Page 58 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 58
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3589
INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI
lucrările Consiliului Economic şi Social al O.N.U.
Ecouri internaţionale
la declaraţiile de la Bucureşti Cuvîntul delegatului român
GENEVA 15 (Agerpres). — nale', reprezentantul ţă rii noastre a portanţei preocupărilor constructive
O mărturie „Un de-a 41-a sesiuni a C onsiliului Eco arătat că delegaţia română acordă a- cuprinse in Declaraţia cu p rivire la
La Geneva continuă lucrările celei
întărirea păcii şi securităţii în Euro
tenţie deosebită Comisiei Economice
nomic şi Social (E C.O.S O.C ). In ca pentru Europa, care reuneşte ţă ri cu pa, semnată recent de statele socia
drul şedinţelor plenare s-a trecut,
a realismului avertisment după încheierea dezbaterilor gene orînd u iri social-politice diferite, ceea liste participante la T ratatul de la
Varşovia reprezentate la Consfătui
ce i-a permis să acumuleze o bogată
rea de la Bucureşti.
rale, la examinarea rapoartelor de
experienţă in domeniul cooperării in
ROMA 15 (Agerpres). — Declaraţia activitate ale com isiilor economice ternaţionale. ★
care arată că pentru asigurarea secu I I regionale pemtru Europa, Africa, A- După ce s-a referit la o serie de Concomitent cu şedinţele plenare
rită ţii popoarelor din Asia şi Euro serios merica Latină şi Asia in iţia tiv e pozitive ale acestei com i se desfăşoară şi lucrările în cadrul
pa este necesară, înainte de toate, Din partea delegaţiei române a sii, şi a subliniat tendinţele de ex com itetelor E.C.O.S.O.C. Com itetul e-
schimbarea actualei politici a S.U.A. luat cuvîntul. pe marginea acestor tindere a cooperării economice între conomic, prezidat de prim -vicepreşe-
constituie, după părerea săptâmîna- CARACAS 15 (Agerpres). — Presa rapoarte, Costin Murgescu, care a ţările europene, delegatul român a dintele E.C.O.SO.C., Costin Murges
lu lu i italian „Rinascita", trăsătura din Venezuela continuă să comente arătat că o problemă im portantă prezentat poziţia consecventă a ţă rii cu, a început dezbaterile asupra pro
comună a celor două documente a- ze documentele C onsfătuirii de la pentru activitatea E.C.O.SO.C. este noastre în problemele cooperării d in blemei punerii în valoare a resurse
doptate la Consfătuirea C om itetului crearea condiţiilor prielnice în care tre toate ţările Europei pe baza p rin lor naturale şi asupra campaniei
P olitic Consultativ al statelor p a rti Bucureşti a Com itetului Politic Con com isiile regionale să reflecte mai c ip iilo r independenţei şi suveranită mondiale pentru alfabetizare. La dis
cipante la T ratatul de la Varşovia ce sultativ a4 statelor participante la bine transform ările care au loc as ţii naţionale, egalităţii în drepturi, cuţiile p rivin d prim a problemă a
a avut loc la Bucureşti. A utorul ar T ratatul de la Varşovia. Ziarul „Na- tăzi in lume, îndeosebi în regiunile neamestecului in treburile interne, a- luat cuvîntul din partea delegaţiei
ticolului, Franco Bertone, subliniază clonal" subliniază că statele membre în care acestea activează, precum şi vantajului reciproc. EI a menţionat române Ion Desmireanu, şef de sec
că elaborarea acestor documente — sarcinile crescînde şi mai complexe im portanţa rezoluţiei adoptate de ţie la In stitu tu l de cercetări econo
Declaraţia cu p rivire la agresiunea ale T rata tului de la Varşovia, au stu care revin O.N.U. în domeniul eco Adunarea Generală a O.N.U. anul mice, care s-a ocupat de necesitatea
S.U.A. In Vietnam şi Declaraţia cu diat am ănunţit problemele păcii şi nomic şi social. Delegatul român a trecut, privin d „acţiunile pe plan re inven ta rierii resurselor naturale în
p rivire la întărirea păcii şi securită securităţii din Europa şi situaţia din subliniat necesitatea în tă ririi activi gional în vederea îm bunătăţirii rela procesul indu stria liză rii şi a făcut JAPONIA. — Vedere a capita
ţii în Europa — constituie o m ărturie Vietnam care „nelinişteşte profund tăţii com isiilor regionale pentru pro ţiilo r de bună vecinătate între state unele sugestii p rivin d program ul de lei Japoneze, Tokio, oraş ce are o
a realism ului cu care au fost abor movarea industrializării, a comerţu europene aparţinînd unor sisteme lucru al O.N.U. în acest domeniu. Delegaţia Consiliului
date problemele cruciale. Documen întreaga lum e'. lu i interregional, ca parte compo social-politice d ife rite '. Precizînd că în com itetul social este examinată populaţie de 10 milioane de lo
tele adoptate la Consfătuirea de la „Ţ ările socialiste, remarcă ziarul nentă a dezvoltării com erţului pe atunci cînd se discută problemele co problema sclavajului şi situaţia fe Superior al Agriculturii cuitori.
