Page 40 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 2-a
m DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3585

OE
[ LA NIVELUL CERINJELOR

PRETUTINDENI
SPIRITUALE ALE OMULUI N avigatorii australieni S. W.

Field şi Coolc şi neozeelandezul
Peler L. Inglispour au ajuns la
(Urmare din pag. D bordul unei am barcaţiuni cu pin-
CONTEMPORAN ze in portul peru vi an Callao după
tuirea unor form aţii puternice, care 10 luni. Cei trei au plecat de la
cuprind un mare num ăr de artişti. Melbourne )a 12 septembrie 1965
Im portant este faptul că din cele pentru a face o călătorie Sn ju ru l
mai bune form aţii s-au constituit In munca cu cartea este necesa­ tim ul tim p au fost lip siţi de unele lu m ii, urm înd la întoarcere tra ­
ansambluri artistice in fiecare ra­ ră mai multă in iţiativă, oigani/.a- forme de pregătire Şi de ridicare seul urm at de Magelan. După un
ion şi oraş regional. rea unor acţiuni largi şi de ca li­ a cunoştinţelor în acest domeniu. răgaz de două săptămîni în Peru,
Unul din factorii care au in flu ­ tate. care să ţină seama de cerin­ cei trei navigatori îşi vor relua
enţat creşterea a ctivită ţii artistice ţele d iferitelo r categorii de oameni cursa pe ocean in ju ru l lum ii.
de amatori a fost organizarea de (ţărani cooperatori, femei, copii). In Orientarea
concursuri, festivaluri artistice de­ această privinţă , s p rijin u l organi­
dicate zilelor de 1 Mai şi 8 Mai — a zaţiilor U.TC. şi al com isiilor de
45-a aniversare a creării P.C.R. femei, al ingine rilor şi tehnicieni­ competentă
Concursurile şi festivalurile au cu­ lor agronomi este necesar să se facă
prins toate comunele, înviorînd ac­ mai m ult sim ţit. a activităţii
tivitatea artistică. Form aţiile artis­ Form aţiile artistice de la sate
tice incluse în concurs au prezentat trebuie să fie mai bine orientate şi
zeci de spectacole, au făcut depla­ ajutate incit în perioada lu n ilo r de Un ajutor im portant în îndrum a­
sări de la o localitate la alta In vară să desfăşoare o activitate bo­ rea a ctivită ţii căminelor- culturale
felul acesta, toate raioanele au cu­ gată şi permanentă. Practica a do­ poate şi trebuie să fie dat prin an­ Intr-una din zilele săptăm inii, la Geoagiu-Băi.
noscut o atmosferă de entuziasm, vedit că acolo unde există interes trenarea m em brilor com itetelor
de participare masivă In activită­ faţă de menţinerea acestor form a­ pentru cultură si artă, a com isiilor
ţile culturale. Pentru perm anenti­ ţii, ele au avut rezultate bune în pentru răspîndirea cunoştinţelor In dijt Zlatna
zarea acestei activită ţi, în prezent tot cursul anului. cu ltural-ştiinţifice. Munca de îndru­
are loc un schimb de spectacole O atenţie deosebită trebuie acor­ mare şi sp rijin ire a căm inelor cu l­
între fo rm aţiile artistice din co­ dată ansam blurilor folclorice. întă­ turale trebuie să fie desfăşurată de
mune şi sate. întregul activ salariat şi obştesc al
rir ii lor cu noi elemente talentate, acestor in stitu ţii.
rid ic ă rii ca lită ţii interpretative. In Stabilirea de răspunderi concre­
0 intensă vederea aniversării zilei de 23 A u­ te, adoptarea unor măsuri eficien­
gust va trebui ca form a ţiile a rtis­
tice să fie m obilizate în îm bogăţi­ te şi organizarea controlului înde­ O ţ e l e d e & t m d e u i
p lin irii lor. iniţierea unor studii de
„vară culturală" rea activită ţii, în pregătirea unor perspectivă a m uncii cultural-edu- organizează conferinţe tehnice etc.
programe de înaltă ţinută artistică.
