Page 4 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 4
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3576
Ş TIR I INFORMAŢII COMENTARII !’ ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII ŞTIRI N F O R
J
Popoarele lumii condamnă cu indignare
Rezultatele
TO K îO 30 (Agerpres). —
fărădelegile comise de imperialiştii americani zaţii obşteşti din Okinawa, în -, alegerilor
Reprezentanţii a 24 de organi
tru d iţi în ti-o şedinţă la Naha
(centrul adm inistrativ al O kina-
împotriva poporului vietnamez şi cer wei), au hotârît crearea unui co
m itet de luptă îm potriva unui din R.P. Mongolă
ordin al înaltului comisar am eri
încetarea agresiunii S. U .R . în Vietnam can prin care organele locale ale U LA N BATOR 30 (Agerpres).
insulei sînt private de o serie de Comisia centrală electorală a
a trib u ţii. La chemarea com itetu R.P. Mongole a dat publicită ţii
V A nŞ O V IA 30 (Agerpres). — să desfăşoare o campanie de solida D ELH I 30 (Agerpres). — lui un grup de mem bri ai sindi la 29 iunie comunicatul cu p riv i
Agenţia PAP transm ite că la 29 ritate cu poporul vietnamez. .G uvernul Indiei îşi exprimă re catelor muncitoreşti şi organiza re la rezultatele alegerilor pen
iunie la Varşovia a avut loc cea gretul său în legătură cu bombarda tru Marele H ural Popular, care
de a 18-a plenară a C onsiliului Cen ★ mentele întreprinse asupra p e rife ri ţiilo r democratice din Okinawa au avut loc la 2G iunie. In co
tral al Sindicatelor din H P. Polonă. ilo r H anoiului şi H aifongului", a au declarat o grevă de şapte zile. m unicat se arată că la alegeri
A fost prezentat un raport, cu pl i NEW YORK 30 (Agerpres). declarat m inistrul de externe in d i S-a hotărit, de asemenea, orga au participat 558.4G3 alegători din
vire la activitatea C onsiliului Cen In legătură cu bombardarea de an, Swaran Singh, la 29 iunie. Ca- 558.477 înscrişi, ceea ce reprezin
tral al Sindicatelor în domeniul le lificîn d acţiunea S.U.A. drept „un nizarea unui m iting de masă la tă 99,99 la sută. Pentru candidaţii
gislaţiei m uncii. Plenara a adoptat către aviaţia americană a p erife ri eveniment serios", m inistrul indian Naha, în cazul. în care autorită la funcţia de deputat în Marele
o rezoluţie care condamnă noile acte ilo r oraşului Hanoi şi a portului îşi exprimă speranţa că bombarda ţile americane nu vor satisface H u i.! Popular al R.P. Mongole
agresive ale im p erialiştilor am eri Haifong, secretarul general al P.C. mentele vor fi im ediat sistate. cerinţele greviştilor. au votat 99,99 la sută din nu
cani în Vietnam şi cheamă pe oa din S.U.A., Gus H ali, a cerut ca ★ m ărul total al alegătorilor.
m enii m uncii din lumea întreagă Comisia centrală electorală a-
să-şi intensifice lupta îm potriva răz „N aţiunile Unite sâ considere S.U.A. LONDRA 30 (Agerpres). — ' R. D. GERM ANA. — Vedere parţială a oraşului Dresda. nunţâ că în Marele Hural Popu
boiului dus de S.U.A. în Vietnam şi ca agresoare*' in Vietnam. M iercuri seara a avut loc la Lon lar au fost aleşi 287 de deputaţi
dra o demonstraţie de protest îm
potriva bom bardării de către avia
ţia americană a p e rife riilo r oraşelor Convorbiri Johnson - Hoit
Hanoi şi Haîfong şi îm potriva po
litic ii P artidului laburist de s p riji Comunicat
nire a agresiunii americane în V ie t
nam. W ASHINGTO N 30 (Agerpres). — vire la „sporirea angajamentelor sporire a num ărului trupelor austra
M ajoritatea dem onstranţilor erau La Washington au avut loc A ustraliei în Vietnam ", deoarece p ri liene în Vietnam ar crea guvernului comun
m em bri sau sim patizanţi ai „C om i m iercuri convorbiri intre preşedin mul m inistru se află în faţa alegeri australian greutăţi şi mai m ari din
