Page 57 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3589 1 ^ 1 M M I ----

DINAMICA

ŞI ELASTICITATEA

De obicei cel mai mare număr dc tru ca în ultim ele ore, ritm u l să sca­ u tiliza ţi in alte sectoare de activitate,
m uncitori lucrează în secţiile auxi­ dă din nou. Aceasta înseamnă că c ir­ deficitare in forţă de muncă şi prin
liare şi ajutătoare, unde nivelul teh­ ca trei ore pe zi. sau mai m ult. ma­ creşterea p rodu ctivită ţii muncii. Sint
nic este mai redus. Din această cau­ şinile nu sînt utilizate la capacitatea cu totul nesatisfăcătoare situaţiile e- NORMĂRII
ză există şi tendinţa scăderii numă­ lor. Exemple de acest fel se în tîl- xistente la întreprinderea de produse
ru lu i m uncitorilor direct productivi, nesc la Uzinele mecanică şi .30 De­ refractare Alba Iulia, care pe cinci
faţă de totalul m uncitorilor. S ituaţii cem brie” din Cugir, la C.S. Hune­ luni a realizat productivitatea m un­
de acest fel se pot în tîln i 1 ăr' C S H u­ doara in ateliere mecanice, la între­ cii in proporţie de 104,7 la sută, iar
nedoara şi U.V. Călan — în sectoa­ prinderile forestiere, de construcţii salariul mediu in proporţie clc numai Creşterea continuă zat în abataje, in tro ­ care categorie de lu ­
01,2 la sută, Ia Fabrica de hîrtie Pe-
şî altele.
crare.
In abatajele-
transportoa­
FACTOR DETERMINANT rele încărcâri-descărcâri şi depozite, nomici naţionale sta bilit de Congre­ treşti unde productivitatea s-a rea­ a capacităţii de pro­ relor cu raclete, d in ­ cameră productivita­
ducerea
R itm ul ridicat de dezvoltare a eco­
ducţie, îm bunătăţirea
la exploatările m iniere — la trans­
lizat în proporţie de 106,9 la sută,
la
tre care unele de m a­
tea a crescut de
portul în circuite subterane si în de­
mo­
dotării tehnice,
pozitele de m ateriale de masă de la sul al IX-lea al p artidului impune iar salariul mediu de numai 98,5 la dernizarea şi extinde­ re capacitate, au dus 3,81 la 5,33 tone pe
realizarea unui volum ridicat de a-
suprafaţă, la întreprinderile forestie­ cum ulări. Iar in acest sens, un rol sută. Asemenea stări de lu cru ri au de lucru, cer ca nor­ de asemenea, la creş­ post, In cele frontale
rea tehnologiilor noi
avut loc la T O.I.L. Petroşani, in u-
s-a înregistrat o creş­
terea
productivităţii.
re — în fazele scos-apropîat şi depo­
IN A C T I V I T A T E A sectorul extractiv etc. de seamă îl are respectarea unei co­ nele întreprinderi forestiere, de in­ marea m uncii să ţină Toate acestea, ca şi tere de 1.28 tone pe
zitele finale, la industria locală în
dustrie locală şi cooperatiste.