Bucureşti — remarcă Bertone — sînt „U ltim a H ora', au dat un avertis plan mondial, a cooperării ş tiin ţifi operării intereuropene nu se poate meii, ia r un comitetul de coordonare
ordonării a ctivită ţii d ife rite lo r orga a fost primită
străbătute de apelul la respectarea ment serios în legătură cu escala ce şi tehnice. A firm înd că este „de face abstracţie de obstacolele care sînt luate în discuţie aspecte ale co
p rin c ip iilo r egalităţii naţiunilor, ne neconceput ca vreo problemă care mai există încă, delegatul român a
amestecului în treburile interne şi in darea războiului in Vietnam, între preocupă E.C.O.SO.C. să rămină în atras atenţia C onsiliului asupra im nisme economice ale O.N.U. de Fred Peart
te grităţii teritoriale. prinsă de guvernul Statelor U n ite '. afara preocupărilor com isiilor, regio
LONDRA 15 — Corespondentul A - Dezbaterile
gerpres, L iviu Rodescu, transm ite:
ÎN TR U N IR EA c o n s il iu l u i Angelo Miculescu, prim-vicepreşe-
V I E T N A M dint-e al C onsiliului Superior al A - din Camera
care se află în Marea
g ric u ltu rii,
PERM ANENT A L N.A.T.O . B ritanie la invitaţia guvernului b ri
tanic, împreună cu Vasile Pungan, Comunelor
ambasadorul Republicii Socialiste
ţionate, este
„crearea unui cadru
PARIS 15 (Agerpres) —
B IL A N Ţ E D IF IC A T O R riate 1.100 vehicule m ilitare şi care Consec inţele retragerii Franţei din politic, care lipseşte de cînd Franţa România, la Londra, au fost p rim iţi LONDRA 15 (Agerpres). —
de Fred Peart, m in istrul a g ricultu
blindate, 20 trenuri, numeroase va
goane şi locomotive şi capturate cir- comandamentele m ilitare integrate a hotârit sâ se retragă din structura rii. piscicu lturii şi alim entaţiei al Camera Comunelor a aprobat
r a 7.000 de tunuri. Au fost eliberate ale N.A.T.O. continuă să fie dezbă m ilita ră integrată a N.A.T.O .'. M a rii B ritan ii. jo i seara, la cea de-a doua lectu
SAIGON 15 (Agerpres). — vut loc 9 000 de operaţiuni. în cursul peste 22 aşa-zise „sate strategice'. tute la Paris de cei 14 a lia ţi ai Fran ră, proiectul de lege p rivin d con
Agenţia de presă „Eliberarea" a cărora au fost scoşi din luptă 112.000 Totodată, au fost frecvente cazu ţei. in cadrul C onsiliului permanent tro lu l p re ţu rilo r şi salariilor. De
dat p u b licită ţii un comunicat al m ilita ri in a m ic i,. din care . circa rile de nesupunere şi'dezertare. 50 al organizaţiei. După cum au anunţat p u taţii au respins cu 340 de vo
F rontului Naţional de Eliberare din 46.000 au fost americani şi aliaţi. C ir la sută din tin e rii recrutaţi de auto cercurile N.A.T O., citate de agenţia tu ri contra 236 o moţiune a con
Vietnam ul de sud referitor la succe ca 50.000 de soldaţi şi o fiţe ri din Iteuter. la întrunirea de joi a Consi G rave tulburări servatorilor care condamna pro
sele obţinute de fo rţa i* patriotice in armata saigoneză au dezertat. Au rită ţile saigoneze în prim a jumătate liu lu i. reprezentanţii celor 14 ţâri a- iectul de lege prezentat de către
luptele din prim a Jum ătate a a n u ju î. a anului curent au dezertat, m ulţi liate au form ulat un număr de „in guvern.