cative sînt sarcini la care trebuie Fiecare dintre noi sîntem dornici munale, a cinem atografului şi a sta­ JA P O N IA — Elice de dim en­
ca după o zi de muncă să căutăm un dionului atunci cind echipa de fotbal Totuşi se face încă puţin. Avem
In cadrul consfătuirii s-a subli­ să-şi aducă contribuţia un activ cit m ijloc pentru a ne destinde, pentru A urul joacă pe teren propriu. m ulle talente însă ele nu pot fi va­ siuni uriaşe, diam etru dc 7,8 ni,
niat necesitatea ca succeseie o b ţi­ Pregătirea cadrelor mai larg. a ne recrea. Preferinţele m iilor de Totuşi, am vrut să discutăm mai în lorificate pe m otiv că la ora actuală greutate dc 38,2 tone. făcută din
nute să fie menţinute şi dezvolta­ Orientarea metodică a a ctivită ţii oameni sint diferite. U nii doresc să am ănunţim e despre felul cum îşi pe­ în Zlatna nu există o sală corespun­ nichel, alum iniu şi bronz, realiza­
te in tim pul verii, in cit satele noas­ culturale de la sate ii revine Casei meargă la cinematograf, la un spec­ trec tim pul liber oamenii m uncii din zătoare. tă la Iiiro şin in pentru cel mai ma­
tre să se caracterizeze şi in aceas­ In domeniul muncii cultnrai-edu- regionale a creaţiei populare şi ca­ tacol, la o întrecere sportivă, a lţii să Zlatna. despre condiţiile materiale Secretarul C om itetului executiv al re petrolier dc 205.000 tone în
tă perioadă de tim p prîntr-o bogn- cative un cuvînt hotărîtor în reuşi­ selor raionale de cultură. Dacă ţ i­ se odihnească pe o bancă in parc existente. La uzina chim ico-m etalur- S fatului popular comunal Zlatna, curs dc construcţie la şantierele
tâ activitate cultural-artistică. ta acţiunilo r il are pasiunea, entu­ nem seama de cerinţe, se constată sau pur şi simplu să se plimbe pe o gieă am avut ca interlocutori pe to­ tov. Nicolae Bumbac spunea : navale din Vokohama.
ziasmul celor care le organizează.
Organelor şi organizaţiilor de o insuficientă preocupare pentru stradă. Aşadar, plăcerile sînt d ife ­ varăşii Ghcorghc Sătmărcanu, secre­ — Din cîte cunosc sînt planificate
partid le revine sarcina ca, Sn pe­ Comitetele pentru cultură şi artă sprijinirea fo rm a ţiilo r artistice, în­ rite. Avînd in vedere acest lucru, am tar al com itetului de partid pe uzi­ a se realiza şi la noi o serie de lu ­
rioada ce urmează, să orienteze vor trebui să ţină seama de acest deosebi pe linia brigăzilor artistice stat aproape două zile în Ztatna pen­ nă şi loan Grcccau, secretarul com i­ cră ri dc interes obştesc. Se stă însă Aparatele automate inlocuieso
munca politică şi culturală de masă lucru, să atragă în această muncă de agitaţie şi form aţiunilor m uzi­ tru a ne convinge la faţa locului a- tetului sindicatului pe uzină. rău cu definitivarea planului de sis­ din ce in ce mai des oamenii in
spre susţinerea şi mobilizarea oa­ acele cadre care sînt dornice şi ta­ cale -prin culegeri de texte orienta­ supra felului cum oamenii de aici — Nc preocupă felul cum m unci­ tematizare. Nici pînâ acum DS.A.P.C, cercetările ş tiin ţifice care se efec­
m enilor m uncii de la sate la efec­ lentate, să le ajute în orientarea şi tive specifice regiunii. îşi petrec tim pul liber. to rii noştri îşi petrec tim pul liber. Deva nu s-a apucat de el. Am avut tuează in nordul îndepărtat. Ast­
pregătirea lor, să le stimuleze.