relaţii corespunzătoare in tre creşte­
post, ia r la pregătiri
creşterea gradului de
pasul cu noile m ijlo a ­
U nul din factorii esenţiali care rea p ro d u ctivită ţii m uncii şi salariul Sporirea continuă a prod uctivită ţii ce dc producţie folo­ confort prin introdu­ în cărbune, in 1965
conduc la creşterea prod u ctivită ţii mediu — factor esenţial in reducerea m uncii este m ijlocul principal de site pentru realiza­ cerea apei potabile în s-a realizat o produc­
m uncii îl constituie creşterea in d ici­ preţului de cost şi creşterea renta­ creştere a sa lariilor nominale şi im ­ rea b u n u rilo r mate­ subteran, îm bunătăţi­ tivita te de 1,47 tone
p lic it a salariilor reale ale m unci­
Î n t r e p r i n d e r i i lor, agregatelor şi instalaţiilor. De a- deri unde ponderea în cheltuielile de torilor. Dc aceea, creşterea cointere­ riale. Rezultă deci câ au condus la econo­ cit s-a o b ţin u t in anul
pe post. faţă de 1,02
b ilită ţii, îndeosebi la acele în tre p rin ­
rea aerajului şi altele,
lor de utilizare intensivi ai m aşini­
normele trebuie
să
unei
sării salariaţilor în realizarea
producţie o au salariile. De
aceea,
mie de tim p şi redu­
1960. Sporul de pro­
ceea, conducerile întrep rin d erilo r nu
un caracter dinam ic,
trebuie să se rezume numai la a-i este necesar să se m iliteze pentru ex­ productivităţi cît mai ridicate trebuie aibă în permanenţă cerea efortului fizic. ductivitate s-a con­
să constituie o preocupare de bază a
tinderea într-o măsură cit mai mare
In unităţile economice ale regiunii doara şi Fabrica de conserve Haţeg. realiza pe cei planificaţi, ci trebuie a salarizării în acord, care leagă mai organizaţiilor de partid şi conduceri­ dar în acelaşi tim p, La stabilirea norme­ cretizat în fiecare an
tehnice am avut
lor
Hunedoara, ca urmare a m ăsurilor U n ii conducători de întreprinderi să aplice măsuri pentru a-i depăşi, m ult ciştigul m uncito rilo r de rezul­ lor tehnice din unităţile economice. să fie elastice, să ţină în depăşirea planului
luate de organele şi organizaţiile de caută să justifice depăşirea num ăru­ pe baza unei mai bune organizări şi tatele pe care le obţin. Este bine ca in acţiunea de organi­ seama de condiţiile în vedere toate aces­ extracţiei de cărbuni.
sînt
te condiţii care
partid, de conducerile tehnice, în ve­ lui mediu de m uncitori, fără a de­ aprovizionări tehnico-m ateriale, a re­ Este foarte im portant să se stabi­ zare ştiin ţifică a producţiei, de îm ­ specifice de lucru din caracteristice exploa­ Cele 46 de kg pe post
derea îm bu n ă tă ţirii permanente a or­ pista toate rezervele de care dispun ducerii întreruperilor şi duratei re­ lească corelaţii corespunzătoare între bunătăţire a întregii a ctivită ţi ccono- fiecare loc de muncă. tă rilo r noastre Cres- realizate peste nor­
ganizării producţiei şi punerii în va­ unităţile respective în ce priveşte p ara ţiilo r curente şî capitale. norme şi productivitatea m uncii, ţi- m ico-financiare a între prin d erilo r, să Pentru a vedea felul cînd gradul de meca­ ma cerută, în p rim u l
loare a noi. rezerve s-a reuşit ca In buna organizare a m uncii, aprovizio­ întărirea disciplinei în muncă şi nîndu-se seama de nivelul înzestrării se aibă în vedere ca m ăsurile ce se in care sînt asigurate nizare a operaţiilor semestru din acest an,
semestrul I al anului curent să sc narea tehnico-matei ială, folosirea folosirea integrală a zilei de lucru au tehnice şi condiţiile de lucru. aplică să conducă îndeosebi In creş­ dinamica şi elasticita­ dintr-un ciclu de pro­ au condus la extrage­
realizeze şi să se depăşească indica­ tim p u lu i de lucru şi a celorlalţi fac­ ca urmare creşterea p ro d uctivită ţii Reducerea ch eltuielilor pentru sa­ terea pro d uctivităţii, obţinerea unor tea norm ării în unită­ ducţie, în mod cores­ rea în plus faţă de
to rii planului de muncă şi salarii, tori care conduc la rezultate bune. muncii şi a ind icilor de utilizare ai la rii în cadrul .preţului de cost nu produse cu caracteristici calitative ţile m iniere din Va­ punzător a fost îm ­ plan a mai m u lt de
respectîndu-se în acelaşi tim p core­ Ln m ajoritatea întreprinderilo r se agregatelor. La unele întreprinderi, trebuie să se facă însă pe seama d i­ superioare şî la un preţ de cost cit lea Jiului, am adre­ bunătăţită şi norma- 36.000 tone de cărbu­
ne cocsificabil
şi e-
la ţiile de bază dintre ei De m enţio­ manifestă o preocupare insuficientă din lipsă de supraveghere şî control m inuării câştigurilor medii ale m un­ mai redus. sat tovarăşului ingi­
nat este că, deşi num ărul de sala­ pentru mecanizarea şi mica mecani­ din partea m aiştrilor şî a ing ine ri­ cito rilo r. Ele trebuie să se realizeze CO NSTANTIN M ARACU ner Arcadic Fodor — nergetic.
