Page 6 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 6
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3577
gryamu-muj^igai i
DIN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNARI NAŢIONALE
lor în organizarea şi conducerea pro C U V ÎN TU L TO V AR Ă Ş U LU I
CUVÎNTUL DEPUTATULUI MAXIM BERGHIANU ceselor de producţie, îm bunătăţirea
metodelor de planificare şi aprovir
zionare tehnico-materialu. creşterea
cointeresării materiale şi a răspunde VO IN EA MARINESCU
rii pentru modul cum se realizează
Tovarăşi deputaţi, consider că au o însemnătate deo plică accelerarea ritm ului do asimi O contribuţie importantă la creş sarcinile de plan. Toate acestea vor
sebită. lare a noilor produse, menţinerea per terea eficienţei economice o are pro constitui cadrul necesar pentru în
Dezbaterea in Marca Adunare Na Ţin să sCibliniez caracterul armo creşterea num ărului cadrelor de spe
O problemă centrală a planului ductivitatea muncii, care în planul făptuirea in cele mai bune condiţii
ţional* a proiectului de locio cu p ri manentă a producţiei la nivelul teh nios al structurii proiectului de plan cialitate.
vire la dezvollarea economici noastre cincinal o constituie investiţiile, mo nic si calitativ al celor mai bune rea c incinal se prevede să sporeasc ă la a prevederilor planului cincinal. legat de dezvoltarea proporţionată In această perioadă vor fi date în
P o trivit sarcinii trasate de condu
pe perioada 1966— 1970 încheie o fi dul de repartizare a acestora şi eli- lizări similare din străinătate şi res un nivel superior prevederilor din cerea partidului. Com itetului de .Stat a diferitelor sectoare ale vieţii eco funcţiune în construcţii noi circa
la p* de arlivilate iirtensă pentru ela cienla lor. Faptul că volumul iota! pectarea riguroasă a condiţiilor con Directive în toate ram urile. nomice şi social-culturale şi ju d ic i 7.400 paturi de spital şi va începe
borarea planului cincinal pc baza al investiţiilor Însumează peste 280 tractuale Tolodală schimbarea struc O im portanţă deosebită au măsu al P lanificării ii revine sarcina de a oasa repurtiţie teritorială a obiecti construirea unor unităţi spitaliceşti
urm ări îndeaproape modul cum se
sarcinilor stabilite prin Directivele miliarde lei, fiind practic, egal cu cei turală a exportului necesită o si mai rile pentru organizarea ştiinţifică a realizează toti indicii de plan, pro velor în toate regiunile ţării. care însumează aproxim ativ 10.900
producţiei şi a muncii, care asigu
Congresului al !X-lea al parlidului. In realizat în 15 ani precedenţi la un slrinsă legătură a organelor de co ră pregătirea judicioasă si desfăşu porţiile principale ale dezvoltării e- Refcrindu-mă la ocrotirea sănătă paturi. Spitalele ce sc construiesc
limbajul cifrelor, al proporţiilor si rit loc, consliluie dovada elocventă a merţ exterior cu ministerele şi în rarea noi mala a proceselor tehnolo ronomiei pe ansamblu şi pe ram uri. ţii. aş dori să arăt că starea de să sînt unităţi puternice cu capacităţi
m urilor, acest plan de perspectivă cu creşterii potenţialului nostru econo treprinderile furnizoare; aceasta se gice, organizarea m aşinilor în flu x Pentru aceasta va trebui să crească nătate a populaţiei din ţara noas intre 500—900— 1.000 paturi si 1,500
prinde întreaga dezvoltare economi mic. impune pentru a cunoaşte in perma tră s-a îm bunătăţit continuu prin paturi com plexul clinic Bucureşti, în
O otenlie deosebită s-a acordat re sau pe grupe, ritm icitatea produc potenţialul ş tiin ţific de analiză ope
că şi socială a ţârii în perioada ur nentă nivelul tehnic şi calitativ al ţiei, folosirea deplină si eficientă a rativă al lucrătorilor Comitetului de scăderea rapidă şi accentuată n m or care se asigură o bună funcţionali
mătoare de cinci ani partizării teritoriale tudicioase a for produselor, în com ponlie cu cele si ta lită ţii generale si infantile, scăde tate, o eficienţă tehnică si economi
ţelor de producţie, urmărindu-se am milare ale firmelor cu tradiţie, pen tim pului de lucru, introducerea de Stat al P lanificării în urm ărirea e- că ridicată si condiţii de confort