fost rasiale la C hicago
In curs cu trupele* saigoneze şi ame fost,, de asemenea, doborîţe sau ava dintre ei trecind de partea patrio te rp re tă ri' cu privire la poziţia Fran Dezbaterea te xtu lu i prezentat,
ricane. P o triv it com unicatului, au a- riate 1429 avioane, distruse sau ava- ţilor. ţei fată de N.A.TO., care au care prevede ca toate cererile de
transmise guvernului francez. Aceste sporire a salariilor, p re ţu rilo r sau
interpretări ar fJ menite să stabileas CHICAGO 15 (Agerpres). — mînâ, in tim p ce aceştia au deschis dividendelor sâ fie supuse In pre
Pentru a treia zi consecutiv, ora
încheierea că un num itor comun intre concep şul Chicago a cunoscut joi grave tu l focul asupra m anifestanţilor. Maşini alabil guvernului, In caz contrar
ţia „celor 14*. după care discuţiile
aplicîndu-se amenzi, a dat naştere
ale poliţiei ca şi automobile particu
cu privire la colaborarea dintre burări rasiale, care au căpătat as lare au fost incendiate de demon la dezbateri animate. Reginald
co sorbirilor Franţa şi N.A.T.O. au, în prim ul pectul unei adevărate revolte a popu stranţi. C iocnirile au căpătat aspecte vator, a a firm a t câ politica eco
M audling, fost m inistru conser
rînd un caracter politic şi punctul
atît de. grave în rît joi seara în car
laţiei de culoare T im p de cîteva ore
de vedere al guvernului francez, după peste 900 de poliţişti au dus lupte de tierul populaţiei de culoare din C hi nomică şi financiară a lu i Harold
Johnson-Holt care tratarea problem elor im plicate Şţradă^cu q m ulţim e cir .) 000. de ne cago au fost trim ise maşini blindate W ilson s-ar fi soldat cu un eşec.
este de competenţa exclusivă ă co
gri care au manifestat in semn de
El a preconizat
vizind
măsuri
m andanţilor m ilita ri. „Cei 14” şi-au protest îm potriva disci im in â rilo r la şi unităţi ale poliţiei înarmate cu creşterea producţiei şi in ve stiţii
grenade cu gaze lacrimogene.
W ASHINGTON 15 (Agerpres). - exprim at speranţa că „in te rp re tă ri care este supusă populaţia de cu In cursul incidentelor, un număr lor, reglementarea a ctivită ţilo r
La Washington au luat sfirşit con le ' cuprinse în documentul remis loare. După rum transm it agenţiile de aproxim ativ 50 de. persoane au sindicale şi înlăturarea practici
vorbirile între preşedintele Johnson Franţei ar putea in i urînd să pună occidentale de presă, negrii urcaţi fost rănite şi ceste 50 âu fost ares lor restrictive.
