Page 41 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A J-4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3585

Duminică pe ogoare Notă

DURA GRAFIC
La strînsul cereace:&r păioase Tn mod firesc, ca sâ ajungi ru

autobuzul din Călan în oraşul nou,
îţi trebuie circa 10 minute. Aşa
Pe ogoare se desfăşoară o activita ­ ţiu n ilo r, ce se mai ivesc Ia utilajele te cooperativele agricole de produc­
te susţinută pentru strîngerea la tim p agricole aflate în lucru, conducerea ţie, deservirea combinelor şi mai cu scrie şi pe placa mare din staţia fi­
şi fără pierderi a recoltei cerealelor S taţiunii de maşini şi tractoare din seamă aprovizionarea cu saci şi trans­ nală, unde este înscris orarul celor
pâioase. E forturile cooperatorilor şi Alba Iu lia a luat din tim p o serie portul recoltei spre magazii, să se torul Oaşa. Dar atunci voi m uncii zia a m in tirilo r. Avea unele îndoieli. patru trasee. Numai că aceasta se
m ecanizatorilor sînt îndreptate spre de măsuri tehnico-organizatorice. In facă în mod mai operativ. La şcoala viitorilor ca mecanic. Pentru aceasta va tre­ Dar, m îin ile lor micuţe l-au aplau­ întîm plâ atunci cînd pe trasee se
realizarea unei viteze zilnice de lu ­ convorbirea avută cu directorul sta­ bui să cunosc însă bine meseria, sâ dat atît de călduros îneît voioşia p i­ află toate cele patru curse p la n ifi­
cru spori te. Sarcina principală este ţiu n ii, tovarăşul Aurel Bolunduţ, ni fiu un bun mecanic. Cred că voi cilo r dîn noile cartiere, l-au m olipsit cate.
ca cerealele sâ fie recoltate în circa s-a relatat că in afara atelierelor Zile pline cu... mecanici reuşi. şi pe el. Şi încetul, cu încetul, s-au A ltfe l — aşa cum e cazul in ziua
10 zile. lată pentru ce. chiar şi în mobile care sînt repartizate sâ efec­ C uvinte de apreciere au Ia adresa obişnuit şi cei mari. Cînd era anun­ de 4 iulie — călătorii aşteaptă ore
ziua de duminică, ogoarele hu.nedo- tueze depanările pe grupuri de b ri­ ţată mai dinainte prezentarea unor întregi în staţie, m ulţum indu-se
rene au cunoscut o forfotă specifica. găzi, în cacfrul unităţii a fost în fiin ­ goluri Din parchetele forestiere dc pe Va­ cursanţilor şi. instructorii. Este un film e, paşii îi minau pe m ulţi setoşi cu consultarea graficului, frumos
10 iulie. Dim ineaţa acestei zile a- ţa t un post permanent care repară lea Sebeşului coboară zilnic zeci de semn al perseverenţei cu care se de cunoştinţe la cinematograf. Obice­ întocm it — de ce să nu recunoaş­
nunta că tim pul va fi favorabil sece­ la orice oră defecţiunile ivite la trac­ In cursul zilei de dum inică, ală­ autocamioane încărcate cu buşteni. pregătesc noii mecanici forestieri, al iu l s-a încetăţenit. „Cum se toarnă tem ?