A$a cum sublinia tovarăşul Nicolae plasarea unor noi obiective in cen lru adoptarea mai rapidă la cerinţe noi me cu motivare tehnică.^ Acestea xecutării planului de stat, in anali rea m ortalităţii şi m orbidităţii prin
Cenuşescu în expunerea la re tre mai puţin dezvoltate, pentru a le partenerilor externi creează condiţiile pentru extinderea za fenomenelor economice şi sociale boli transm isibile şi cu extindere în pentru bolnavi. Se voi- construi- com
balneo-climalice
plexe sanatoriale
centa plenară n Comiietului Central, crea puncte industriale care să pola Rămine ca o necesitate dc prim şi perfecţionarea sistemului in fo r care apar şi să propună măsurile ne masă, creşterea continuă a duratei prevăzute cu puternice baze de tra
trăsătură caraclcrisiîcă a planului cin maţional, a cercetării operaţionale cesare în vederea păstrării şi asigu medii de viaţă. In prezent, eu nu
rizeze toate celelalte elemente alo ordin identificarea permanentă de noi meroşi indicatori ai stării de sănă tament pentru folosirea la m axim um
cinal o consliluie faptul că ol asi dezvoltării economice si sociale in posibilităţi de sporire a exportului, şî a celorlalte posibilităţi pe care le ră rii ritm u rilo r şi proporţiilor în
gură dezvollarea armonioasă, ascen raioanele şi oraşele respective, l'n care deşi prezintă o creştere însem oferă modelarea matematică si teh dezvoltarea economiei naţionale în tate. ne situăm la nivelul ţă rilo r a facto rilor naturali-de cură cu care
dentă a economiei n.ilionnli*. ore un important aspect polilic şi social le nată în raport cu realizările prece nica electronică de calcul. Organiza-1 scrise în planul cincinal Concomi dezvoltate din punct de vedere eco-' este ntît de înzestrată ţara noastră.
caracler profund realisl si reflectă gal de repartizarea teritorială a for rea pe baze moderne a producţiei în tent cu aceasta va trebui să depunem nomic. Dacă în trecut ţara noastră M ijloacele m ateriale si financiare
direcţiile fundamentale stabilite de ţelor de producţie il constituie creş dente si cu dezvoltarea industriei, se întreprinderi constituie o condiţie eforturi susţinute pentru perfecţio înregistra cei mai crescuţi indici dc «cordate sectorului de ocrotire a să
situează încă sub nivelul posibilită
Congres penlru inainlarea României terea gradului de ocupare a tortei ţilor noastre si al exportului realizai principala pentru desfăşurarea unei narea continuă a muncii, pentru m ortalitate generală si m ortalitate nătăţii în cadrul planului cincinal
pe calea desăvirsirii construcţiei so fie munca în industrie si, o dată de iăn cu un potcnlinl economic a- a ctivităţi tot mai eficiente. crearea premiselor necesare introdu infantilă din Europa, în 1965 am a- impun M inisterului SânAlălii si Pre
cialiste. cu aceasta, creşterea nivelului da nropial. In egală măsură trebuie să Un factor im portant al sporirii e- cerii metodelor matematice de cal jifns la o m ortalitate generală de vederilor Sociale şî sfa tu rilo r popu
întocmirea planului cincinal s-a fă violă şi cultură a tuturor regiunilor ne preocupăm şi de realizarea unor ficîenţei economice este şî asigurarea cul în planificare, a folosirii balan 8.6 la mie. fală ele 19 la mie in lare obligaţia de a întocmi docu
1938. Acest indice ne situează p rin
cut pe baza analizării aprolmulale a ţării. economii de fonduri valutare la im ritm ic ită ţii producţiei, care depinde ţei legăturilor reciproce între ram uri, tre primele 10 ţări clin lume cu cea m entaţiile necesare, dc a urm ări e-
xecuţia în termen şi in cele mai
condiţiilor si resurselor economici ■Avem elaborat un program de port. în măsură însemnată de aprovizio care ne pot da posibilitatea funda mai mică m ortalitate generală. M or bune condiţii a lucrărilor, precum
naţionale, a cunoaşterii legilor obiec- investiţii, bine chibzuit în ce priveş Experienla^volaborării planului cin narea tchnîc o-m nterială a în trep rin m entării mai ştiinţifice, a optim iză talitatea infantilă a scăzut la 4,4 la si pregătirea din tim p a cadrelor
live ale dezvoltării sociale, a cerin te direclia de orientare $i proporţii cinal no-a antal că — pe baza unui derilor I a recenta planară a Coinî- rii sî prezentării in mai multe va sută, faţă de 18 la sulă în 1938 medico-sanilare necesare.