ria ţi a fost mai mic decît cel plani­ zare a operaţiunilor care necesită lo r se intră în ritm u l normal de lu ­ în prim ul rin d prin reducerea nu­ activist al Com itetului regional şeful serviciului m un­ Rezultatele obţinute
ficat. s-a reuşit să se obţină un spor m ultă forţă de muncă. cru abia după o oră sau două, pen­ m ărului mediu de salariaţi, ce pot fi Hunedoara at P.C.R. că şi salarii de la v in să confirm e că
de producţie mai mare decît depă­ C om binatul carboni­ Interviu cu. ing. atunci cînd la sta b ili­
şirea planului producţiei globale, nu­ fer Valea J iu lu i — cî­ rea norm elor se ţine
mai pe seama creşterii productivită­ teva întrebări : Arcadie Fodor, seama de toţi facto­
ţii muncii. Rezultate deosebite in a- — Este cunoscut că r ii care concură la
cest sens au înregistrai colectivele de exploatarea cărbune­ creşterea p ro d uctivi­
muncă ale C om binatului carbonifer ÎNTREPRINDERILE lui in bazinul V ăii şeful serviciului tă ţii m uncii, normele
Valea Jiului, C S. Hunedoara, T. M. J iu lu i este influenţată mobilizează masele de
Deva, Fabrica chim ică Orăştic şi al­ dc structura geologică muncă şi salarii m ineri la o muncă
tele. La aceste întreprinderi organi­ INDUSTRIALE DIN a zăcăm intului. In a-‘ susţinută pentru rea­
zaţiile de partid şi conducerile teh- coastă îm prejurare, de la C.C.V.J. lizarea sarcinilor în ­
nico-adm inistrative au acţionat încă cum asiguraţi carac­ credinţate.
de la începutul anului in vederea terul dinam ic şi tot­ — Dat fiin d carac­
creşterii in d icilor de utilizare ai ca­ REGIUNE AU REALIZAT întreaga depăşire a fost iealizata I odată, elastic al nor­ terul dinam ic şl elas­
p acităţilor de producţie, perfecţionă­ m ării ? rea, normele stabilite tic al norm ării, pe
rii proceselor tehnologice, u tiliz ă rii — Aş dori ca de la avind la bază procen­ care l-aţi subliniat, in
mai completă a tim pului de lucru şi PLANUL PRODUCŢIEI bun început sâ fac o tu l de creştere a pro­ cc direcţie vă veţi o-
în tă ririi disciplinei în muncă. K SEAMA CREŞTERII precizare Normele pe d u ctivită ţii m uncii ricnta activitatea v ii­
care le stabilim
sînt
Există însă întreprinderi la care norme cu m otivare realizată prin in tro ­ toare ?