tuarea lu c ră rilo r agricole la tim p şi La nivelul fiecărui raion, sub La Zlatna este greu să te plim bi Pentru aceasta, în uzina noastră au promisiunea construirii unei case de fel în urmă cu paisprezece luni pe
Com itetul regional pentru cultură
în bune condiţiuni, pentru obţine­ îndrum area directă a lucrătorilor pe stradă, deoarece atunci cind tre ­ fost create unele condiţii. A m intim cultură. S-a tot studiat. însă măsuri banchiza unde era instalată sta­
rea de producţii tot mai m ari. şi artă a manifestat puţină preo­ casei de creaţie, ar fi u til să se ce o maşină, se inalţă nori de praf faptul că s-au organizat excursii in ­ concrete n-nu fost luate. ţia sovietică „P olul Nord-12“ . a
cupare pentru pregătirea teoretică fost instalată o staţie radiome-
La căminele culturale trebuie să a activiştilor cu ltu ra li, a metodiş- stabilească probleme şi teme con­ şi te face alb. Am întrebat un local­ teresante la cele mai atractive locuri Iată de ce organele în drept nu da­ teorologică automată. In aceste 14
se asigure o îm binare judicioasă a tilo r de la casele de cultură, de la crete de studiu, pentru ca, în pers­ nic : din ţară. avem form aţii artistice de toria să se ocupe mai m ult de această luni staţia a parcurs in derivă
diverselor forme de manifestare, casa de creaţie, a bibliotecarilor. pectivă, să se cunoască ce materiale — Nu s-ar putea stropi strada cu amatori (echipă de dansuri, brigadă problemă, astfel ca şi locuitorii Zlat-
care să răspundă m ultilateralelor Cadrele din acest domeniu nu vor sînt necesare şi ce forme si metode apă ? La care a răspuns destul de artistică de agitaţie, solişti vocali), nei să benef-icieze de tonte posibili­ 400 km şi în prezent sc află la
necesităţi actuale ale satului socia­ putea să-şi desfăşoare activitatea se cer în ridicarea sistematică a ac­ supărat: care se pregătesc cu conştiinciozita­ tăţile petrecerii tim pului liber cît mai 2 000 de km de ţărm ul U niunii
list. fără o temeinică şi permanentă tiv ită ţii artistice de am atori la n i­ — Se poate, insă nu ştiu ce o fi te şi prezintă programe artistice, b i­ plăcut şi util. Sovietice. In acest tim p staţia a
In lunile de vară să se organi­ pregătire, fără să studieze şi in i­ velul şi exigenţele de astăzi ale cu cisterna. De multe zile nu şi-a blioteca tehnică a uzinei stă Ia dis­ transmis 1 500 de buletine radio-
zeze acţiuni cultural-artisticc care ţieze noi forme şi genuri de a ctivi­ spectatorilor. In desfăşurarea m un­ mai făcut apariţia pe aici. poziţia tuturor, în fiecare lună se V A LBU meteorologice, care cuprind date
să creeze atmosferă de entuziasm tate artistică in funcţie dc cerinţele cii culturale la sate, un rol im por­ Nc-am zis că dacă pe stradă nu se despre presiunea atmosferică,
şi veselie, menită să destindă oa­ locale, de nivelul de cultură şi în ­ tant il au sfaturile populare Sub pot plim ba, atunci cetăţenii din Z la t­ tem peratură, viteza şi direcţia
m enii muncii de pe ogoare, să le ţelegere al cetăţenilor. La fel, ac­ îndrum area organizaţiilor de partid, na preferă probabil să meargă in vîn tu lui Precizia cu care lucrează
ofere posibilitatea petrecerii tim pu­ tiv is tu l cultural nu va putea să acestea trebuie să sprijine mai ho- parc .. . secret („M in e ru l"); PETROŞANI : A- aparatele staţiei poate fi aprecia­
lui lo r liber în mod plăcut şi edu­ aibă rezultate în muncă atunci cînd tă rit munca cultural-educativâ de Răspunsul la această întrebare ne-a 12 IULIE 1966 tenlalul („R epublica"); Lumina ver­ tă şi din faptul că în 14 luni de
cativ. D um inici cultural-sportive, nu ţine un contact permanent cu masă, să combată form alism ul ce fost dat fără şovăire, tot de un lo­ de (..7 N oiem brie"); C iulind în ploaie derivă, cronom etrul ei a m arcat
serbări ale recoltelor bogate, ser­ viaţa salului, pentru a-i cunoaşte se mai manifestă în activitatea des­ calnic : („Grădina Stadion"); LUPENI : Gcn- 0 diferenţă de numai 40 de secun­
bări ale fruntaşilor din agricultu­ necesităţrle. a descoperi ceea ce făşurată pe această linie, urm ărind — Am avut odată un parc de ton­ tlcm onul din Coeody („C ultu ra l") ; de faţă de ora exactă.