ţelor vieţii, ?i fenomenelor noi care le pe ramuri O rirît or fi de bine insă studiu elabora! a fost posibilă di lelului Central al parlidului s-au a- riante a planurilor noastre, penlru In prezent anual rămin in viaţă
apar în cadrul societăţii.. stabilite, la nivelul unui plan cinci minuarea prevederilor de import la dus. în mod justificat, numeroase o eficienţă cît mai ridicată. Ţaţă dc circa 140.000 locuitori mai m ult ca Ţ inind seama că un spital de '
Prin ceea ce aduce nou ta metodo c ritici sistemului actual de organi sarcina trasată ca încă de U înce 1.000 paturi cuplat cu policlinica
nal, priorilătilc si structura planului unele maiorii prime si materiale pe putul anului 19C7 să înceapă pregă în 1938, dintre care 70.000 copii sub
logie de fundamentare ştiinţifică, prin de investiţii, rămin în continuare im anii 1967— 1970 cu 286 milioane lei zare si planificare a aprovizionării, tirea urm ătorului plan cincinal, vor 1 an. In schimb, natalitatea înregis este un adevărat complex de sănă
defalcarea planului pe ani, vasia portante opţiuni de formulat, nume valută. Pe aceasta linie osie nece modului greoi de repartizare şi c ir trebui urgentate propunerile de îm trează in u ltim ii ani o scădere pro tate publică, personalul mediec-sa-
muncă desfăsurală în toate celulele roase probleme de precizai pentru c-i sar să se elimine unele tendinţe de culaţie a m ateriilor prime si mate bunătăţire o elaborării planului cin gresivă. N ivelul scăzut al natalităţii nitn r şi adm inisti ntîv-gospodâresc
vieţii economice penlru activizarea investiţiile să reprezinle într-adevăr a se apela Ia importuri, fără a ana rialelor. In scopul în lă tu ră rii aces cinal. din tara noastră impune o analiză trebuie să se ridice la nivelul sar
rezervelor interne, si modul in care acea pîrqhie care poate aduce o con liza posibilitatea fabricării in Iară a tor neajunsuri, sînt în curs de pre aprofundată a cauzelor determ inan cin ilo r ee revin necstcl institutiî,
s-au analizat problemele sporirii c- tribuţie hotăritoare în înfăptuirea produselor solicitate. gătire măsuri care au în vedere Va trebui să dezvoltăm, in conti te si iniţierea unor măsuri comple prin pregătirea tehnică profesională,
ficientei economice în loaic dome politicii noastre economice. Trebuie Aşa cum s-a subliniat Io recent ) creşterea rolului re la ţiilo r economi nuare, colaborarea cu oamenii de xe medicale, econom ico-sor,ia le, cul- disciplină în muncă, clică profesio
niile de activitate, putem afirma cu clarificate, de exemplu, aspecte ale plenară a Comitclului Central al ce directe dintre intiepi inderi, în ştiinţă, cu specialişti din diferite la tural-educnlive şi legislative, ba in nală. gri jă pentru avutul obştesc, de
deplin temei că partidul nostru adu- tehnologiilor pe care intenţionăm să partidului, principala problemă rare fiinţarea unor organe de aprovizio m uri ale economiei, să întărim con dicaţia conducerii de partid, organe votament pentru omul bolnav. Pen
cg. o contribuţie valoroasă, teoreti le aplicăm • evoluţia rapidă a tehni trebuie să stea în centrul preocupă nare apropiate de consumatori, re lucrarea cu Comitetul de Stat pentru le de stat competente examinează tru aceasta M inisterul Sănătăţii si
că $i practică în domeniul conduce cii ne va obliga la precizarea mai ri rilor tuturor organelor si organiza ducerea treptată a num ărului de Statistică, Consiliul National al Cer măsurile corespunzătoare pentru re P revederilor Sociale va îm bunătăţi
cetării Ş tiinţifice, cu celelalte m inis
rii şi planificării economiei socia guroasă a profilului şi a dimensiuni ţiilor de partid, a ministerelor si ce produse repartizate centralizat. tere, organe centrale şi locale, pentru dresarea acestei situaţii actele norm ative p rivin d funrţiona-
liste. lorlalte unităli centrale, a fiecărei O atenţie deosebită va trebui a- Cu toate realizările obţinute în lilatea u n ită ţilo r sanitare, n trib id iile
lor unor întreprinderi; va trebui să realizarea sarcinilor ce ne revin in si sarcinile radrelor mcdico-saiuta-
Proiectul de plan este rodul unei căutăm soluţii conslruclive noi care întreprinderi, o constituie sporirea cordnt.î m ăsurilor pentru lichidarea domeniul planificării şi al u rm ă ririi sectorul o crotirii sănătăţii, mai c- re de toate categoriile şi nivelele de
ample munci colective, desfăsurală să reducă ponderea. încă mare, a con- eficientei economice în toate ramu stocurilor supranormative existente realizării tuturor indicatorilor pla xislă neajunsuri în ceea ee priveşlc funcţiuni, va intensifica activitate^
pe toate treptele, pornind de la În strucliilor in volumul iota] de inves rile. şi preintîmpinarea form ării în viito r nului. asigurarea si utilizarea în modul cel dc îndrum are şi control.