nu s-au luat dîn tim p măsuri cores­ GLOBALE PE PRIMUL tehnică, unice pe în ­ ducerea mecanisme­ — In prezent, în u-
punzătoare pentru încadrarea în nu­ PRODUCTIVITĂŢII MUNCII tregul bazin pentru lor. n ită ţile noastre siste­
m ărul de salariaţi planificat şi pla­ aceleaşi condiţii de Pentru a scoate şi m ul de normare teh­
nul de producţie continuă să se rea­ lucru, ţinindu-se însă mai m ult în evidenţă nică se aplică în toa­
lizeze sau să se depăşească, pe sea­ SEMESTRU AL ANULUII seama de specificul caracterul dinam ic şi te abatajele frontale
ma creşterii num ărului de m uncitori. m uncii din fiecare u- elastic al norm ării, şi cameră, Ia lucră­
La Întreprinderea orăşenească de nitate în parte. Ele se voi mai cita două e- rile de pregătire în
industrie locală Deva, de pildă, pla­ ÎN PROPORŢIE 0E stabilesc pe baza foto- xemple. La Lupeni, cărbune şi la cele de
nul a fost în d e plin it exclusiv pe sea­ cronom etrării opera­ într-un u l din abata­ întreţinere. S-au sta­
ma depăşirii num ărului mediu scrip­ ţiilo r din întregul c i­ jele frontale s-a in ­ b ilit şi generalizat
tic. De asemenea, la întreprinderile clu de producţie şi a trodus susţinerea cu normele pentru .m un­
forestiere Baia de Criş, Sebeş, I.R.I.L. procesului- simplu de stilp l h id ra u lici de tip c ito rii salarizaţi în
Brad, întreprinderea m inieră Hune­ ferrom atie şi grinzi in regie de la transport
lucru. pe traseele principale
consolă, ce creează
ln stabilirea unor şi pentru cei cc exe­
dolomită nu decurg în ritm cores­ im p lic it la sporirea realizărilor norme tehnice cît mai culoar liber la front. cută aprovizionarea
O vabroasă rezervă, la îndemîna fiecărui colectiv: punzător, este slaba folosire a tim ­ In practica com itetelor de secţie s-a judicioase avem în In felul acesta, peste cu materiale, pentru
pului de muncă. Mai concret, s-a încetăţenit metoda analizei operati­ vedere o serie de fac­ 86 la sută din cărbu­ a rtific ie ri, cît şi pen­
constatat că starea de lucruri res­ ve a absenţelor nemotivate, a abate­ tori care influenţează nele derocat este e- tru unele locuri dc
vacuat mecanic, cîşti-
rilo r de la disciplină şî instru cţiu n i­
pectivă se datorează abaterilor de la
FONDUL DE TI sub toate aspectele. Pentru curmarea le de lucru. De pildă, tot la şantie­ sar realizării produ­ gîndu-se m ult tim p muncă cum sînt lăm -
asupra tim p ulu i nece­
disciplina de producţie şi a m uncii
de
staţiile
pâriile,
în
care este
folosit
rul nr. 1 construcţii lucrătorii Paul
sului, în cazul nostru,
pompe şi compresoa-
mod productiv.
ei, com itetul sindical de secţie de la
Vlad obişnuiau într-un tim p să lip ­
şantierul nr. II construcţii, sub în ­ Covaci, Petru Palaghin şi M arin tona de cărbune. La Ţinîndu-se seama re ş a.