şi prim ul m inistru-al Australiei, Ha- capăt impasului incă nesoluţionat în tate. O negresă de 14 ani a fost u- Politica economică a guvernu
rold Hoit. In comunic atul comun, dat legătură cu viitoarea colaborare m i pe acoperişurile '-a.selor şi la feres cisă cu un glonte de revolver. P ri lui a fost criticată şi de deputaţii
p u b licită ţii la încheierea întrevederi litară cu forţele armate franceze. tre au aruncat in poliţişti cu pietre, marul oraşului, Richard Dailey, a de laburişti de stînga. Astfel, fostul
lor, s-a subliniat intenţia guvernelor Scopul u rm ărit spun cercurile men lemne şl tot ceea ce aveau la îik Ip- clarat că nu va ezita sâ ceară in te r m inistru al tehnologiei. Frank
S.U.A. şi A ustraliei de a continua venţia gărzilor naţionale dacă poli Cousins, care a demisionat recent
războiul din Vietnam şi de a acor ţia nu va reuşi să „restabilească o r în urm a dezacordului său faţă de
da sp rijin regim ului de la Saigon. dinea". politica economică a guvernului,
După cum reiese din com unicai, în Declaraţia Comandamentului suprem a critica t sever proiectul prezen
tim pul întrevederilor, preşedintele tat. El a declarat câ se va opune
Johnson şi prem ierul australian au hotârit oricărui fel de măsură
dezbătut, de asemenea, probleme ale al Armatei de eliberare p rivin d un control al salariilor.
dezvoltării social-politice ale unor Comunicat comun
ţâri din Asia de sud-est, punîndu-se Cousins a reproşat, între altele,
accent pe rolul m ilita r al S.U.A. în a poporului laoţian litaro-economio forţelor de dreapta. guvernului de a fi dus în cursul
îm potriva patrioţilor este arunca
această parte a lum ii. tă o armată de 80000 de soldaţi a- somalo-etiopian u ltim ilo r ani o politică care n-a
B.D. VIETNAM. — Nguyen (Phu Bieng, din companie a 8-a infante P rem ieiul australian vizitează Wa ţin u t seama de interesele m unci
to rilo r. El s-a pronunţat pentru
rie, In timpul unul exerciţiu tactic. shingtonul pentru a doua oară in de XIENG KUAN G 15 (Agerpres) — parţinînd forţelor de dreapta, sute ADDlS ABEBA 15 (Agerpres). — creşterea im pozitelor directe şi
curs de două sâptămîni, la in vita ţia Intr-o de laraţie făcută presei, co de avioane americane. Aviaţia ame
preşedintelui Johnson. El s-a înapo mandantul suprem al Armatei de e- ricană sâvîrşeşte zilnic raiduri asu Un comunicat comun somalo-etio naţionalizarea in d u striilo r de ba
iat aici venind de la Londra unde a liberare a poporului laoţian. Khm a- pra te rito riu lu i laoţian. Vietnam ului pian anunţă că in cursul lu cră rilo r ză. Cousins. care şi-a reluat func
comisiei m ilitare m ixte nu s-a reali
de sud şi R D Vietnam.
ţiile sale de secretar general
al
MITINGUL PRIETENIEI avut întrevederi cu prim ul m inistru u ltim ii doi ani im perialiştii am eri Referindu-se la campania m ilita zat nic i un acord în legătură cu dis sindicatului transporturilor, unul
tay Siphandone. a subliniat câ în
britanic, Wilsoh După cum se apre
ciază in cercurile guvernamentale cani au desfăşurat în Laos un război ră din „perioada uscată' (dinaintea puta de frontieră dintre cele două dintre cele mai puternice din M a
din Washington, preşedintele John „de o fac tură deosebită', ce ia am p loilor musonioe). Khm atay Siphan ţări. Comunicatul precizează că la rea Britanie, şi-a încheiat inter
propunerea delegaţiei somaleze s-a
venţia sa, p rin tr-u n apel adresat
SOVIETO-INDIENE son a dorit sâ se informeze cu p ri oanele americane bombardează z il done a subliniat că patrioţii au reu căzut de acord să se pună capăt os guvernului cerîndu-i să abando
ploare din ce în ce mai mare. A vi
şit să păstreze controlul asupra re
vi re la rezultatele convorbirilor in
tilită ţilo r armate în această regiune
neze o politică care va face să
giunilor eliberate şi au provocat ina
tre Wilson şi Hoit, mai ales în ceea
nic oraşele şi satele paşnice laotie-
ce priveşte politica S.U.A. în V iet ne, paralel cu acordarea de către m icului mari pierderi în oameni şi pînâ în momentul în care se va găsi piardă s p rijin u l m a jo rită ţii sin
MOSCOVA 15 (Agerpres). — şi-a găsit expresie hotărîrea unani nam. S.U.A. a unui ajutor substanţial mi- în materiale de luptă. El a preci o soluţie. Delegaţia etiopiană a pro dicatelor.