a unor asemenea stocuri
treprindere — Ca verigă de baza, cu tiţii Si — ceea ce este deosebit de In proiectul de plan. creşterea e- Pentru realizarea sarcinilor actua Aprecierea pozitivă dată de către mai raţional a bazei tehnico-m ntcria-
rol principal în înlăptuirca sarcini important — va trebui să chibzuim ficienţei întregii activităţi economice lu lu i cincinal un factor decisiv este conducerea partidului la recenta ple l )e existente, deficienţe in funcţiona Succesele m edicinii moderne se
lor — si piuă la organele centrala în conlinuarc. Icmcinic, penlru ca la este reflectată într-o formă sintetică întărirea continuă a disciplinei de nară a Com itetului Central, a ctivi litatea si eficienţa unor unităţi sa daloresc în mare parte introducerii
Această vastă acţiune s-a desfăşurat alegerea unui anumit obiect dc in în sporirea venitului naţional — cu plan, expresie a datoriei tuturor lu tă ţii desfăşurate de Comitetul de nitare. precum si în comportamentul în practică a cuceririlor tehnice si
sub îndrumarea nemijlocită a condu vestiţii să se asigure eficienţa eco peste 47 la sută, superioară prevede crătorilor din economie de a rezol Slat al P lanificării, ne obligă să unor cadre medico-sanitare faţă de ceire tă rii ş tiin ţifice din diferite do
menii. M ijloacele moderne de inves
cerii partidului, personal a tovară nomică cea mai ridicată, privită in rilo r din Directive. va problemele planului în cadrul depunem eforturi susţinute pentru a omul bolnav. tigaţie perm it cunoaşterea mai exac
şului NicoJae Ceanşescu. accepţiunea sa largă — ca aport al Pentru a realiza această creştere strict al m ijloacelor materiale şi f i îndeplini sarcinile noi şi de maro Pentru ramura ocrotirii sănătăţii, tă a mecanismelor de producere a
Un sprijin preţios l-au primit mi- investiţiei respective la creşterea ve a venitului naţional, o preocupare nanciare prevăzute. răspundere pe care ni le-.m trasat pe perioada 19GG-1970 sînt alocate bolîlor, a proceselor de eronicizare
im portante fonduri de investiţii, cn-
nislerele, organele de planificare si nitului naţional si a productivităţii deosebită n conslitujt-o analiza po Tn mod deosebit se cere să fie partidul şi guvernul. încredinţăm \ re însumează peste 2.077 milioane sî dau soluţii ş tiin ţifice de preve
sinteză centrale prin analiza la ni muncii sociale. s ib ilită ţilo r dc reducere continuă a întărită disciplina de plan in dome Marea Adunare Naţională că vom 1 lei. iar repartiţia u n ităţilor sanitare nire si tratament. Cercetarea ş tiin
velul conducerii superioare dc partid Experienţa elaborării planului cin cheltuielilor materiale dc producţie, niul realizării in ve stiţiilo r si cons înfăptui aceste saixâni p rinlr-o m un 1 propuse a se construi pe teritoriu ţifică medicală se va orienta spre
timp de două săplămini a fiecărei cinal a scos în evidcnlă că se pot factor principal in realizarea sarci trucţiilor. Prin eşalonarea pe ani a că stăruitoare. şi sectoare dc activitate ţine seama studiile legale de profilaxia si com
ramuri a economiei naţionale, aceas realr/a importante economii de in nilor stabilite în domeniul preţului planului cincinal s-au creat condiţii In etapa următoare ne revine sar de urgenţele si necesităţile ocrotirii baterea b o lilo r cardio-vasculare, nr-
ta constituind o inaltă scoală a mo vestiţii. prin folosirea mal hună a ca de cost. In perioada I9CG— 1970' se ca titu la rii dc investiţii, proiectanţii cina ca în colaborare cu ministerele sănătăţii pe întreg cuprinsul ţării. uro psihice. reumatism, tum ori, boli
prevede reducerea preţului de cost
dului cum trebuie abordate proble pacităţilor. prin dezvoltări si reuli- cu peste 10 la sută in industria re şi orcanele de avizare, cunoscând din să elaborăm măsuri pentru buna e- Se prevede intensificarea m ăsurilor profesionale etc.