ce mă refer ? In m i­
Grupele de norm a­
drumarea biroului organizaţiei de sească pe motive neîntemeiate. Si­ nerit, ca şi în cele­ de dotarea tehnică, au re de la Lonea, P etri-
„Sindicatele, care reunesc in rîndurile lor pe principalii fău­ reiese din cuvîntul rostit de tovară­ bază, a in iţia t discuţii cu caracter tuaţia lor a fost analizată într-o şe­ lalte domenii de acti­ crescut corespunzător
rito ri ai bunurilor materiale şi sp irituale ale societăţii, ai avuţiei şul Nicolae Ceauşcscu la recenta ple­ de schimb de experienţă cu toţi m un­ dinţă comună a com itetului de secţie vitate, progresul teh­ şi normele. P roducti­ la şi Lupeni şi servi­
naţionale, trebuie să desfăşoare o activitate intensă in lin d u l oa­ nară a Com itetului Central al p a rti­ citorii, m aiştrii şi şefii de lot. Cu a- şi conducerii şantierului, stabilindu-se nic vine mereu în a- vitatea m uncii p la n i­ ciul de muncă şi sa­
m enilor muncii pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, a a titu ­ dului, sindicatele. D intr-o discuţie crste p rile ju ri, pe lfngă metodele măsuri pentru a preîntîm pina aseme­ jutorul oamenilor, le ficate a sporit de la la rii din cadrul com­
binatului studiază în
din ii înaintate faţă dc muncă, a răspunderii personale pentru rea­ avută zilele trecute cu tovarăşul Ho­ bune folosite dc unele form aţii de nea abateri. La Iotul IV, în grupa uşurează munca şi o 4,4 tone pe post, la prezent condiţiile de
lizarea planurilor dc producţie...". rea .Jurca, vicepreşedinte al Comite­ face mai productivă. 6.3 tone pe post. B ri­
tului sindicatului de la în tre p rind e ­ lucru, au fost scoase în evidenţă sindicală nr. 5, au fost aspru c riti­ gada lui Petre Con­ lucru ale altor cate­
(Din cuvîntu! de închidere rostit de tovarăşul rea de construcţii siderurgice Hune­ consecinţele ncfolosirii depline a caţi m aiştrii Cîomoş Carol, Nicolae Introducerea în pro­ gorii de m uncitori în
tim pului de lucru şi executării unor Grosu şi loan Medelia pentru că nu ducţie a noi maşini şi stantin care aplică a- vederea s ta b ilirii de
N IC O LAE CEAU$ESCU la plenara C C. al P.C.R. din doara, reiese că în perioada scursă lucrări de calitate slabă. E xe m p lifi­ trag Ia răspundere salariaţii din su­ utilaje, aplicarea noi­ cest sistem de susţi­ norme tehnice pen­
27—28 iunie 1966). de la începutul anului şi pînă în cările cu care au fost presărate ma­ bordine atunci cînd absentează şi în­ lor tehnologii de ex­ nere, a reuşit însă ca, tru personalul elec-
prezent, la indicaţia organizaţiilor tracţie im plică un p rin tr-o mai bună or­
Unul din indicatorii principali ai ductivităţi inai ridicate. Aceasta de­ de partid, organizaţiile sindicale de terialele prezentate, discuţiile pur­ calcă disciplina tehnologică. grad mai înalt de ca­ ganizare, să depăşeas­ tro-meeanic de m on­
taj, întreţinere şi re­
planului de muncă şi salarii îl cons­ pinde în prim ul rînd de conştiinciozi­ pe şantierele în treprinderii au ma­ tate pe marginea lor, au condus la Toate aceste acţiuni la un Ioc au a- lificare. Normarea că norma cerută şî să
tituie utilizarea tim p u lu i de muncă, tatea cu care lucrează fiecare mem­ nifestat în această direcţie o preo­ crearea unei opinii îm potriva celor vut darul de a reduce sim ţitor nu­ trebuie să ţină seama realizeze peste 7 tone paraţii, cît şi pentru
lu crătorii dc la încăr­
