Page 59 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
Vizita în Iran a tovarăşului

Ion Glieorghe Maurer
Frumuseţile

Preşedintele C onsiliului de M iniş­ Aceste convorbiri, care s-au re fe rit
tri al R epublicii Socialiste România, la probleme internaţionale şi îndeo­
Ion Gheorghe M aurer, care a fost in ­ sebi la problemele interesînd cele
vita t să facă o vizită in Iran pentru două ţă ri în domeniile economic şi patriei
a p rim i titlu l de doctor honoris cau- cultural, s-au desfăşurat in tr-o at­
sa al U niversităţii din Teheran, a mosferă de prietenie şi sinceritate
fost p rim it în capitala Iranului m arţi S-a hotărît, de asemenea, crearea li­ Nona „Românie pitorească". Aşa
12 iulie 19GG de excelenţa sa dl Ho- nei com isii m ixte rom ăno-iraniene la ar putea fi in titula tă scrisoarea
veida, prim -m in istru l Iranului nivel m inisterial pentru dezvoltarea tovarăşului M ihai Susan, in care
In tim pul vizitei sale la Teheran, re la ţiilo r economice între România ne descrie, în im agini autentice,
SI H SFIITULUI POPULAR REGIONAL preşedintele C onsiliului de M in iş tri şi Iran in cadrul tratativelor care excursia pe care elevii clasei a
au avut loc între autorităţile compe­
al R epublicii Socialiste România
a
IlI-a de la Şcoala generală din
avut cinstea de a fi p rim it în au­ tente ale celor două ţâri, cu p rile ju l Brad, au făcut-o pe două din ce­
dienţă de Majestatea Sa rm perială vizitei M ajestăţii Sale Im periale Şa­
Şahinşahul Aryamehr. hinşahul Aryam ehr în România. le mai măreţe văi ale patriei :
M iercuri, 13 iulie 1966, U niversi­ Preşedintele C onsiliului de M iniş­ Valea Prahovei şi Valea O ltului
ANUL XVIII. NR. 3590 DUMINICA 17 IULIE 1966 tatea din Teheran a decernat prim - Se vorbeşte în scrisoare despre
m in is tru lu i român titlu l de doctor tri al Republicii Socialiste România adm irabila povestire a lui A lexan­
in drept honoris causa. l-a in v ita t pe excelenţa sa dl. Ho- dru Vlahuţă, „România pitoreas­
Această vizită a fost în acelaşi veida să vină în România. Această că'’, în care autorul a surprins
PRIN PRISMA REALIZĂRII tim p un p rile j favorabil pentru con­ invitaţie a fost acceptată de prim - ale bogatei noastre ţări, şi despre
genial m arile frum useţi naturale
v o rb iri şi schim buri de vederi între
m in istru l Iran u lui cu cea mai mare
pitorească".
„Românie
n o u a
p rim -m inis-
p rim -m in istru l român,
tru l iranian şi m inistrul afacerilor plăcere şi vizita va avea loc la o România de azi. la ale cărei mo­
numente naturale, mina om ului
externe al Iranu lui. dată care va fi comunicată ulterior. a adăugat frum useţi inegalabile.
P L A N U L U I T E H N I C Plecarea din Teheran Sibiu — Braşov — Poiana — Bra­
„Itin e ra riu l a fost ales: Brad—
TEHERAN 16. — T rim isul special cii şi problem elor sociale Attaolah şov — Predea) — Azuga — S i­
naia — Brnn — Cîmpulung Mus­
Agerpres, N. tonescu, transm ite: In- Khosrawani, m inistrul sănătăţii Jan- cel — Piteşti — B arajul Gheor­
în tre p rin d e rii forestiere a fost depăşit cu peste 1.000 bine ca forul nostru tutelar cheindu-şi vizita pe care a în tre p rin ­ shid Amouzegar, precum şi de alţi ghe G hcorghiu-D ej de pe Argeş
Hunedoara îi revin in acest tone kilom etrice. Din grupa- .să revizuiască planul pe me­ s-o în Iran, preşedintele Consiliului mem bri ai guvernului, de senatori — Rim nicu Vîlcen — Sibiu-Dcva
an sarcini im portante privin d de mecanisme de scos-apro­ canisme şi sâ-l coreleze cu de M in iş tri al Republicii Socialiste şi deputaţi, profesori ai U niversită­ — Brad. Aşadar, locuri de un p i­
livrarea către beneficiari a piat lemnul, cele mai bune masa lemnoasă ce se exploa­ România, Ton Gheorghe Maurer, a ţii din Teheran, şefi ai m isiunilor toresc unic. P rim ul popas : ora­
însemnate cantităţi de masă realizări le-am obţinut la tează. plecat slmbătâ dimineaţa pe calea diplom atice acreditaţi în capitala şul Sibiu. Am pătruns pe
lemnoasă de diferite sorti­ funicularele Wissen, la care Am inteam mai sus că noi aerului spre patrie. Iranului. sub arcul de cărămidă, pe sub
mente In vederea în d e p lin i­ planul a fost îndeplinit in nu ne-am înd eplinit planul De la reşedinţa sa de la Hotel Au fost, de asemenea, prezenţi bolţile în ogivă, pe lingă tu rn u ­
r ii lor cu succes, s-a întoc­ proporţie de 138 la sutu nici la descărcarea şi cojirea H ilton şi pină la aeroport. înaltul ambasadorul Republicii Socialiste rile o la rilo r şi dulgherilor.