lor. prevăzute pentru luna noiembrie
partea partidelor de opoziţie şi a o-
tetului celor 100“ , organizaţie b rita tele Johnson şi prim ul m inistru al sau decembrie. Se consideră că o
nică antinucleară. P oliţia a operat piniei publice din ţară. iugoslavo - sirian
arestări. Australiei. H arold Hoit, care se află
tntr-o vizită oficială în capitala Sta BELG RAD 30 (Agerpres) —
* telor Unite'. In tim pul convorbirilor Situaţia din Argentina In comunicatul comun cu p riv i
au fost dezbătute probleme legate de re la vizita în R.S.F. [ugoslavin
W ASHINGTON 30 (Agerpres). — situaţia din Asia de sud-est. După a lui Ibrahim Makhos, vicepreşe
Robert Kennedy, senator demo BUENOS AIRES 30 (Agerpres). — cia Mişiones. unde guvernatorul a dinte al C onsiliului de M iniştri,
crat din partea statului New York, cum se şt:e, Australia participă cu Noul regim m ilita r instalat in A r refuzat să-ş> predea funcţiile, fapt m in istru l afacerilor externe R
a calificat acţiunile de bombarda trupe la războiul dus de Statele U- gentina ca urmare a lo v itu rii de stat pentru care a fost arestat de autori S iriei, se arata că în cursul c■(.i.-
ment întreprinse de avioanele S.U.A. nite in Vietnam ul de sud. Acesta de la 28 iunie a lăsat sâ se înţeleagă tăţile m ilitare. In oraşul Cordoba s-o v o rb irilo r cu o ficia lită ţile iugo
asupra Hanoiului şi H aifongului cu claritate că nu intenţionează să încercat organizarea unei m anifesta slave a reieşit faptul că există
drept „regretabile". Ele constituie, este şi m otivul pentru care o fic ia li predea puterile unui guvern civil. ţii în favoarea preşedintelui demis. m ari posibilităţi in vederea e xtin
a spus senatorul — „o_ măsură de tăţile de la Washington acordă o Intr-u n „Decret asupra revoluţiei ar- Illia , care a fost îm prăştiată de p o li derii re la ţiilo r bilaterale dintre
extindere a războiului"”. mare atenţie vizitei. La încheierea gentiniene" dat pu b licită ţii m iercuri ţie. In capitala ţârii, principalele-clă
In tim pul ceremoniei depunerii ju- d iri guvernamentale şi îndeosebi cele două ţări. fn comunicat sinfc
con v o rb iţilo r, preşedintele Johnson a răm întulu; de către generalul Juan Congresul naţional continuă să fie condamnate acţiunile m ilitare ale
i r declarat ca „este satisfăcut de discu Carloş Ongania, desemnat în func păzîtp de armată. Posturile de radio S.U.A. în Vietnam, care consti
C AIRO 30 (Agerpres). — ţiile " avute cu prim ul m inistru aus ţia de preşedinte de către junta m i argenliniene şi-au reluat emisiunile, tuie o încălcare făţişă a acordu
rilo r de la Geneva din anul 1954.
Ziarul „A l Ahram " a publicat în tralian. Acesta, la rindu l său, a rea litară care a răsturnat pe preşedin dar se află sub controlul a u to rită ţilo r P ărţile şi-au exprim at, de ase
numărul, său de joi un articol în firm a t s p rijin u l guvernului austra tele A rturo Tllin, nu se prevăd nici m ilitare. Regimul m ilita r nu a nu
S.U.A. — La New York pichete de demonstranţi alcătuite in mare care condamnă hotărîrea guvernului un fel de alegeri şi nu se stabileşte m it încă pe m em brii noii C urţi Su menea, solidaritatea cu lupta po
parte din femei şi copii au protestat îm potriva războiului din Vietnam american de a bombarda periferiile lian faţă de politica Statelor Unite nici o lim ită de tim p pentru noul preme după dizolvarea celei vechi. poarelor coloniale pentru elibe
şi p o liticii S.U.A. H anoiului şi portul Haifong. A- în Asua de sud-est. In cursul aceleiaşi regim. În a lţii m agistraţi nu s-au prezentat rare naţională.