sau, cum se mai spune, a fondului bru al form aţiei şi de răspunderea cupare ciescîndă. A firm aţia a fost care săvirşesc abateri de orice natu­ m ărul absenţelor şi în vo irilo r şi a de aceste înnoiri, să pe post. In alte cazuri, cări - descărcări. Va
ră şi astfel. în perioada ce a urm at,
de timp. De altfel este cunoscut că ce o simte pentru îndeplinirea sar­ însoţită de numeroase exemple. In conduce la folosirea mai deplină a fie în pas cu ele cînd m inerii sînt ne­ trebui să studiem me­
o echipă, brigadă, sau altă form aţie cin ilo r ce-i sînt încredinţate. cele ce urmează ne vom opri doar realizările s-au îm bunătăţit sim ţitor. tim p u lu i de muncă — factor esen­ — Am dori să c- voiţi să străbată lu ­ todele de muncă la
de lucru, cu cît foloseşte mai din Un rol de seamă în foi marea con­ asupra cîtorva. Un caz cu totul aparte s-a petre­ ţial în grăbirea rilm u lu i lu cră rilo r xcm plificnţi cc in flu ­ crări vechi, sâ m un­ lu crările în steril pe
plin tim pul de muncă (în cadrul unei ştiinţei noi. înaintate faţă dc m un­ Spre sfîrşitul prim ulu i trim estru cut la şantierul nr. 1 construcţii E- de construcţii. Ele se concretizează, enţă a avut asupra cească în condiţii geo­ faze $i gen de lucrări
perioade ; decadă, lună, trim estru că, în mobilizarea maselor de sala­ s-a ajuns la concluzia câ una din chipa de zidari condusă de loan Fee de altfel, în creşterea sim ţitoare a norm ării introducerea logice deosebite ş.a., mecanizate, să re v i­
etc, cit şi in decursul celor 8 ore ale ria ţi la obţinerea unor .realizări tot cauzele principale pentru care lu ­ de la lotul nr. 2, lucrind la inzidirea p ro d uctivită ţii m uncii si depăşirea tehnicii noi în unită­ normele se stabilesc zuim unele procese
furna lului nr. 8 de 1.000 m.c., a exe­
zilei), cu atît obţine producţii şi pro­ mai frumoase îl au, aşa după cum crările pe şantierul fabricii noi de cutat o lucrare greşită. Datorită a- planului producţiei globale cu 6 la ţile din Valea Jiulu i ? in funcţie de volumul simple ale m uncii în
sută pe prim ul trim estru al anului.
cestui fapt s-a înregistrat o întîrzie- Dar faptul că mai sînt încă absen­ — Cu cîtva tim p in de muncă depus, de abataje în funcţie de
re faţă dc avansul luat Ia întregul ţe nemotivate, că, a.şa după cum re­ urmă, în minele noas­ greutăţile pe care Ie noile co ndiţii pe care
întim pinâ
obiectiv şi a fost ş tirb it bunul renu­ iese din ultim ele analize, la o seamă tre s-a introdus per- — Din cele spuse, le oferă mecanizarea.
forajul rotativ,
ceea
RESPECTAREA NUMARULU bătut cu toţi zidarii în cadrul gru­ mai puţine decît înainte — se mai ce a dus la creşterea rezultă că normarea planului cincinal se
Dat fiin d câ în anii
me al colectivului. Cazul a fost dez­
de puncte de lucru — ce-i drept, m ult
vitezei de
forare a
a ţinut pasul cu îm ­
prevede
extinderea
pei sindicale, nr. 1 şi cei vinovaţi au
săvirşesc abateri de
la disciplina
fost judecaţi cu toată asprimea. Pen­ tehnologică şi de producţie care trag găurii ele mină, m un­ bunătăţirile tehnice m ecanizaţii lu cră rilo r
tru ca asemenea situaţii să nu se în urmă realizările, dovedesc că nu cito ru lu i răm înîndu-i aduse în exploatarea grele cu volum mare
mai m ult tim p pentru
cărbunelui. In cc mă­
de muncă, va trebui
MEDIU SCRIPTIC ca 40 la sută faţă de cit este pla­ sindical de secţie, au fost organizate s-a făcut totul. Ceea ce s-a între­ executarea altor ope­ sură normele au con­ norme judicioase, mo­
mai repete, dîn in iţia tiva com itetului
să pregătim din tim p
nificat.
prins pînă acum pentru
folosirea
trib u it la
realizarea
Prin aplicarea
ra ţii.