ră, vizite şi excursii la d ife rite o- este nou cu consecvenţă traducerea în viaţă tă splendoarea, dar a fost stricat C i n e nrt a C R IV ID IA : llanka („M uncitoresc"): In prezent pe banchizele în de­
biective, monumente şi locuri isto­ In atenţia com itetelor de cu ltu ­ a p ro p riilo r planuri de măsuri a- Era bine pe atunci Cind aveam pu­ LONEA : Tom Joncs („M in e ru l"); rivă din Oceanul îngheţat de Nord
rice, concursuri pe diverse teme ră trebuie să stea şi pregătirea pe­ doptate. Concomitent cu preocupă­ ţin tim p liber mergeam acolo, ne n- A LB A IU LI A : In pustiul Putagoniei funcţionează 14 staţii radiometeo-
ctc., trebuie să-şi găsească loc in riodică prin instructaje şi semi- rile sporite pentru conţinutul aces­ şezam pe bănci şi petreceam clipe de DEVA : Aventura (cinematograful („V ictoria "); Dc-aş fi... Ilarap A lb rologice automate.
programele de activitate ale cămi­ narii a instructorilor de form aţii tei munci, sfaturile populare au destindere. P atria") ; Rezervat pentru moarte („23 August"); Z L A T N A : C ulorile ★
nelor culturale. artistice de toate categoriile, a lît sarcina să acorde o g rijă şi mai Către seară am pornit-o din nou („A rta "); Mutări — seriile I şi II luptei („M un citorul"); TEIUŞ : F ifi Locuitorii A im akului Arhangai
Comitetele pentru cultură şi artă, la nivelul regiunii, cît şi la nivolul mare asigurării bazei m ateriale şi prin Zlatna. In aceste ore există une­ („G rădina de vară'4); S IM E R IA : înaripatul („V ictoria"); SEBEŞ : T ran­ (regiunea centrală a M ongoliei) au
Oameni şi drapele — seriile I şi 11
întreprinderea cinematografică re­ raionului. C onţinutul a ctiv ită ţii a r­ aşezămintelor culturale şi folosirii le posibilităţi de lecreere. Popicăria („M ureşul'4); Rachetele nu trebuie zit („Progresul4'); Arşiţa („Sebeşul4'); fost m artorii unui fenomen rat­
gională de stat trebuie să aibă în a- tistice, permanentizarea form aţiilor, ei intr-u n mod judicios. era destul de populată. Două echipe să decoleze („Grădina M ureşul"); Strigătul corlei (..Grădina Progre­ ai naturii. In toiul verii, aici a a-
tonţia lor folosirea mai judicioasă a pregătirea lor depind în cea mai Principala g rijă a tu tu ro r facto­ se întreceau neorganizat Oamenii se HUNEDOARA : Coliba unchiului sul"); APO LD U L DE SU S: Parisul vut loc o puternică ninsoare, şi
film elo r documentare şi ştiinţifice, mare măsură de instructorii artis­ rilo r care concură la organizarea simţeau bine, aşa că i-am lăsat să-şi vesel (.23 August"); ORAŞTIE : A u­ în unele locuri stratul de zăpadă
ele fijp d un m ijloc de prezentare tici. a ctivită ţilo r culturale trebuie să fie continue jocul lor Tom — seriile I ..şi. I I , („Şj^gi;urgis- torizaţie de căsătorie („Flacăra"); a atins 20-50 cm. Deşi în tim pul
oraşului
tu l"); Semnalele' deasupra
interesantă şi atractivă a diverse­ In regiune s-au remarcat m ulţi pregătirea unor acţiuni şi spectaco­ Un a lt loc îndrăgit este clubul a- După mine. canalii („P atria"); CU- ninsorii tem peratura aerului a scă­
lor aspecte din domeniul ştiinţei d irijo ri, instructori ai fo rm a ţiilo r le bune, cu un bogat conţinut de menajat de curînd în care se găsesc („ Flacăra "); Casa Riccoxdi-(„LC.S.H..“ )f 'GIR : Aport M uhtar („7 Noiem brie"); zut întrucîtva, zăpada s-a topit în
si tehnicii contemporane. Aceste de teatru, ai brigăzilor artistice de idei, ridicarea întregii munci cul- două mese de biliard şi jocuri de M usafiri ciudaţi pe muntele de ghea­ Adorabile si mincinoase („G rădina decurs de cîtevn ore.