In cadrul m itin g u lu i prieteniei so- mă şi intenţia colectivă a celor 7 zat că în această perioadă s-a ob pus să fie desemnată o comisie teh G rupul deputaţilor laburişti de
vieto-indiene, care a avut loc la state socialiste de a acorda R. D. servat o scădere a m oralului forţe nică m ixtă care sâ stabilească o de stînga a depus o moţiune care
Moscova cu p rile ju l vizitei prim ului Vietnam un ajutor şi sprijin eres- lor armate de dreapta lim itare precisă a frontierelor. Lu preconiza abandonarea proiectu
m inistru al Indiei, Indira Gandhi, rind pentru respingerea cu 'succes a „Ducem, a declarat Khmatay, un crările comisiei m ixte au fost amî- lu i de lege prezentat, naţionaliza
Alexei Kosîghin, preşedintele Consi agresiunii americane. Şeful guvernu Ciocniri la graniţa siro-izraeliană război drept., sîntem gata să dăm nate sine die şi s-a hotârit ca nego rea principalelor Industrii de bază
liu lu i de M in iştri al U.R.SS., refe- lui sovietic a arătat câ la această riposta cuvenită agresorilor am eri cierile în legătură cu această proble şi un sistem de control al preţu
rindu-se la situaţia internaţională, a consfătuire de la. Bucureşti statele DAM ASC 15 (Agerpres). — după-amiază in spaţiul aerian al Si cani şi reaeţiunii. Forţa noastră con mă sâ continue pe plan diplom atic. rilor. M oţiunea n-a putut fi su
spus că „problema războiului şi a participante au declarat că sînt gata P o trivit agenţiilor de presă, la riei, bombardînd instalaţiile din a- stă în sp rijin u l pe care îl avem din ★ pusă votului din motive de pro
păcii se ridică in prezent cu o deo ca, la cererea guvernului R. D. V iet frontiera siro-izraeliană au avut loc propierea flu v iu lu i Iordan. 10 per O m isiune kenyanâ, condusă de cedură, ceea ce explică m ajorita
sebită acuitate în faţa om enirii A- nam, să ofere voluntarilor • lor po vineri ciocniri. După cum a anunţat soane au fost grav rănite. partea maselor populare. în curajul m in istru l apărării Mungai Njoroge a tea de 104 voturi în favoarea gu
ceasta se explică în prim ul rînd prin sibilitatea de a pleca în Vietnam. un purtător de cuvint al M inisteru După o scurtă luptă aeriană, a armatei noastre de eliberare şi în plecat la Âddis Abeba, unde se va vernului. Deputaţii „rebeli" au
faptul că intervenţia S.U.A. in Viet „Agresorii trebuie să ştie, ă spus lui de externe de la Damasc, două precizat purtătorul de ruvînt, cele sp rijin u l popoarelor iubitoare de pa In tiln i cu îm păratul H aile Selassie votat îm potriva m oţiunii conser
namul de sud, atacurile lor îm p o tri vorbitorul, că oricîte^ acţiuni nesă avioane iz.raeliene au pătruns vineri două avioane au fost doborîţe. pentru a discuta unele probleme de vatorilor.
va R. D. Vietnam determină o sim buite si oricîte crim e' ar săvîrşi, nu ce care cred în vic toria noastră".. frontieră.