m it un plan tehnic, în care Aceasta se datoreşte faptului mecanică. Şi aceasta nu din oaspete român a fost condus de p ri­ România la Teheran, Ion Drînceanu, Ieşiţi de aici, parcul din Dum ­
sint cuprinse măsuri menite că funicularele au fost apro­ cauză că nu ne-am fi preo­ mul m inistru al Iranului, A m ir Ab- şi m em brii ambasadei. bravă a fost o adevărată oază
să ducă la sporirea produc­ vizionate în permanenţă cu cupat de extinderea mecani­ bas Hoveida. De-a lungul bulevarde­ După ce au fost intonate im nurile Flora şi fauna lui ne-au ineîntat
ţiei, îm bunătăţirea calită ţii material lemnos şi că au fost zării operaţiilor respective, ci lor, pavoazate cu drapele de stat ale de stat ale României şi Iranului, to­ ochiul, ne-au îm bogăţit cunoştin­
produselor şi reducerea pre­ deservite numai de către datorită faptului că forul tu­ celor dou.ă ţări, şeful guvernului ro­ varăşul Ion Gheorghe M aurer a tre­ ţele, iar plimbarea pe lac ne-a
ţului de cost. m uncitori calificaţi, cu expe­ telar (D.R.E.F. Hunedoara— mân a fost salutat cu căldură de cut in revistă garda de onoare a li­ creat plăcute orc de agrement.
Pentru a vedea care sînt o- rienţă in producţie. De men­ Deva), ne-a prevăzut ca sar­ numeroşi locuitori ai Teheranului. niată pe aeroport Preşedintele Con­
biectivele planului tehnic şi ţionat că în ultim u l an, noi cină de plan să descărcăm Pe aeroportul Mehrabad, preşedin­ siliu lu i de M in iştri şi-a luat rămas Valea Prahovei, cu perla ei —
in ce măsură ele contribuie am calificat 7 funicularişti şi 1.G6G m c. şi să cojim meca­ tele Consiliului de M in iştri al Repu­ bun cu căldură de la prem ierul ira ­ Sinaia, staţiunile vecine, Azuga,
la realizarea planului de pro­ ne-am preocupat de ridicarea nic 880 m c. de lemn. dar me­ b licii Socialiste România a fost con­ nian şi de la celelalte persoane o fi­ Buşteni, Predeal, ni s-au părut o-
ducţie al întreprinderii, ne­ ca lifică rii profesionale a ce­ canisme pentru excutarea a- dus de prim ul m inistru A m ir Abbas ciale sosite să-l conducă. raşe din basme, aşezate la picioa­
am adresat tovarăşului La- lor care au fost şcolarizaţi în cestor operaţii nu ne a repar­ Hoveida, de. m inistrul de externe La ora 9,30, avionul special, avînd rele uriaşe ale m u n ţilo r Bucegi,
dislau Pascu, inginer şef la anii trecuţi. tiz a t Abbas Aram, de m inistrul economiei la bord pe şeful guvernului român ce-şi înfigeau fru n ţile in azurul
I F. Hunedoara. La întreba­ Ca urm are a m ăsurilor a - , Poate D.R.E.F.: ul a in tim - A ii Naghi Alichani, m inistrul agri­ a decolat, indreptindu-se spre B u­ cerului.