rişului. De aceea, in numeroase coo­ toare, combine si alte u tilaje a g ri­ tu ri de preocuparea lucrătorilor de Este rodul muncii a sute de m unci­ dorinţei lor de a munci pe v iito r în un film ", „Jocul actorilor", „Produc­ M ulte necazuri au şi călătorii ca­
perative toate forţele şi m ijloacele cole. De altfel, de acest lucru ne-am pe ogoare pentru scurtarea drum ului tori forestieri care pc tim p frig u ­ parchete cu rezultate cît mai bune. ţii româneşti". „A ctori de frunte ai re merg spre Batiz. Se argumentea­
au fost comasate în lanuri. convins şi în cursul zilei de dum inică recoltei spre magazii, am în tîln it şi ros sau în arşiţa verii doboară şi tr i­ CLEM ENT BODEA cinem atografiei româneşti" — sînt ză că acum, fiin d sezon cald, tre­
după-amiază, cînd. vizilînd atelierele cazuri cînd activitatea m ecanizatori­ m it copacii spre drum ul transfor­ doar cîteva din materialele prezen­ buie să se asigure o legătură „maî
Bilanţ la sfîrsit S taţiunii de maşini şi tractoare din lor nu s-a ridicat la nivelul cerin­ m ării lor în d iferite m ateriale de tate spectatorilor, la care s-au adău­ optim ă" pe traseul Călan-Călan-Băî.
Alba Iulia. am găsit echipa de me­
Dar şi aici autobuzele circulă o ri­
ţelor. Spre exemplu, la cooperativa
* » construcţii, mobilă. Cu fiecare an ce gat recenziile film e lo r „Străin t ir ,
canici in plină activitate. agricolă din Tolesti, raionul Haţeg, trece num ărul m etrilor cubi de ma­ „Neamul Şoîm ăreştilor". „La patru cum. numai după grafic nu. Aşa se
de săptăminâ unde lanurile de orz sînt intrate în terial lemnos creşte, se reduc pier­ In spatele ecranului paşi de in fin it", „Pădurea spînzura- explică şi faptul că m ulţi cetăţeni
Întreruperi cauzate faza de răscoacere, cu ajutorul celor derile de exploatare a lem nului. A- ţîlo r”... preferă să meargă pe jos la Câlan-
Străbătînd regiunea de la un ca­ patru combine repartizate aici, în pa­ ceasta este şi o urmare a mecani­ Se întim plă ca să întîm pine şî Hăi, pentru că ajung mai repede
păt la altul, peste tot remarcăm o ac­ tru zile s-au recoltat doar... 6 hectare. zării tot mai largi a tu tu ro r fazelor Seara, după ce sala rămînea goa­ dccît cu autobuzul!
tivita te intensă. In cooperativele a- de lipsa sacilor De ce această situaţie ? Tocmai da­ de lucru. lă, încerca sâ afle pasiunea spectato­ greutăţi în organizarea unor aseme­ La pretenţiile, pe deplin ju s tifi­
gricole din raionul llia, recoltatul o r­ to rită deselor defecţiuni ivite în tim ­ Dacă acum cinci ani în sectorul rului. Mergea agale p rintre scaunele nea acţiuni. Atunci, cere s p rijin u l ca­ cate. ale călătorilor, la I.G.O. Călan
zului este pe term inate. Tov. mg. M i- Am consemnat in cuprinsul aces­ pul lucrului la combine. Sesizată de Oaşa se lucra doar cu 5 fierăstraie ridicate obsedat de acelaşi gînd. drelor didactice din oraş. care în to t­ s-a răspuns foarte evaziv :
hai Cazacinco, vicepreşedinte la con­ tui material hărnicia cu care meca­ această problemă, conducerea S.M.T. mecanice, în prezent m uncitorii noş­ deauna se dovedesc binevoitoare. Cu — Acum este ora de alim entare
siliu l agricol raional, ne informează nizatorii de la S.M.T. Alba se stră­ din Haţeg, nu a luat măsuri de re­ tri dispun de 21 funiculare de d ife ­ Se aşează în faţa ecranului. „Pe ajutorul lor, respectiv al profesorilor a autobuzelor ..