ţitoare înrăutăţire a situaţiei in te r vor înfrînge o ţară ale cărei m ili
naţionale, creează un pericol pentru oane de fii şi fiice s-au ridicat pen
pace nu numai în Asia de sud-est, tru a-şi apăra libertatea şi indepen
ci şi din întreaga lume. Ceea ce se denţă, o ţară care are prieteni si # BONN # BRUXELLES democratică şi justă a problemei O HAVANA #
întim plâ pe te ritoriul vietnamez con guri şi de nădejde". Ziarul „F ra nkfurte r Rundschau" M in iştrii a g riculturii ai ţâ rilo r cipriote. La Havana a avut loc prim a se Im porturile C.E.E. au sporit .cu
travine oricărei norme a dreptului Alexei Kosîghin a subliniat, de a- scrie că Bundeswehrul intenţio membre ale Pieţei comune, în tru # R ABAT siune a Comisiei sovieto-cubane 14 la sută, în tim p ce exporturile
internaţional, este incom patibil cu semenea, câ problema războiului şi nează sâ extindă pregătirea uni n iţi tim p de două zile la B ruxe Buletinul oficial marocan a dat de colaborare tehnico-ştiinţificâ. numai cu 9 la sută.
orice cod al moralei internaţionale. a păcii depinde în mare măsură de tă ţilo r sale de rachete şi aviaţie lles, şi-au încheiat convorbirile publicităţii joi la Rabat decretul Sesiunea a examinat probleme or 9 LUXEMBURG
Aceste acţiuni îşi au o denumire a situaţia de pe continentul european in S.U.A. Astfel, începînd din a- fără* a ajunge la vreun rezultat regal privind reforma agrară De ganizatorice şi măsurile p rivin d Habib Burghiba, preşedintele
lor: vandalism şi barbarie de pro şi câ Declaraţia adoptată la Bucu nul 1967 în S.U.A. vor fi instru în direcţia elaborării unei politici cretul se referă, în esenţă la te realizarea colaborării tehnico-şti- Tunisiei, care se află de cîtva
porţii internaţionale'. In continuare, reşti constituie „un program amplu iţi 3.500-3.800 piloţi şi rachetişti ai agrare comune a „celor şase". renurile agricole recuperate de la inţîfiee dintre U.R.S.S. şi Cuba. tim p într-un turneu în Europa
vorbitorul a arătat că guvernul ame şi realist de întărire a păcii şi secu Bundeswehrtilui. Bundeswehrul va # LONDRA proprietarii străini. P âm inturile • BRUXELLES occidentală, a sosit vineri dim i
rican doreşte im posibilul — să in- rită ţii în Europa". I achiziţiona de asemenea, din P rim ul m inistru britanic, Ha- afectate de reforma agrară vor fi D eficitul comercial al Pieţei neaţa la Luxemburg. După cum
fringă rezistenţa poporului vietna „Statele rare au semnat declaraţia 1 S.U.A. cîteva avioane de tipul rold Wilson. a declarat joi că, atribuite a gricu lto rilo r de naţio se ştie, el a făcut vizite pînâ în
mez, iar pentru acest ţel irealizabil sînt unanime în aprecierea câ a so „Boeing-707". p o trivit asigurărilor oficiale p ri nalitate marocană, avind virsta de comune s-a ridicat în prim ul tr i prezent la Haga şi Bruxelles.