film e să fie şi mai m ult utilizate în agitaţie, echipelor dc dansuri etc., tural-educative de masă la nivelul remi. Şi aici era forfotă mare. Alte ţă („G rădina Stadion"); Ivailo („G ră­ de vară"); HAŢEG : Procesul alb
activitatea com isiilor pentru răs- îndrăgostiţi de comorile artei noas­ sarcinilor pe cate le impun cerin­ posibilităţi de destindere la Zlatna dina C entru"); G H E LA K : Caporalul („P opular"); B RA D: D e p ă ş i r e a Un botanist german a avut
pîndirea cunoştinţelor cultura l- tre populare, care muncesc cu pa­ ţele spirituale ale om ului societă­ ar mai fi participarea la unele spec­ şi ceilalţi („M in e ru l4’); C A LA N : YVi- („Steaua roşie"); IL1A : Judecătorul răbdarea să numei'e cîte frunze
ştîinţifice. siune şi dăruire. Aceştia însă, in u l­ ţii noastre. tacole date de form aţiile artistice de nnctou („Grădina de vară"); TE- de m inori („Lum ina"). are un copac. Astfel, un stejar
am atori, frecventarea bibliotecii co­ LIU C ; O norabilul Slanislas — agent
cu trunchiul de 37 cm diam etru
are aproxim ativ 119 000 frunze
Televiziune ciinoscînd suprafaţa unei frunze
şi num ărul total al frunzelor,
botanistul a calculat că frunzele
18,00 Pentru tineretul şcolar : M u­ ocupă o suprafaţă totală de 280
zeul etnografic al Moldovei ; 18.25 m p.
Campionatul mondial de scrimă ; Num ărul frunzelor coniferelor
19,20 Telejurnalul de seară ; 19.35 este considerabil mai mare Ast­
Cronica discului ; 19,50 Cineclub T V ; fel, un pin eu diam etrul tru n ­
20,10 Parada vedetelor : 20,25 Cam­ chiului de ori—70 cm are 30—40
pionatul mondial dc fotbal — 1960 : milioane de frunze-ace.
Bulgaria — Rrazilin ; 22.20 Varietăţi it
pe peliculă ; 22,30 T elejurnalul de Nu se poate spune cu pre­
noapte; 22,40 Buletinul meteorologic; cizie ce cantitate de aur s-a ob­
22,45 închiderea em isiunii. ţin u t pînă acum în lume Pro­
ducţia acestui metal datează de
1 000 de ani, şi istoria lui nu
poate fi urm ărită de la început.
! Despre producţia de aur, pînă in
secolul al X V I-lea există doar
PENTRU 24 ORE in fo rm a ţii succinte. In secolul al
X V l-lca , producţia de aur era de
Vreme călduroasă, uşor instabilă, 755 tone, în secolul al X V lL Ie *
cu cerul noios ziua. Izolat. în regiu­ — de 906 tone, în secolul al
nea de munte voi cădea averse de X V IH -Iea — de i 350 tone, în se­
ploaie. V in tu l va sufla moderat din
vest. Tem peratura aerului va fi cu­ colul al X lX -le a — de 11.700 tone.
prinsă, ziua între 23 şi 30 dc gra­ Jn secolul al XX-lea, în întreaga
PE V A LE A O LT U LU I. Foto : I. TEREK de, iar noaptea între 12 şi 10 grade. lume capitalistă s-au obţinut
48.900 tone de aur.