E m ilia Purdea. Ion Dumbravă şî Ion
că lucrarea respectivă s-a efectuat pe duiesc să strîngu cît mai repede re­ mediere operativă a defecţiunilor. rite tip uri, peste 30 de fierăstraie unii, film ele cu bătăi îi atrage mai Bucur, a organizat medalionul cine­ C ălătorii maî insistenţi — care
Deşi mecanizatorii şi-au manifestat
93,1 la sută din suprafeţele ocupate colta de cereale păioase. Trebuie să mecanice, 7 tractoare, 2 instalaţii u- m ult, pe alţii..." începu sâ zîmbeascâ. nu au prea înţeles de ce această a-
cu această cultură. arătăm însă că nu peste tot sînt sp ri­ dorinţa de a lucra şi în cursul zilei şoare de corhănît şi alte mecanis­ îşi am inti de nâzbîtiile lui Ion din m atograf^ „Răscoala**. lim entare trebuie sâ se facă la ora
Cu m ultă hărnicie au m uncit la jin iţi de către conducerile coopera­ de duminică, două din combine, a- me. Datorită mecanizării lucrărilor „C ondiţiile sociale ce au dus la 11 — au mai aflat şi alte neajun­
strîngerea recoltei şi cooperatorii din tivelor agricole pentru a-şi desfăşu­ vînd defecţiuni, nu au putut li fo­ dc scos-apropiat, acum se exploa­ „A m in tirile " lui Creangă şi de rîsul izbucnirea răscoalelor ţărăneşti din suri din cadrul sectorului transpor­
losite la seceriş. La una din ele a fost
raionul Orâştie. Ziua de duminică, in ra munca fără întrerupere. Am în- zglobiu at copiilor. Ce m ult le plă­ 1907", „V iaţa şî opera Iui L. Rcbrea- tu lu i in comun ; se spune că nu se
cooperativele agricole din Bobîîna şi tîln it asemenea aspecte atît la coope­ scoasă din funcţiune masa de tăiere, tează m ii de m etri cubi de lemn din cuse I Atunci, M ihai Tancovescu, res­ nu“ şi „Ecranizările realizate după găsesc piese de schimb, că maşinile
parchete care înainte erau declarate
iar Ia alta cîteva lagăre. Cine trebuia
Orâştie, a coincis cu term inarea se­ rativa agricolă din Galda de Jos, cît să facă aceste depanări ? De bună ca inaccesibile. Lucrările grele la ponsabilul cinem atografului „C u ltu ­ opera lui L. Rebreanu", sînt mate­ | se defectează des, că...
cerişului la orz. In unităţile agri­ şi la cea din Cricău. riale care au fost prim ite cu căldu­ I Maî în glumă, mai în serios, un
cole de pe raza acestui raion, bila n ­ La Galda de Jos, o combină a tre­ seamă că atelierul mobil. Se vede fasonat sînt mecanizate în proporţie ral" din Lupenî se gîndise la ideea ră de spectatori. După vizionare, e- j călător a propus schimbarea g ra fi-
ţul dum inical arată că s-au recoltat buit să iasă din lan întrucît sacii ne­ însă că activitatea echipelor de in ­ de aproape 100 In sută. iar la scos- prezentării unor recenzii de film e, a venimentele prezentate au fost înţe­ , cului de circulaţie. Evident, nu a-
186 hectare cu orz. In total, pînă la cesari nu au fost aduşi la tim p. Me­ tervenţie nu este suficient de bine apropiat de peste 70 la sută. unor personaje principale şi chiar a ceasta este cea mai bună soluţie.
10 iulie au fost secerate 741 hectare canizatorul Vasile Micu, a sesizat îndrum ată şi controlată de către con­ Folosirea la întreaga capacitate a unor actori înainte de rularea film e ­ lese mai bine.