este în stare de orice, condamnînd sit tim pul să fie convocată o confe I # PARIS mite de la Bruxelles, Belgia nu m inim um 25 de ani. Ele vor fi mestru al acestui an Ia 772 m ili
astfel S.U.A la izolare internaţională. rinţă europeană, unde să fie dezbă a liv ra t armament guvernului de atribuite prin vînzare de comisii oane dolari. In perioada corespun • ROMA
Cu privire la recenta consfătuire tute împreună măsurile ce trebuie La Paris a fost semnat un a- la Salisbury după proclamarea in speciale, prezidate de guvernato zătoare a anului trecut, balanţa J u riu l prem iilor literare
ropei într-un continent al unei păci I
de la Bucureşti, A. Kosîghin a de să fie luate pentru transformarea Eu cord de cooperare economică în dependenţei unilaterale a Rhode- rii provinciilor. comercială a C.E.E. înregistrase Viareggio a desemnat drept eîş-
clarat că într-o atmosferă tovără tre Laos şi Franţa. Documentul siei de sud. un deficit de 335 milioane dolari. tigâtor al ediţiei 1966 pe poetul
şească statele participante la Trata trainice şi sigure. Ne exprim ăm spe prevede acordarea de către Fran- Alfonso Gatto, pentru volum ul
ţă rilo r socialiste vor găsi înţelegere I
tul de la Varşovia reprezentate la ranţa — a spus el — că propunerile ţa a unui credit de 15 000.000 • LONDRA „Isto ria victim elor" — o antologie
consfătuire au discutat măsurile pe franci guvernului laoţian, în ve G w ynfor Evans, reprezentantul a poeziei inspirate de rezistenta
care urmează să !c ia. în urma dis şi sp rijin din partea tuturor state derea finanţării de bunuri şi ser- partidului naţionalist din Ţara antifascistă a poporului Italian, —
lor interesate, nu în vorbe, ci în
cuţiilor, a fost elaborată şi dată pu fapte — în crearea unei asemenea I vicii pentru executarea unor pro G alilor, a obţinut victoria în a- şi pe prozatorul Ottiero O ttie ri,
b licită ţii Declaraţia cu privire la a- iecte de construcţii in Laos. legerile parţiale din Carmatthen. pentru volum ul „Irealitatea coti
gresiunea S.U.A. în Vietnam. In ea Europe". El a obţinut 16 179 de voturi faţă diană*.
de candidatul laburist G w ilym
# LUSAKA Prys Davies care a obţinut 13.743 6 b u e n o s a ir e s
Consiliul naţional al Confede
II Thant a acceptat să discute cu ministrul I Aaron M ilner, m inistrul de stat voturi. raţiei argentîniene a m un citori
al Zambiei, însărcinat cu proble
• ATENA
lor din transporturi (CATT) a
portughez al afacerilor externe mele adm inistraţiei, a anunţat că Intr-un mesaj radiodifuzat în dat p u b licită ţii o declaraţie în ca
15 ofiţeri albi au fost demişi de
preşedintele Kenneth Kaunda şi care se ocupă p rintre altele de re cere reîntoarcerea la „un sis
NEW YORK 15 (Agerpres). — vorbiri vor putea avea loc la o dată in vita ţi sâ părăsească ţara. unele probleme de politică ex tem republican reprezentativ’’ in
La sediul O.N.U. s-a anunţat că se propusă de m inistrul portughez, du ternă, prim ul m inistru grec Ste- ţară. In declaraţie se cere. toto
cretarul general al O.N.U., U Thant, pă încheierea dezbaterilor generale # RIO DE JANEIRO phanopoulos a reafirm at joi fide dată, ca guvernul argentinian sâ
a acceptat sâ discute cu m inistrul ale A dunării Generale a O.N.U., spre Fostul guvernator al statului litatea Greciei faţă de alianţele „apere drepturile politice şi so
portughez al afacerilor externe, A l- m ijlocul lu n ii octombrie, şi a adău Goias, Mauro Borges, destituit de din care. face parte. El a decla ciale ale cetăţenilor prevăzute de
berto Nogueira, situaţia din coloniile gat câ ele vor trebui să se refere ■ către actualul regim în 1964, a rat, de asemenea, câ datorită res IT A L IA . — Recent a fost inaugurată autostrada Bolognîa-Cesena, normele co n stitu ţie i' precum şl
portugheze de pe te ritoriul afrîdan. la ansamblul problemelor te rito rii ■ fost arestat de poliţia politică bra ta b ilirii unor relaţii „ponderate" care în momentul term inării complete va lega o serie de staţiuni aşe să promoveze o politică econo
U Thant a precizat că aceste con- lor portugheze din Africa. ziliană la locuinţa sa din Sao cu Turcia, va fi găsită o soluţie zate pe ţărm ul Adriatîoei de interiorul ţării. mică justă.
I Francisco de Assie (statul Rio
Grande do Sul).
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în n u m e a i :onform apiobârii D iie jie t GeneraleJ&T.T.R. - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul lut»eprlndeiea Poligrafică Hunedoara Deva.
m nr*