Campionatul categoriei A s-a încheiat P o p i c e

Echipele care activează în prim a ra — C.S.M S. Iaşi 3— 1 ; C rişul Ora­
categorie a ţă rii la fotbal au susţinut dea — Steagul roşu Braşov 1—2 Recent n avut Ioc, pe arena de po­ S au remarcat. în mod deosebit,
dum inică m eciurile din ultim a etapă. pice din Haţeg, o întrecere amicală jucătorii : M ihai Andraş şi Nicolae
Dacă pînă atunci se cunoştea cam­ C LAS A M E N TU L între echipele Voinţa din acest oraş Muntcanu, am bii de la asociaţia
pioana ţă rii, Petrolul Ploieşti, ultim a 1. Petrolul 20 10 0 4 47—24 38 şi Voinţa din Hunedoara. Dovedind sportivă Voinţa Haţeg care au o b ţi­
etapă decidea care echipă va ocupa 2. Rapid 20 15 2 9 46—30 32 o netă superioritate, jucă torii haţe- nut cele mai bune rezultate.
locul 13 In urma rezultatelor din 3. Dinamo II. 2G 10 8 8 45—33 28 gani au obţinut victoria la o diferenţă
ultim a etapă s-a 'lăm urit totul. Echi­ 4. Dinamo Pil. 20 12 4 10 40—42 28 de 235 lemne doborîle N IC I! SBUCHEA
în primul med de bara j In cupa de vară pele Siderurgistul Galaţi şî Crişul 5. Steagul roşu 26 12 3 11 40—30 27 corespondent j
20 11 5 10 33—37 27
0. C.S.M.S,
Oradea au retrogradat în categoria
B. Dar iată rezultatele înregistrate în 7. Universit. 20 8 10 8 34—35 2G
la lofbal etapa de dum inică : Steaua Bucureşti 8. Ş tiinţa Cr. 26 9 7 10 23—38 25
— Dinamo Piteşti 2—3 ; U niversita­ 9 Farul 2G 10 4 12 32—37 24
Oloria ioşia—Auryl Zlatna 1-1 (0-1) tea C luj — Petrolul Ploieşti 5—0 ; 10. U.T.A. 20 8 8 10 33—40 24
Siderurgistul G alaţi — Ş tiinţa Craîo-
11. Politehnica
20 10 3 13 26—30 23
A.S. Cugir—Jiul va 3—1 : Dinamo Bucureşti — Farul 12. Steaua 20 0 10 10 34—30 22
Constanţa 4—3 ; U T Arad — Rapid 13 Crişul 20 0 8 12 20—39 20
cei Petrila 5-0 (2-0)
Campioana regiunii Hunedoai n, A u­ com binaţii spectaculoase pe centru. Bucureşti 3— 1 ; Politehnica Tim işoa­ 14. Siderurgistul 2H 7 0 13 41—55 20
ru l Zlatna a susţinut prim ul meci de La reluare, tot oaspeţii şînt
baraj pcnlru promovarea in catego­ caic atacă Done a înscris încă un Joc fără importanţă. Jiul a trim is Pe terenul L i­
ria C la fotbal, in compania echipei gol, însă a rb itru l de margine a apre­ ju n io rii, fără nici un titular. Au m ar­ ceului A urel V lai-
G loria Ioşia, campioana regiunii C ri- ciat ofsaid. In min. 00, portal ul Floca cat Tamaş (min. 32 şi 35), Cliis (min. cu din Orăştie. au
şana. Fotbaliştii clin Zlatna nu avut de la Zlatna s-a accidentat şi a pă­ 00 şi 72) si Petrescu. Activitaie sporfivă neîntreruptă avut loc întreceri­
o comportare remarcabilă, reuşind răsit terenul. El a fost înlocuit cu ÎW. V lLC E A N U le de volei contînd
să realizeze în deplasare un rezu-ltat tînărul Popa Din acest moment, oas­ corespondent După încheierea unui semestru dc în d iferite localităţi din regiune şi pentru cam piona­
de egalitate, 1—1, după ce nu condus peţii s-au retras in apărare. Egalarea muncă am făcut b ilanţul realizărilor din ţară. 18 dintre eî şî-au confirm at tul regional al a-
pină în min 85 cu 1—0. a survenit în min. 85. noastre pe linia dezvoltării sportului norma de clasificare, 29 au obţinut socinţiilor Voinţa,
Formaţia A urul Zlatna a in tra t pe A condus corect a rb itru l losif Rî- Metalul Hunedoara- de masă şi de perform anţă Am con­ noi ma de clasificare, au fost doborite rezervat băieţilor.