ocupate cu această cultură. In nu­ faptul că lipsa sacilor le creează des­ ducerea S taţiunii de maşini şi trac­ tu tu ro r mecanismelor, mînuirea lor lor. Cu cei m ici a încercat, cu recen- EUGEN POPA IM. NEACŞU
meroase unităţi am în ti 1 n i t pe spe­ tule greutăţi în muncă, dar nimeni toare din Haţeg. Ce părere are des­ cu pricepere este o sarcină de mare
pre această stare de lucruri tovară­
cialişti, preşedinţi şi brigadieri in la­ nu ia măsuri. Cu o zi înainte, tot la şul Ion Popa. directorul S.M.T,, care răspundere încredinţată funîculariş-
nurile de grîu, luind probe pentru a această unitate din cauza lipsei saci­ tilo r, m ecanicilor de fierăstraie şi a
stabili începerea secerişului. Este o lor. combinele an stat două ore. Ace­ personal a fost sesizat asupra defec­ celorlalţi mecanici. Pentru ca meca­
dovadă că oamenii se preocupă cu laşi aspect l-am în tîln it şi la coope­ ţiu n ilo r am intite ? nismele să dea un randament ma­
xim există o continuă grijă pentru
m ulta sîrguinţâ de strîngerea la tim p rativa agricolă din Cricău. In ju ru l Asemenea situaţie am în tîln it şi la calificarea a noî m uncitori care să : SĂ GRĂBIM RECOLTAREA
a recoltei. orei 12, combinele au încetat lucrul Ciopeia. A ici o presă de balotat s-a
Şi în cooperativele agricole din ra­ din lipsa sacilor, care se aflau la- se­ defectat după prim a oră de lucru. lucreze ca funicularişti sau meca­
Deşi tarlaua se afla la o mică distan­
ionul Alba. ritm u l secerişului se in ­ diul u nităţii. Asemenea neglijenţe nu ţă de sediul staţiunii de maşini şi nici.
Pe această linie se înscrie şî or­
tensifică cu fiecare zi ee trece. In fac altceva decît sâ prelungească pe­ ganizarea în punctul forestier Tău ! FÎNEŢELOR NATURALE
m ulte un ităţi cum sînt cele din Ciu- rioadele de recoltat prin nefolosirea tractoare, defecţiunea nu a fost re­
'gud, Alba Iulia şi altele, secerişul o r­ tim pului de lucru şi a capacităţii mediată cu operativitate. De aceea, a unei şcoli de calificare pentru me­
zului a fost term inat. Pentru a scurta combinelor. Dat fiin d că în multe pe suprafeţele unde recoltatul orzu­ canicii forestieri. De aproape trei Cooperativcle agricole din raio- coltârii fîneţelor naturale şi de că­ suprafaţa de care dispun ? Socotim
lui s-a term inat, cooperatorii nu pot
cît mai m ult drum ul recoltei spre u nităţi a început seceratul griu lu i, trece Ia eliberarea terenului în vede­ ani, au fost calificaţi peste 200 de | nul Alba dispun, pe lîngă păşuni tre alte cooperative agricole de pro­ că este necesar să se verifice de
hambare, ţăranii cooperatori, cu sp ri­ sînt necesare măsuri, astfel ca în toa­ rea efectuării arătu rilor. mecanici de fierăstraie, funicularişti i şi de o însemnată suprafaţă ocupa- ducţie din raionul Alba. Trâgînd îndată stadiul de dezvoltare a ier­
jin u l m ecanizatorilor folosesc din şl fasonatori mecanici care acum i tă cu fineţe naturale. Calitatea fî- învăţăm intele necesare dîn expe­ bii şi să se treacă şi în această uni­
plin a tit tim pul bun de lucru, cît şi lucrează în cadrul în treprinderilor » n u rilo r de pe aceste terenuri ca şî rienţa anilor trecuţi, consiliul de tate, cu toate forţele, la recoltarea
întreaga capacitate a m aşinilor. Du­ forestiere din regiune. i producţia ce se realizează la hec- conducere al cooperativei agricole fîneţelor. Rămase în urmă cu re­
m inică am poposit şi în cîteva u n i­ In prezent a lţi 2G de m uncitori se i I tar, depind \ntr-o mare măsură de din Bucerdea, a organizat mai bine