rea : -Care sînt obiectivele plicate, întreprinderea noas­ pinat greutăţi în procurarea c u ltu rii Riahi Ism ail, m inistrul m un­ cureşti. Excursiile de la Cota 1.400 şi
principale prevăzute în pla­ tră a obţinut realizări destul unor asemenea mecanisme, Pasul Giuvala, de la Şipote ne-au
nul tehnic pentru acest an1*. de frumoase. Cu toate că tim ­ dar chiar dacâ-i aşa, avînd în dăruit clipe neîncercate încă, iar
Iov. Pascu nc-a răspuns : pul, uneori nefavorabil, ne-a vedere că din anul curent au înapoierea la Bucureşti popasul, de o noapte, la cabana
La alcătuirea planului teh­ creat greutăţi, in prim ul se­ trecut şase luni, trebuia să Gheorghe Râdulescu, Petre Blajovici, „ V înă torilo r" din Poiana Braşo­
nic pentru anul 1966 s-a ţin u t mestru ne-am îndeplinit pla­ se revizuiască sarcinile de Sîmbătă la amiază s-a înapoiat în Janos Fazekas. Roman Moldovan, vului. a fost notat în album ul va­
seama de sarcinile im portan­ nul producţiei globale şi m ar­ plan. Capitală, venind din Iran, preşedin­ vicepreşedinţi ai C onsiliului de M i­ canţei copiilor, ca cel mai recon­
te pe care le avem de înde­ fă in proporţie de 100 la — Cc măsuri preconizaţi in tele C onsiliului de M in iştri al Repu­ niştri, Gheorghe Cioară, m inistrul fortant.
b licii Socialiste România, Ion Gheor­
p lin it. de caracteristicile par­ sută şi respectiv 102 la sută. v iito r pentru realizarea inte­ com erţului exterior, Adrian D im itriu , Pitorescului din Valea Prahovei
chetelor in exploatare şi do­ La sortim ente ca buşteni de grală a indicatorilor din ghe M aurer ,eare a luat parte la m in istru l ju stiţie i, M iroh Nicolescu. i s-au adăugat comorile de nepre­
solemnitatea înm in ării însemnelor ti­
tarea tehnico-m aterială. In fag pentru derulaj, buşteni plan ? preşedintele Academiei Republicii ţu it ale celei de a doua văi pe care
funcţie de toate acestea, de stejar, lemn pentru mină — Ne vom îndrepta mai tlu lu i de doctor honoris causa al U-
ne-am propus să extindem şi altele, prevederile celor m ult atenţia înspre u tiliza ­ niversităţii din Teheran. Socialiste România, George Macoves- am pornit — Valea O ltu lu i : de la
mecanizarea operaţiilor gre­ şase luni au fost dep.ăşite cu rea mecanismelor In aceas­ La sosire,-pe aeroportul Băneasa cu, adjunct al m in istrulu i afacerilor monumentele istorice — mănăsti­
le, cu volum mare de m un­ 290 m c., 2 100 m c. şi res­ tă direcţie ne preocupăm de au fost prezenţi tovarăşii Gheorghe externe, şi alte persoane oficiale. rile Cozia, Curtea de Argeş, pină
că, cum ar fi doborîtul, sec­ pectiv 330 m c. crearea şi lărgirea unei baze Apostol, prim -vicepreşedinte al Con­ la cetatea de lum ină, durată de
ţionatul, apropiatul şi încăr­ Realizările noastre au fost de întreţinere şi reparare a siliulu i de M in iştri, Ilie Verdeţ. (Agerpres) braţele eroilor de azi în văile de
catul buştenilor. Cînd am dim inuate insu de faptul că utilajelor. Vom urm ări mai nepătruns ale m unţilor, de la
p i\ văzut această măsură am vinele măsuri din planul teh­ îndeaproape modul cum sînt „F în tina lui Manole" pînă la cea
avut in vedere mai m u lţi fac­ nic nu an fost aplicate întoc­ exploatate mecanismele in Sosirea unei delegaţii de activişti ai P.C. Chinez mai tînărâ mare creată de om —
tori : înzestrarea întreprinde­ mai La operaţia doborît-sec- parchete. De asemenea, ne Marea Argeşului.