In foto: Demonstranţi purtînd pancarte pe care se poate citi: „Bombe, cestea, scrie ziarul, silit acţiuni gra zile, H oit s-a în tîln it cu m inistrul a,- Generalul Ongania a anunţat de la ceremonia depunerii ju ră m în tu lui [n comunicat se subliniază că
nu! Aduceţi băieţii noştri acasă". „15 milioane de dolâri se cheltuiesc ve „care ar putea să ducă la o c ri părării al S.U.A., McNamara, cu care semnarea industriaşului Jorge Nes tor de către generalul Ongania. [n ce cele două ţă ri vor contribui la
zilnic în V ietnam ", „O p riţi bombardamentele”. ză internaţională foarte periculoasă". Saliney în funcţia de m inistru al e- priveşte soarta fostului preşedinte II- consolidarea O.N.U, ca factor
a discutat problemele legate de par 1 ia. el continuă sâ se găsească în lo
conomiei. Acesta este p rim ul m i activ în menţinerea păcii şi se
ticiparea A ustraliei la războiul din nistru cunoscut in noul guvern, ce cuinţa fratelui său din Buenos Aires c u rită ţii mondiale.
Vietnam lelalte num iri neliind confirm ate. sub supravegherea poliţiei.
A utorită ţile m ilitare au preluat pu S ubliniind că regim ul instalat în
Surse oficiale ale S U.A. au arătat Argentina pare să fie „d ur", cores
terea în toate centrele din provincie
că In cursul vizitei p rim ului m inistru unde guvernatorii c iv ili au fost în pondenţii din Buenos Aires ai agen
încheierea conferinţei miniştrilor Hotărîrea conducerii australian in St.Jele Unite nu vor fi locuiţi cu guvernatori m ilita ri. S-au ţiilo r occidentale de presă urmăresc Creşterea
cu o deosebită atenţie manevrele în
luat* nici un fel de hotărîri cu p ri semnalat unele incidente în pro vi n- treprinse în vederea unei apropieri
învaţaniîntului şi planificării sindicatului intre m ilita ri şi cercurile peroniste.
In legătură cu aceasta, agenţia Fran preţurilor la
ce Presse menţionează că şefii m ili
ai ţărilor din America Latină marinarilor britanici tari au anunţat intenţia de a „in te n
sifica a ctivită ţile industriale, comer bunurile
ciale şi agricol*, a spori puterea de
de încetare a grevei cumpărare a m uncitorilor şi a lupta
BUENOS AIRES 30 (Agerpres). — rilo r au fost adoptate cîleva rezolu * îm potriva in fla ţie i". Aceste măsuri
Evenimentele provocate de recen-- ţii privind situaţia in domeniul in- sînt interpretate ca vădind dorinţa de consum
ta lovitură de stat din Argentina i-au văţăm intului din ţările laţino-am eri- a fost primita noului regim de a obţine s p rijin u l
canc şi perspectivele acestei dezvol unei părţi a sindicatelor. In acelaşi
determ inat pe participanţii la confe
rinţa m in iş trilo r .învăţăm ântului şi tări în lumina cerinţelor impuse de tim p Confederaţia Generală a M un în Japonia
p la n ifică rii economice ai ţă rilo r din necesitatea unor reforme in acest nefavorabil cii din Argentina, a cărei /ronducera
America Latină şi bazinul M ării Ca sens. Alte rezoluţii s-au referit la este dominată de elemente peroniste,
raib ilo r, să-şi încheie lucrările .îna dezvoltarea social-et onomică a ţă ri a făcut cunoscut că „este gala să co
inte de termenul prevăzut. După cum lor, latino-americane. Agenţia Prensa laboreze cu noile autorită ţi dacă ele T O K IO 30 (Agerpres). —
se ştie, conferinţa, care a început la Latina anunţă că faţă-de situaţia tu l LONDRA 30 (Agerpres). — vor acţiona spre binele republicii". In Japonia, preţurile la bunu
21 iunie în capitala argentiniană. a bure existentă in aceste zile în capi Hotărîrea conducerii sindicatului Mai m ulte sindicate — ptoperoniste. rile de consum au crescut în anul
fost organizată sub auspiciile tala Argentinei. reprezentanţi ai m arina rilor britanici de încetare a cum sînt sindicatul m un cito rilo r din fiscal 1965-1966 în medie cu 7,4
U.N.E.S.C O. şi Comisiei economice a U.N.E.S.C O. an luat toate măsurile grevei m arinarilor înainte de vineri industria electrică şi sindicatul m un la sută. P o trivit datelor statistice
O.N.U. pentru America Latină. Îna de securitate pentru m em brii dele noaptea nu a fost prim ită favorabil c ito rilo r din industria cărnii şi-au guvernamentale, această creştere
intea închiderii neaşteptate â lucră- gaţiilor. de grevişti. P o trivit agenţiei France afirm at s p rijin u l faţă de generalul a fost cea mai ridicată din u lti
Presse, judecind după prim ele re Ongania în tim p ce alte sindicate au m ii 12 ani. Cele mai mari sporuri
acţii înregistrate intr-o serie de por anunţat că se menţin intr-o a titu d i de preţuri au fost înregistrate la
turi, reluarea a ctivită ţii m a rinarilor ne de cspectat i vă. Consemnînd aceas alim ente şi la prestări de servicii.