tă ţi din acest raion. Prezenţi la ma­ califică ca mecanici de fierăstraie. coltatul fîneţelor naturale, sînt şi
rea bătălie pentru strîngerea recol­ recoltarea la tim p şi depozitarea a- munca de recoltare a fîneţelor. şi cooperativele agricole din Câpud,
T im p de A luni studiază noţiuni de I cestora in :ele mai bune condiţii. ca urmare pină în prezent a fost Ighiu şi Berghin. Cooperativa a-
tei bogate din acest an, mecanizato­ mecanică, cunoştinţe generale des­
rii îşi fac cu prisosinţă datoria. In pre tehnologia lem nului şi p a rtici­ Orice depăşire a perioadei optime de cosit fînul de pe aproape 200 hec­ gricolâ de producţie din Ighîu, are
zorii zilei, cînd am sosit la coopera­ pă la ore de practică. Ei au la dis­ recoltare atrage după sine depre­ tare, din cele 267. După cum ne re­ dc recoltat fîneţe naturale, de pe o
tiva agricolă din Oarda de Jos, ni poziţie o sală corespunzâtare dota­ cierea calităţii fin u lu i şi scăderea lata tovarăşul Nicolae Cotea, ingi­ suprafaţă de 629 hectare. Pînă în
s-a'făcut cunoscut că secerişul orzu­ tă cu m obilier nou. dorm itoare spa­ va lorii naturale a acestuia. nerul cooperativei, ţăranii coopera­ prezent această lucrare s-a execu­
lui a fost term inat. Sîmbâtă, după ţioase, aparate de radio, dispensar, I în anul trecut unele cooperative tori se străduiesc nu numai sâ facă tat abia pe o suprafaţă de 30 de
cum ne relata mecanizatorul Nicolae agricole, ca cele din Bucerdea. Că- la tim p cosHul. ci şî sâ depoziteze hectare. Legat de acest aspect, b ri­
Stoia, combinele au lucrat pînă sea­ cantină. C ondiţiile de studiu şî via­ pud, Berghin şi altele, întîrziind fînul în cele mai bune condiţii. Mă­ gadierul zootehnic, Florîan lancău,
ra tîrziu, încheind săptămîna cu un ţă sînt bune. Instructorii cursului au f recoltatul fîneţelor naturale, au suri pentru urgentarea recoltării spunea: „In cooperativa noastră sec­
bilanţ rodnic. Dum inică dimineaţa în fost recrutaţi din rîndul celor mai I pierdut între 10-15 la sută, din uni- fîneţelor naturale, au fost luate şi torul zootehnic nu se bucură de a-
cîmp se afla tractoristul Gheorghe buni ingineri şi tehnicieni. Am stat de | tâţile n u tritive ale acestor fînuri. în cooperativele agricole din Te- tenţia cuvenită. în iarna trecută de
Dreghici, care lucra la balotatul pa­ I fn momentul de faţă ne aflăm în iuş, Strem ţ şi altele, unde această pildă am dus mare lipsă de furaje.
ielor. Zilele acestea se va începe şi vorbă cu mal m ulţi cursanţi: Vic­ perioada cînd fîneţele naturale, a - lucrare este în plină desfăşurare. Ca urmare, productivitatea anim a­
recoltatul griului. tor Nistor, Nicolae Toma, loan Po­ jungînd în perioada de înspîcare, In raionul Alba însă, mai există lelor a fost foarte scăzută. Cu toate
Şi la cooperativa agricolă din C rl- pa, Nicolae Toma şi alţii. Toţi ne-au trebuie recoltate şi depozitate. Ţ î- cooperative agricole, care. deşi sînt acestea nu s-au tras învăţăm intele
cău, secerişul orzului era dum inică vorbit despre dorinţa de a-şi însuşi [ nînd cont de im portanţa mare pe deficitare la capitolul furaje, nu în ­ necesare şi problema asigurării fu ­
in toi. Două din cele trei combine care o are executarea la tim p a a- treprind măsuri pentru grăbirea re­ rajelor nici în anul acesta nu se
lucrau de zor pe tarlaua brigăzii din bine meseria de mecanic, să poată I cestor lucrări. în m ulte cooperative coltării fîneţelor naturale. In coo­ bucură de atenţia cuvenită".