rii cu mecanisme, utilizarea tionat, de pildă, pe cele şase vom preocupa in continuare La invitaţia C om itetului Central al C.C. al P.C.R., Constantin Scarlat, Nu am părăsit in tin e ra riu l nos­
mai raţională a mecanisme­ luni am rămas cu o restanţă de calificarea şi ridicarea ca­ P artidului Comunist Român, sîmbătă membru al C.C. al P.C.R., m inistrul
lor existente, calificarea şi r i­ de circa 21.000 m c. de lemn. lific ă rii mecanicilor. A poi,/ a sosit în Capitală, in schimb de ex- industriei chimice, Ion Bucur, prim tru pînă nu am im ortalizat pe pe­
dicarea ca lifică rii mecanici­ iar la descărcat şi co jit me­ toate utilajele le vom repar­ IXîrientâ. o delegaţie de activişti ai adjunct de şef de secţie la C.C. al liculă locurile cele mai dragi pen­
lor. canic nu am realizat nim ic tiza pentru a fi deservite nu­ P artidului Comunist Chinez, condusă P.C.R., Nicolae lonescu, adjunct de tru â avea în imagini totdeauna
Pentru scos-apropiat lem­ din plan. mai de către m uncitori cali­ de Cao lan, m inistrul industriei ch i­ şef de secţie la C.C. al P.C.R., Gheor­ frum useţile minunatei noastre
nul <pe distanţe scurte s-a Aceasta, din cauză că o ficaţi, cu experienţă. mice, secretar al C om itetului de ghe Pacoste, adjunct al m in istru lu i p a trii".
prevăzut utilizarea tro !iilo r parte din fierăstraiele meca­ partid al m inisterului. petrolului
cu doi tam buri, iar pentru nice nu au fost folosite în La aeroportul Băneasa. delegaţia a A fost de faţă Tzen lun-ciuan, am­ b. LARA
prelucrarea lobdelor de celu­ mod raţional. M ulte dintre Dar numai măsurile luate fost salutată de Ştefan Matei, mem­ basadorul RP. Chineze la Bucureşti.
loză — utilizarea unui agre­ ele. in ioc să le folosim în la nivelul în trep rin derii nu bru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la (Agerpres)
gat modern de tip A.P.C., me­ parchete, unde puteau fi u ti­ vor fi suficiente. In cele d e . ^
n it să asigure produse de ca­ lizate cu o productivitate rî- ; mai < .?nş;-is-au c^bttat • •hneî*
litate mai bună.' De âseme- dicatjă, le-am ijliv^b u in ţa t fo*1-' greutăţi pe care le-a creat fo­
nrn. ne-am propus extinde- depozitele finale. Dacă le fo­ rul tutelar, prin faptul că o
t’«S» exploatării in trunchiuri loseam din plin în parchete, scrie de mecanisme nu au
la lem nul de fag. care condu­ la doborîtul arborilor, restan­ fost repartizate judicios pe Seceri ş munca însufleţită
ce la utilizarea mai raţională ţele nu, cran atit de mari. u nită ţi şi că planul pe me­
a masei lemnoase.. Totuşi, ele ar fi existat pen­ canisme nu a fost corelat cu
— Am dori să nc vorbiţi tru că D R.E.F.-ul, la stabi­ masa lemnoasă planificată a
ceva despre felul în care sînt lirea planului pe aceste me­ se exploata. De aceea, este
Hunedoara—Deva. . . . .
traduse in viaţă prevederile canisme, nu a ţin u t scamă necesar un s p rijin mai e fi­
planului tehnic. de faptul că masa lemnoasă cient din partea conducerii LA STRÎNSUL RECOLTEI
— M ajoritatea m ăsurilor planificată a fi pusu în ex­ D.R.E.F.