ulterior consfătuiri pe meserii cu
In vederea creşterii productivită­
ţii s-a aplicat cu bune rezultate or­ toţi salariaţii, in care s-au analizat fondului de tim p constituie doar un acestei metode de sarcinilor dc plan ? bilizatoare, pentru a
început Este un început bun, de la
perforare s-a realizat
— Dacă
urm ărim
ganizarea muncii in brigăzi com­ şi dezbătut, pe bază de exem plificări care s-au cules prim ele roade şi ca­ o creştere a produc­ asigura creşterea co­
Analizînd modul cum s-a re a li­ terminata mai ales de m uncitorii plexe cu plata în acord global şi şi calcule posibilităţile şi contribu­ re, pînă la întreaga recoltă, mai so­ tiv ită ţii m uncii de 7 dinamica norm elor, respunzătoare a pro­
zat num ărul mediu scriptic la în ­ sezonieri, care au stat în parchete s-a extins mecanizarea unor lu ­ ţia ce poate să o aducă fiecare la licită eforturi. la sută. Generalizarea de pildă, în anii pla­ ducţiei de cărbune
nului şesenal, se con­
treprinderea noastră constatăm că doar cile 2-3 luni. A tît la angaja­ n a ri grele cum sînt scos-apropia- in ţâri rea disciplinei tehnologice şi, Ing OH. COM $UŢA transportului mecani­ stată creşteri la fie­ prevăzută în anii pla­
s-au obţinut unele rezultate bune. rea. cît şi la lichidarea lor, se pier­ tul si încălcatul lem nului. nului cincinal.
Aceasta, datorită faptului că in deau nejustificat cîte 2-4 zile. Or, Datorită acestui ansamblu de mă­
diferite regiuni ale ţâ rii au acest lucru a influenţat negativ rea­ tru al anului am întîm pinat greu­ Notă: VALOAREA
suri, cu loate că în prim ul semes­
fost trim işi din tim p delegaţi pen­ lizarea num ărului mediu scriptic
tru recrutarea m uncitorilor necesari dc m uncitori şi a dus la creşterea tăţi (unele parchete au fost cala­
exploatării lem nului. La recruta­ tim pului neproductiv mitate, iar o parte din instalaţii au
rea lor s-au avut in vedere c a lifi­ Pentru ca totuşi rezultatele noas­ suferit diferite avarii) ne-am înde­ REMEDIERILOR
carea şi experienţa în muncă, deoa­ tre să nu fie dim inuate, noi am p lin it planul producţiei globale în
rece din experienţa dobîndită în a- căutat deseori să suplinim lipsa proporţie dc 103,4 In sută, iar pro­ Combinatul siderurgic
nii care au trecut, am constatat că necesarului de m uncitori prin apli­ ductivitatea muncii în proporţie Hunedoara are în dota­ alte locomotive ca „R 32', W . ş m «L » . _
KT
„R 48" şi „R 49" au stat
ln parchetele unde au dominat, carea unor procese tehnologice su­ de 100,76 la sută. rea sa un însemnat nu­ rJCiv, V ? ** «• —* Jl ■*!„—*
sau au existat în exclusivitate m un­ perioare de exploatare a lem nului Aceste rezultate puteau fi însă măr de locomotive cu a- im obilizate după ce Ate­ - V
lierele R.M.R. din Sime­
cito ri calificaţi, cu experienţă, s-a Tn perioada respectivă am exploa­ mai bune da* ă mecanismele erau juto ru l cărora se efectu­
realizat o productivitate şi o pro­ tat majoritatea lem nului prin me­ utilizate In întreaga rapacitate A- ează transportul necesar ria şi-au dat avizul de
ar
plecare in cursă. $i
ducţie mai mare. In acelaşi tim p toda fasonării în trunchiuri. A p li­ vem puneţe de exploatare la care deservirii secţiilor pro­ mai putea fi citate ase­
insă, ne-am preocupat şi noi de carea acestei metode* ne-a permis funicularele nu an fost aprovizio­ ductive. Se întim plă. menea exemple
calificarea şi ridicarea ca lifică rii să reducem pierderile de lemn prin nate în permanenţă cu buşteni. U- însă, ca unele locomoti­ Care este valoarea a-
profesionale a lucrătorilor, prin colectarea în parchete şi să valo­ nele mecanisme, din cauză ră nu ve să rămină defecte pe cestor rem edieri ?