com erciali nu va fi nici imediată şi tă apropiere neobişnuită intre pe- Problema scum pirii vieţii a de
nici generală. La Liverpool greviştii ronişti şi m ilita ri, corespondentul venit în ultim ele luni una dintre
Contribuţia Danemarcei la Fondul Naţiunilor au adoptat în unanim itate o rezolu din Buenos Aires al agenţiei France cele mai im portante teme p o li
Presse arată că peroniştii sprijină
ţie în care afirm ă că nu se voi* în
toarce pe vasele lor pină nu li se lovitura de stat m ilita ră în speranţa tice. G uvernul este criticat ră
Unite pentru educaţie şi pregătirea explică m otivele pentru care condu de a-şi reunifica mişcarea şi de a nu a luat nici un fel de măsuri
cătorii lor au ordonat încetarea gre R.P. POLONA. — Lansarea la apă a unui vas construit la constitui singura forţă politică recu eficiente pentru combaterea in fla
vei. şantierul naval din Gdansk, unde se realizează cele mai diferite noscută din Argentina alături de a r
cetăţenilor sud-africani La rîndu! său, un purtător de cu- tip u ri de vase. mată. ţiei.
vînt al greviştilor din Manchester a
NEW YORK 30 (Agerpres). — scopul de a asigura educarea şi pre declarat că „m a rin a rii sînt foarte de
Secretariatul O.N.Uv a anunţat că gătirea cetăţenilor sud-africani în cepţionaţi. deoarece ei se aşteptau la + BAG DAD 'uncii al Canadei, în luna mai rare a fost în ultim ele zile tea grav doi ţărani. Incidentul a a-
Danemarca şi Suedia au inform at pe străinătate". rezultate mai bune". a.c., în aceasta ţară au avut loc trul unor tulburări rasiale. P oli vut loc la 3 km in inte rio ru l te
secretarul general al O.N.U. că vor La Bagdad a fost semnat un 95 de greve, la care au participat ţia a fost pusă în stare de ala r rito riu lu i cambodgian în provin
protocol cu p rivire la colabora aproxim ativ 28.500 de m uncitori. mă, la faţa locului venind peste cia Battambang.
contribui fiecare cu 80.000 de dolari
rea culturală şi ştiin ţifică între Ca urmare a acestor greve s-au 30 de poliţişti. Cauzele acestor
la Fondul N aţiu nilor Unite pentru Brazzaville : Mesajele noului comandant Republica Democrată Germană şi pierdut de două ori mai multe incidente, care s-au soldat fără
educaţie şi pregătirea cetăţenilor Irak pe anul 1966. zile de muncă decît în aceeaşi victim e, nu, sînt cunoscute. 4 R A W A LP IN D I
sud-africani. Acest program a fost al armatei şi al primului ministru perioadă.a anului trecut. P rinci
creat pe baza unei rezoluţii a Consi + A N K A R A palele cauze ale conflictelor de 4 NEW vome Agenţia China Nouă transm ite
muncă au fost creşterea (Ostului
liu lu i de Securitate, care a condam In urma unui acord semnat la vie ţii şî concedierile de m unci că la 30 iunie Ciu En-lai, vice
nat politica rasistă dusă de guver B R A Z Z A V ILLE 30 (Agerpres), — nale congoleze în oare se afirm ă că Ankara. R.F Germană va acorda tori datorită introducerii automa Reprezentantul permanent al preşedinte al CC. al P.C C hi
M iercuri seara, postul de radio „arm ata va apăra revoluţia şi va Cambodgiei, la O.N.U. a adresat
nul Republicii Sud-Africane şi a in Turciei un credit în valoare de tiză rii în întreprinderi. nez, prem ierul C onsiliului de
„Vocea revoluţiei congoleze” a trans sp rijin i actualul guvern". Kbadeit a 240 milioane lire turceşti în ve ,o scrisoare, C onsilîuiui de Securi
vita t pe secretarul general al O.N.U., mis un mesaj al căpiţanuluî EbâdeîU ordonai tuturor unitâţiloi m ilitare derea construirii barajului Keban > NEW YORK tate In care informează că la 17 Stat al R.P. Chineze, care a făcut
U Thant, să creeze un program „in noul comandant şef al armatei naţio- să înceteze patrularea .-artierelor ca de pe Eufrat. P rîntr-un nil acord. iunie forte m ilitare tailandeze au o vizită neoficială in Pakistan,
pitalei şi să se reîntoarcă în cazărmi. Anglia va acorda Turciei un îm însărcinatul cu afaceri al M arii pătruns pe te rito riu l cambodgian a părăsit Rawalpindi indreptîn-
.A rm ata, a precizat el. nu intenţio prum ut de trei milioane lire ster n rita n ii In O.N.U., Roger Jack- unde au ucis o femeie şi au rănit du-se spre patrie.