prevăzute au fost aplicate cu ploatare este maî mică decît Interviu realizat de
rezultate bune. De pildă, la capacitatea de lucru a u tila ­ 1966
DO BO R lTO R II DE COPACI scos-apropiat mecanic, planul jelor De aceea, cred că ar fi L. DEM ETER Zilele trecute am vizitat cîteva cooperative agricole dc pro­
ducţie din raionul Sebeş. P retutindeni, oamenii muncesc cu însufle­
ţire pentru a scurta drum ul recoltei spre magazii. De Ia consiliul
agricol raional am aflat că recoltatul orzului de toamnă de pe cele
becul electric pe străzile şi in 792 dc hectare a fost term inat. Parale) cu aceasta, in m ulte unităţi,
casele oamenilor. im unde griul a ajuns in stadiul dc coacere s-a trecut cu toate fo r­
A G E N D A tite este încă o dovadă a g ri­ F i r ' ţele la recoltarea lui. Din constatările făcute pe teren am re ţin ut
Electrificarea satelor am in­
jii pe care partidul şi statul că s-a pus un mare accent pe organizarea m uncii in fiecare coo­
perativă agricolă, astfel ca toate lu crările să se efectueze la tim ­
C E T Ă Ţ E A N U L U I o acordă oam enilor muncii. pul optim şi in bune condiţiuni agrotehnice. Concomitent cu se­
cerişul se lucrează de zor la strinsu! paielor, la efectuarea arătu­
Sugestii pentru ] ( rilo r şi insămînţarea porum bului furajer.

Noi unităţi în prezent aproape 200 u n i­ amatorii de excursii câ în raionul Sebeş sînt multe coo­
tăţi prestatoare de servicii. In Măsuri organizatorice perative agricole unde stadiul de
Zilele frumoase de vară în ­
prestatoare de perioada care urmează se vor deamnă tot mai m ulţi cetăţeni coacere a g riu lu i a fost intîrziat, d i­
deschide noi unităţi de deser­ să plece in excursii la cele chibzuite rijarea com binelor spre unităţile un­
servicii la sate vire. mai frumoase locuri din ţară de se putea lucra constituia o sarei-
cină ce solicita m ultă operativitate.
şi din regiune. M u lţi din'.re M em brii cooperativei agricole dc Se poate spune că in actuala campa­
Locuitorii satelor sînt m ul­ eî merg la cabana Gura Zla- producţie din Sebeş au pregătit te­
ţu m iţi că, mai ales în u ltim ul Cinci sate ta Cei care vin aici nu au ce meinic campania de recoltare. Cu nie, conducerea S. M. T. Miercurea
timp. prin gri ja cooperaţiei de regreta. Cabana poate găzdui s p rijin u l şi sub îndrumarea organi­ dovedeşte o preocupare deosebită in
consum, s-au luat măsuri pen­ 100 de persoane in condiţii zaţiei de partid au fost stabilite mă­ această direcţie. Tovarăşul Cornel
tru deschiderea unor unităţi electrificate optime Mai sus, la o distanţă suri tehnîco-organizatorice chibzui­ Popescu, directorul staţiunii, ne re­
de cizmărie, croitorie, frize­ de 13 km se află cabana Gura te astfel că lucrările de strîngere a lata că în fiecare zi se face v e rifi­
rie, coafură etc. Numai în a- Cu cîteva zile în urmă, lo­ Apei, cu o capacitate de 34 recoltei se desfăşoară in ritm intens. carea stadiului de coacere a g riu lu i
cest an s-au dat în folosinţă cuitorii satelor : Orăştioara de locuri, aparţinînd tot în tre ­ Deplasîndu-ne la tarlalele „Luncă" în cooperativele agricole Dacă în u-
23 asemenea unităţi pentru Jos, Bucium, Orăştioara de prinderii regionale balneo­ şi „Ruzga" am în tîln it 8 combine, nele unită ţi nu se poate lucra la re­
care s-au cheltuit sume im ­ Sus şi Ludeşti, din raionul climaterice. Ambele cabane conduse de mecanizatori pricepuţi, coltări. combinele sînt d irija te în a l­
portante. sint aşezate la poalele m un­ tă parte. De pildă la cooperativa a-
Orăstie, au tră it un mare eve­ ţilo r Retezat, astfel că cei ve­ care lucrau de cîteva zile la recolta­ gricolă din Sebeş, pe lingă cele pa­