satul Tibru. După cum ne relata b ri­ da maxim um de randament, în pro­ I agricole din raion s-au întreprins perativa agricolă din Denie, spre Dat fiind, suprafeţele m ari rîe
gadierul C. Frătilâ, în această briga­ cesul de producţie. 8 măsuri concrete pentru m obilizarea exemplu, recoltatul fin u lu i nici nu fineţe naturale de care dispun m ul­
dă o suprafaţă însemnată cultivată — Peste puţin tim p voi fi iar în I ţăranilor cooperatori la cositul fî- a început, deşi această unitate dis­ te cooperative din raion, ca şi fap­
cu orz urmează sâ fie recoltată ma­ | nul ui. La cooperativele agricole din pune de o suprafaţă de 337 hectare. tul că nerecoltarea la tim p cauzea­
nual. In această direcţie au fost lua­ m ijlocul tovarăşilor mei de muncă, i G altiu şî Totoi, spre exemplu, a O situaţie asemănătoare *xistâ şi ză pierderi de unităţi n u tritive , sînt
te toate m ăsurile pentru mobilizarea ne spunea Nicolae Cornea, din sec- I fost cosită întreaga suprafaţă de la cooperativa agricolă din Cricău. necesare măsuri pentru urgentarea
cooperatorilor la secerat. De subli­ | peste 100 hectare, cît are fiecare u- unde dîn 255 hectare nu s-a cosit acestei lucrări, avîndu-se în vede­
niat este şl faptul că în scopul efec­ nitate. S-a urm ărit ca lucrarea să nimic. Aici. se invocă m otivul ră, re că întreaga cantitate de fin tre­
tu ă rii a ră tu rilo r dc vară au fost o r­ [ se facă de către fiecare cooperator iarba n-a ajuns încă la perioada buie să fîe transportată şi depozi­
ganizate echipe de cooperatori care Aspect de la recoltatul orzu­ în termenele stabilite, spre a se \n- optimă de cosit. Cum îşi explică tată în condiţii bune şi cît mai
lucrează în urma com binelor la lui la G.A.S. M intia. lătura diferenţele de calitate ce ar cooperatorii din Cricău această si­ aproape de locul unde se face fu ­
strînsul paielor. Foto: I. TEREK 1 fi survenit prin necosirea la tim p tuaţie, cînd vecinii lor din Bu­ rajarea anim alelor.
Pentru buna desfăşurare a recoltă­ a parcelelor din aceeaşi tarla. O cerdea, in aceleaşi condiţii, au re­
rilo r Şi remedierea operativă a defec­ coltat mai m ult de jum ătate clin
mai mare atenţie s-a acordat re- N. SPINEANU
U P W !■ ■ '*
ÎNTREPRINDEREA DIRECŢIA REGIONALĂ BE PAZĂ CIVILĂ m rnmm

DE CONSTRUCŢII MSNERiLORţ COMBINATUL SIDERURGIC
1 CONTRACTUALĂ DEVA
ME TA NU&L
FORESTIERE-DEVA strada Dr. Petru Groza nr. 21 H U N E D 0 A R A
are vacante următoarele posturi : In minele grizutoase.le fiecare loc
— un post juristconsult principal ; de muocă ţi fiecare cameră subtera­
strada D orobanţilor nr. 28
— un post tehnician 1 (instructor principal); na trebuie 83 existe cel puţin o angajează da urgenţă i
A N G A J E A Z A : — un post armurier. lampă de siguranţă cu benzină. — revizor contabil principal ;
De asemenea angajează paznici pentru Deva, Hunedoara, Contelui existenţei metanului — economişti principali ;
— revizor contabil în condi­ Teliuc şi Petroşani (Paroşoni). cu lampa se începe cu flacăra
ţiile prevăzute de H. C. M, 1053/ Informaţii privind salarizarea se pot primi zilnic între orele normală. Saca se observă fila­ — merceologi principali j
1960. 7-15 la sediul Direcţiei de pază civilă contractuală, telefon 1122. rea seu atongirea flacarei pină — dactilografe principale.