nează să preia puterea. Ea va spri line pentru achiziţionarea unor ling. a avut o întrevedere cu se
jin i partidul de guvernâm înt Mişca produse industriale engleze. cretarul general al O.N.U., U
rea Naţională a Revoluţiei şi acţiu Thant, în cursul căreia a fost
nile întreprinse de guvern”. discutată problema Adennlui şi
» NEW YORK
Prim ul m inistru Ambroîse Nouma- propunerea C om itetului O.N.U.
zalay. a rostit din nou un mesaj ra- l.n O.N.U. s-a anunţat că secre pentru decolonizare de a trim ite
riîofu/at în i are a subliniat că între tarul general U Thant a plecat în această colonie o misiune în
partidul Mişcarea N aţională, a Re m iercuri noaptea in Italia, pen vederea acordării independenţei.
voluţiei. guvern şi comandamentul tru a participa -la şedinţei'’ Co
suprem al armatei congoleze există m itetului O N U. pentru asisten * SAN TIA G O DE C H ILE
„o colaborare deplină". In prezent, a ţă tfh n k ă . care se desfăşoară la
spus el. au fost eliberate mai multe Preşedintele Izraelului. Zalinan
persoane civile, arestate în tim pul Torîno. După încheierea lu cră ri Shazar, care întreprinde în pre
tulbu ră rilor. Reierindu-se la eveni lor com itetului. U Thant va ple zent o călătorie în mai m ullp MAROC. — Ora
mentele de la 27 iunie, prim ul mi ca la Geneva şi va face apoi n ţâri ale Am ericii t.aţine, a anun prinzului în par
nistru a relevat’ ?ă anumite persoane vizită oficială în Islanda. ţat , m iercuri râ a hotărit să-şi cul andaluzian din
au vrut sâ folosească înlăturarea co contramandeze vizita oficială
m andantului batalionului de para- t ^ TO K IO programată să aibă loc cu înce istorica Casbali a
şutişti, Ngouabi, .drept pretext pen pere de luni în Argentina, ca A lgerului,
tru declanşarea unei acţiuni antigu Poliţia japoneză a anunţat joi urmare a ultim elor evenimente
că în urma taifunului, K it. care din această ţară. La invitaţia
vernamentale.
s-a abătut ..asupra? Japoniei la 28 preşedintelui chilian. Eduardo
Mierc uri seara,, la B raz/aville a a- iunie. 54 persoane pu fost ucise. Frei, el va râmîne în continuare
vut loc o şedinţă a C onsiliului de M i 12.dispărute şi 96 cănite. Arc fost; “ îteva zile în C hil*.
niştri, în cadrul căreia prim ul m i de asemenea. înregistrate pagube
nistru a prezentat'o inform are asu-, materiale. 109.734 nersoane au * NEW YORK
pra evenimentelor ce au avut loc în rămas fără adăpost.
ultim ele zile în Congo (Braz/.avillc). Schim buri de focuri s-au produs
Agenţiile de piesă au transmis joi * O TTAW A m arţi seara tîmp de peste 30 de
făşoară pe scară-largă .construcţiile de locuinţe. In u ltim ii ani s-au dimineaţa inform aţii p o trivit cărora m inute între albi şi negri în lo
construit -2 800 de apartamente din fondurile statului şi coopera P o trivit datelor M inisterului calitatea Cordele, statul Georgia,
tivelor. Apar mereu noi masive de locuinţe pe malul flu viu lu i situaţia din Congo. (Braz/aville) s-a
M ariţa. normalizat.
Reda ţia şi adm inistraţia ziarului slr Dr Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar .‘ontorm aprobării Direcţiei Generale/P.T.T.R. — nr. 2G3 328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoaia Deva.
in