numeroase cursuri organizate atît rificăm superior masa lemnoasă. De sînt bine întreţinute se defectează linie, sau să nu poată D efecţiunile in parcurs
în anul trecut c it şi în cursul aces­ asemenea, fasonarea în trunchiuri des. Inginerii si tehnicienii, cu toa­ părăsi depoul, deşi abia grevează direct asupra
tui an. a făcut să utilizăm mai raţiona! u- te că se deplasează de multe ori în s-au întors de la A telie­ realizării planului în
Ştiind că în unele perioade de ti 1 a jele şi să reducem tim pul ne­ parchete, nu-ţ sprijină suficient rele It. M. lt. clin Si- secţiile com binatului,
tim p sîntem deficitari in forţă de productiv. pe m uncitori în ceea ce priveşte meria. Astfel, la lo­ prin pierderile de tim p
muncă, am aplicat uneori metode Înainte, d n d lemnul se secţiona aoliearea corectă a tehnologiilor comotivele : „R 24" — ale m uncitorilor direct
menite să ducă la permanentizarea în piese m ici şi se sorta la cioată, dc lucru si utilizarea raţională a care a venit din r eparaţii productivi şi deranja­
m uncitorilor. In acest scop, la sec­ mişcarea lui în parchete era de du­ mecanismelor. cu arm ătura cazanului mentele din transport.
torul Cim pul lui Neag am construit rată mai marc. reclama braţe de Vom căuta să elim inăm cît mai defectă —. „It 33", la Apoi, în depou, lucrăto­
locuinţe individuale pentru fa m i­ muncă şi mecanisme in plus. Apoi, curînd posibil toate deficienţele. In care n-a funcţionat in ­ rii trebuie sâ execute
lişti. Cabanele vechi din parchete din lemnul despicat era foarte ane­ mod deosebit, ne vom preocupa de stalaţia electrică, „R 43', reparaţii „neprevăzute",
au fost reparate, iar la unele din voios să alegi lobde pentru indus­ permanentizarea m uncitorilor. Pen­ care a fost expediată de care costă bani, iar re­
cele nou construite au fost amena­ trializare. Acum, ca urmare a fa­ tru aceasta, vom asigura Ia fiecare unitatea reparatoare cu paraţiile curente sînt lă­
jate bucătării, săli de mese şi ma­ sonării în trunchiuri lungi lemnul parchet condiţii optime de cazare pompa de aer, instalaţia sate pe planul al doilea.
gazii pentru păstratul alimentelor. se sortează in depozitele finale. şi vom extinde organizarea m un­ electrică şi tampoane- .Şi toate acestea, pentru
Cu toate acestea, datorită speci­ C ondiţiile bune de lucru din aceste cii în brigăzi complexe cu plata în le c e n t r a l e defecte câ controlul de caJitate
ficu lu i industrial al Văii Jiului şi depozite perm it valorificarea lui acord global De asemenea, vom ( l o c o m o t i v a a fost la Atelierele R.M.R. din
regiunii Hunedoara în general am superioară ; p rin tr-o sortare atentă lua măsuri pentru utilizarea mai de a l t f e l , expediată .Simeria are... scăpări.
întîm pinat greutăţi în perm anenti­ a unui metru cub de buştean de bună a mecanismelor. atelierelor din Simeria
zarea m uncitorilor şi asigurarea N IC O LAE M U NTEANU pentru... reparaţii) a fost TEODOR CAPOTA
fag în derulai operaţiune care du­
parchetelor cu necesarul de lucră­ şeful serviciului organizarea nevoie de rem edieri ce lăcătuş la Depoul Aici, in hala paturilor de răcire a lam inorului dc p io filc uşoare şi benzi dc la C S
tori ln tot tim pul prim ului semes­ rează doar cîteva minute, se poate muncii dc la întreprinderea nu cad în seama benefi­ de locomotive Hunedoara, produsele realizate de larainatori fac un ultim popas înainte de a porni spr©
tru am avut o mare fluctuaţie, de­ obţine o valoare mai mare cu c ir­ forestiera Petroşani ciarului. De asemenea, al C.S. Hunedoara ueocj iciari.