|1 la marginea superioară a sticlei, Angajarea se face in condiţiile prevăzute de H .C .M . nr.
controlul se opreşte iar locul de 952/1965.
muncă va ii evacuat pînâja aerij Combinatul maî angajează muncitori calificaţi, electricieni,
i sire. Dacă nu se observă alungi macaragii şî strungari, muncitori necalificaţi şi paznici.
ÎNTREPRINDEREA | nea sau filarea flacaret.se trece
ia determinarea procentuala a Pentru nefamilişti se asigură imediat cazare.
MIC — D.6.C.M. — TRUSTUL 5 CONSTRUCŢII metanului cu flacăra redusă. Cel care solicită angajarea, se pot adresa serviciului
DE GOSPODĂRIE personal din C.S. Hunedoara str. Dr. Petru Groza, nr. 8, tele­
fon 2.533 inferior 42.
BRAŞOV, GRUPUL DE ŞANTIERE 509
ORĂŞENEASCĂ NU UITAT! !
Se lucrează fe ri
l CONSTRUCŢII CLUJ
HUNEDOARA 1
1
1 Calea Baciului nr. 2,
i angajează urgent, in condiţiile H.C.M . 1053/1960, ingineri 'Â CU ÎNCREDERE
ore vacante următoarele posturi: i constructori, ingineri mecanici, maiştri constructori, maiştri me­
canici, tehnicieni constructori, contabili, economişti, şefi de de­ produsele
— economist principal — ser­ pozit, pentru şantierele:
viciul plan; — Dezvoltarea Fabricii de piele şi încălţăminte „Clujeana" aBB'CH o e CONSEQUE
din Cluj;
— Fabrica de zahăr Oradea;
— şei secţie salubritate ;
— Complexul pentru creşterea porcilor Oradea; i i
— revizor contabil pentru con- | — Dezvoltarea Fabricii de ipsos Aghireş;
— C.I.I.. Sighetul Marmaţiei (etapa a 1-a); A
l
trolul financiar intern ; — Complexul de taurine Turda;
— Dezvoltarea întreprinderii de prefabricate Turda; . C. I. L S I M E R I A
— şoferi pentru autobuze cu — Complexul pentru creşterea porcilor iucu (raionul Gherla)
5 ani vechime ; Personal ingineresc se caută pentru funcţiile :
— ingineri şefi adjuncţi in Grupul 509 construcţii Cluj Vinde din stocurile supranormative întreprinderilor socialiste, fabricate om fructe Ş> L£CUMt
— juristconsult ; (gradul 1); următoarele materiale :
— şefi de şantiere de gradul II, III şi IV; “ racorduri inoxidabile O 50 şi 0 40; > proaspete după procedee
— curele trapezoidale de Î.250;
— muncitori necalificaţi, băr­ — ingineri şefi de şantiere de gradul II şi III; — dextrinâ ; V TEHNOLOGICE modeme .
baţi. — şefi de lot ; — costume paznici (şepci, pantaloni, mantale); SÎNT BOGATE ÎN M M * * Ş>
— ingineri principali. — pistoane auto S, R. 101 ; VŞN
Condiţiile de angajare sînt Pentru cadrele de conducere din grup şi şantiere se asi­ — piese auto pentru G A Z 51; V U . SAVSfÂCÎNO EMEHŢA 0»
_
n C I
cele prevăzute in H. C. M. gură, pe parcurs, locuinţe în oraşul Cluj. — piese auto pentru S. R. 101;
Informaţii zilnice la serviciul personal între orele 7-15 te­ — piese auto pentru IMS ;
904/1964. — piese auto pentru TV. ;
lefon 1.71.06.
— clorurâ de calciu tehnică.