teren hotărîtâ să obţină un rezultat ter din Timişoara. statat cu satisfacţie că cele 37 asocia­ opt recorduri regionale, au fost cu­ După o luptă pa­
favorabil. încă dc la început fo t­ Returul meciului va avea loc du­ ţii sportive din raionul Orăştie au cerite 38 titlu ri de campioni raionali sionantă, prim ul
baliştii oaspeţi nu combinat frumos minică, 17 iulie a c la Zlatna Minerul Lupeni organizat întreceri atractive de atle­ şi 18 titlu ri de campioni regionali. loc a fost ocupat
obligind apărarea G loriei să se ape­ tism, volei, handbal, şah, tenis de Aş vrea să mai amintesc faptul că de echipa Voinţa
NICO LAE OAlŞAN masă, turism , tir, popice şi fotbal. opt ju n io ri din raionul nostru şi-au Orăştie
re cu îndîrjire. Ei reuşesc să deschi­
corespondent 2-0 (0-0) P rintre asociaţiile sportive care s-au înd e p linit baremul pentru a partici­ In fotografie :
dă scorul în min 40, în urma unei evidenţiat amintesc M etalurgistul pa la finalele cam pionatului repu­ Fază din meciul
Cugir, Dacia Orăştie, Vidra Orăştie, blican de volei dintre e-
U ltim u l joc oficial clin acest sezon Mureşul Geoagiu. Victoria Geoagiu Rezultate bune au fost obţinute şi chipele Voinţa O-
Voleibaliştii români şi-au conti­ ropean de ju n io ri" dc la S/omba- susţinut pc teren propriu de echipa şi Oţelul Cugir. la întrecerile de tir organizate în ca­ răştie — Voinţa
organizare a întrecerilor a
Buna
Petroşani
M etalul, a coincis cu o victorie După
drul campionatelor asociaţiilor spor­
nuat turneul în Franţa susţînînd thely In finala masculină, U.R S.S. ce în prima repriză atacanţii liune- condus la obţinerea unor rezultate tive, la fotbal etc. Text şi foto :
o dublă în tîln ire la Narbonne în a întrecut cu 5-1 echipa R. P. U n­ doreni au ratat ocazie după ocazie, valoroase D intre acestea amintesc Şi pe viito r ne vom strădui să o r­ V IR G IL BETEA
compania echipelor Franţei (A şi gare, iar Ia fem inin reprezentati­ în cea de a doua au dom inat cu in ­ recordurile regionale realizate de ganizăm cît mai multe concursuri, corespondent
B). S portivii români au cîştigat va sovietică a dispus cu 3-1 de sistenţă şi au înscris două goluri Gheorghe Dăian la aruncarea discu­ astfel ca in raionul nostru să existe
ambele meciuri cu acelaşi scor : cea a R. D. Germane Echipa mas­ prin Dobîndă şi Szekey. S-a remarcat lui, M ăria Mîrza, junioară II, la a- o activitate sportivă neîntreruptă.
culină a Iugoslaviei a invins cu
3-1 în mod deosebit tînărul portar al runcarea suliţei, loan Cîmpureanu,
★ 5-1 echipa României. La fem inin, oaspeţilor. Purice. junio r, Ia săritura în înălţim e etc. In Prof. N IC O LAE OPRIŞ
Echipele de tenis de masa ale R. D Germană a întrecut cu 3-0 vicepreşedinte cu probleme
U.RS.S au cîştigat „C riteriul eu- echipa României. VOICU ALBU cursul celor şase luni atleţii noştri au tehnice Ia C onsiliul raional
corespondent participat la 19 concursuri organizate U.C.F.S. Orăştie
I . ____________________________