De remarcat că în satele niment. Pentru prima dată in tul griulu i. Pînă ieri. în această u n i­
n iţi aici pot vizita p rivelişti tru combine existente, au mai fost
regiunii noastre funcţionează viaţa acestor sate, s a aprins de o rară frumuseţe. tate griu l a fost strîns, cu ajutorul
com binelor de pe 162 de hectare, iar aduse încă patru, Ia cooperativa a-
manual de pe 63 hectare gricolă din Râhău au fost dirija te ,
Concomitent cu recoltatul s-a tre ­ de asemenea, alte patru combine,
cut la balotatul paielor, la eliberarea
Speeliacol estival da Ini'unire artiştii amatori de terenului şi la efectuarea a ră tu rilo r Lancrăm unde griul nu era suficient
iar de la cooperativa agricolă din
la cluburile sindicalelor
din
de vară, lucrare efectuată- pe
mai
Lupe ni, Petroşani, Lonca şi Uii- bine de 72 hectare, dintre care 30 au de copt pentru a fi recoltat meca­
De cum s-a proclamai“ vara. tiştii ou îmbrăţişai*o cu bucurie. cani. au venit speclafori şi din şi fost insăminţate cu porum b fu ­ nizat, combinele au fost d irija te la
ptielcnii atici, ai cinfecului şi In locurile cele mai pitoreşti din alic comune. rajer. cooperativa agricolă din Apoldul de
jocului (Ini bătrina \alră indus­ mijlocul naturii au losl amena­
trială de la izvoarele Jiului, au jate est iade. A losl o după-amiază, in care Sus unde au fost utilizate la treie­
holăril să plece în turneu „la La Aninoasa. estrada a losl ciulul şi jocul au tăcui un vi­ Cu forte sporite ratul mazării. In felul acesta meca­
ei acasă”. Adică acolo, în loca­ amenajata pe singurul loc unde brant apel la bucurie, la voie nizatorii de (a S.M.T. Miercurea reu­
lităţile lor miniereşfi. .Şi la cooperaţi va agricolă din Daia
'alea scapă din chinga dealu­ bună. a tosl o zi de odihnă, aşa şesc să asigure o folosire cît maî ju ­
Iniţiativa pornise de la consi­ rilor — la stadion. cum işi doresc şi cum o merită „Palpită în visul seminţelor un foşnet de cimp şi amiezi de grădină...” sînt mobilizate toate forţele la sece­ dicioasă a întregului parc de com­
liul local al sindicalclot şi ar­ Cind s a aliat ca aici îşi vor minerii Văii Jiului. Foto: ILE A N A T. ratul griulu i Pe una din tarlalele bine.
ocupate cu grîu lucrau patru com ­
bine conduse de mecanizatorii A n­
drei Chişbac. M ihâilâ Hăprian. losif La treieratul mazării
Cibu şi Gheorghe Gioza. Folosind
P.N. se dezbrăcă şi se — Dă-mi repede palto­ întt-o cameră mică. cu derc Mai lirziu au pri­ de ea şi sulerea în tăce­ ţoale că nu cunoştea lim­ la „Alimentara", /a ora judicios tim pul de lucru, fiecare din
aşeză la masă, a/xjf/c, nul, am o şedinlă, se a- ba respectivă. asta nu lipseşte de acasă. ei recoltează zilnic cîte 5-6 hectare — In perioada actuală, în unitatea
plictisii, plimbindu-şi lin­ dresă el la un limp ne- păminl pe jos. scundă mii apartament in bloc. re, inchizindu-se in ca, Musafirii luata loc. îşi cu grîu. In discuţia pe rare am a- noastră, ca de altfel, peste tot. tre­
gura prin ciorbă licrbin- veslii. Incit putea sa „bală raia In anii care au urmat, intr-un univers potrivnic Inlr o zi. pe la ora prin- aprinseră ci te o ţigară şi vut-o cu tovarăşul losif Paştiu, pre­ buie executat un volum sporit de
le, abu tindă femeia execută maşinal cu ciocul in geam”, aşa P.N. a început să mear­ aspiraţiilor ei. zului. P.N. inlră in an­ începură să discute. P.N. şedintele cooperativei agricole, ni lucrări, ne spunea tov. Mincea Boeru,
— Să nu mai Iaci cior­ porunca şi o umbră de cum spunea Maria. ea era gă pe alt lăgaş. Lipsea P.N. lega in continuare treu şi strigă cu vocea se uita mereu la ceas. s-a relatat că ţăranii cooperatori din inginer agronom la cooperativa a-
ba asia lipsită de guşi. tristele ii învălui lafa. dind semne de nervozi­ Daia sînt hotâriţi sâ termine seceri­ gricolă din Şpring. Am organizat în ­
zise el enervai după ce — Cînd le întorci ?■ — tate. şul într-o perioadă rît mai srurlă de să munca în aşa fel îneît ele se des­
sorbi o lingură îndrăzni ea. Să le aştept — O li a\ ind treabă tim p. Cu trei zile in urmă au ieşit la făşoară la tim pul optim. După ce
Nevasta îl privi cu in- cu cina ? doamna Meri, zise unul seceratul manual m em brii brigăzilor am term inat recoltatul orzului de pe
<irijorare şi zise sfioasă : In loc dc răspuns, el dtn invitaii Haideţi să conduse de brigadierii loan Dusa şi cele 50 hectare am concentrat forţe­
— Va:. Pavele, cum dădu din umeri, inchein- luăm masa in oraş. Andrei Damian. Im edinl după aceas­ le la slrînsul mazării. La cositul a-
poli vorbi a şa ? Allădalu du-şi nasturii la palton. Pe cind se pregăteau de ta, toate brigăzile au fost antrenate ccstei cu ltu ri s-a lucrat şi peste noap­
te cu echipe de cooperatori pentru
iii plăcea. Maria il conduse pina plecare, gazda auzi so­ la seceriş Acum. în fiecare zi sînt a evita scuturarea boabelor din păs­
— $i sini obligat s o la uşă, ptivindu-l cum neria telefonului, ridică m obilizaţi la seceriş cîte opt sute pînă tăi. Acum, cu patru combine, me­
maniac toată viata ? cobora grăbit scările, a- Ier ic Hă După terminarea lol mai mult de acasă, iar mai multe reiat ii intime, lui de bas : receptorul şi o voce de la o mie de cooperatori, ceea ce face canizatorii Mie Aluaş, Ismailă Va-
Maria in/elcsc cu băr­ poi închise uşa şi se aşe­ lucrului la uzină. îl aştep­ uneori venea ameţii şi a- işi alegea prietenii din — Meri (aşa-i spunea femeie il ruga să-şi scuze posibilă realizarea unei viteze de lu ­ lasi, A lexandru Marcu şi loan Su-
batul nu era în Ioanele ză pe un scaun cu miinilc lunci se răslea la nevas­ „lumea hună”, „slilali şi in ullima vreme nevestei!, nevasta, deoarece era la cru de peste 10o hectare ciu treieră mazărea. De pc prim ele
lui. ,L-o li supărat cine­ in poală, oltind din adîn- ta în Hecarc zi cu masa, tă : „Mai lesalu-fi şi Iu avem oaspeţi la masă. o acţiune organizată de suprafeţe s-a obţinut o producţie de
va la uzină” işi zise ca şi cul pieptului... apoi ieşeau împreună, părul ala...”. Maria se re­ manicrali”. Cu ei işi pe­ Nu-I răspunse nimeni şi femeile din carlier. 1 600 kg boabe la hectar. Paralel cu
ii servi celalalt tel. Dar Maria se căsătorise cu mergeau să se distreze. trăgea undeva, inlr-un trecea Umpul liber, ii el işi căută nevasta In P.N. Irtnii furios lele- Operativitatea treieratul s-a organizat şi trans­
el nu se atinse nici de P.N. în anul 1918, la P.N. era linăr, energic, coif al apartamentului şi imita in lot ce lăceau ei portul mazării la Agroseni Orăş-
data aceasta dc farlurie. bucătărie, in baie, peste CORNELIL) UUDA mecanizatorilor tie, intru cît întreaga recoltă este
Se ridică şi începu sd se virsla de 18 ani. In primii cu putere -de muncă şi plinqea pină i se umllau Dacă unul dintre ei cum­ lot, dar nu o găsi nică­ contractată cu această unitate. Pe
plimbe prin sufragerie, a- ani de căsnicie se fnfele- după naliona/izare i s-a ochii Simfca lot mai păra o revistă străină, ieri. (Continuare în suprafeţele eliberate se execută în
qitat sesetă bine. Deşi locuiau dai o muncă de răspun- mult cum Pavel se rupea P.N. şi-o procura şi el, cu — Trebuie să pice, o li pag a 3-a) La recoltatul cerealelor păioase o prezent arături de vară. Pînă acum
mare contribuţie trebuie să şi-o adu­ această lucrare s-a realizat pe aproa­
că mecanizatorii. Datorită faptului pe 80 hectare.