mele pentru cheltuirea economicoa lări în întreprinderi existente. publicană, cu 1-1.5 la sută în trans vreme sarcinile ce le revin, să-şi or xecutnre a planului cinc inal. O aten 8 profilactice, antiepidemice, dc igiena In i-aport cu dezvoltarea im petu
să a mijloacelor materiale si finan Un rol deosebit în realizarea pro porturi si a cheltuielilor dc circula ganizeze activitatea în cadrul unei ţie deosebită va trebui să o dăm si protecţia muncii. îm bunătăţirea oasă si m ultilaterală a industriei
ciare si măsurilor necesare pentru gramului de investiţii revine proiec ţie în comerţ cu cel puţin 9 la sută. discipline riguroase. Se va evita ast acţiunii de prelucrare a planului asislenlei de urgenţă şi ambulatorii, noastre vor fi extinse studiile refe
ridicarea eficientei economice a în tanţilor care. prin soluţiile tehnice ce fel începerea unor lucrări dc in cincinal, pentiu cunoaşterea temei a asistenţei medicale spitaliceşti, do ritoare la efectele biologice im edia
Aceste saixini trebuie
considerate
tregii noastre activităţi $i a renta le propun, pot contribui la folosirea minimale, ui m ăriiulu-sc ru perseve vestiţii prin derogări de In legisla nică n sarcinilor de plan de către tarea reţelei sanitare cu utilaje si te sau tardive ale expunerilor orga.
bilizării tuturor ram urilor economiei cit mai eficientă a fondurilor mate renţă reducerea in continuare a n i ţia în vigoare, se vor putea concen fiecare întreprindere olaborîndu-se aparatură medicală, creşterea e fi nism ului la substanţe chim ire, agenţi
naţionale. riale si băneşti. Pe lingă aplicarea velului cheltuielilor materiale în toa tra din tim p toate eforturile pentru totodată măsuri concrete care să a- cienţei si operativităţi? 1 asistenţei fizici sau terapeutici. Se vor în tre
Referindu-se la sludiile si anaflze- măsurilor adoptate pentru lărgirea te ram urile de activitate. Trebuie ţ i realizarea lucrărilor in termenele sigure executarea planului în cele medicale si dezvoltarea asistenţei prinde studii si cercetări care să per
le ample făcute, penlru fundamenta bazei de proiectare, vor trebui stu nut seama de faptul că in această planificate. mai bune condiţii balneo-climntice. m ită măsuri mai eficace de p ro fila
rea temeinică a planului cincinal, vor diate posibilităţile de cointeresare a privinţă există însemnate rezerve in In condiţiile creşterii com plexită In cuvinlul tovarăşilor deputaţi Pentiu dezvoltarea si in tari ren n- xie în bolile virolice şi în special
bitorul a spus : Ceea ce a caracteri proiectanţilor penlru realizarea de e- numeroase întreprinderi. Consumul ţii economici noastre naţionale se s-au adus numeroase critici la adre sistenţeî medicale am bulatorii şi dc găsirea si perfecţionarea vaccinurilor
zat aclivilaîea de elaborare a planu conomii la lucrările de Investiţii ox- la unele m aterii prime şi materiale impune întărirea disciplinei contrac sa m inisterelor si organelor centrale si preparatelor biologice specifice.
lui cincinal a fost descoperirea şi tinzînd în acest scop si munca în a- se menţine ridicat, iar folosirea in tuale. întreprinderile furnizoare şi de planificare si finanţare, s-au fă urgentă la care sc adresează în p ri In acelaşi tim p, in s titu ţiile de cerce
mul rînd populaţia si unde există
valorificarea într-o cît mai mare mă corcl. suficientă a unor capacităţi dc pro consumatoare trebuind să respecte cut numeroase propuneri şi sugestii tare ştiin ţifică medica'lă vor aborda'
sură a rezervelor din economie, r i La întocmirea planului de inves ducţie determină majorarea amor cu stricteţe obligaţiile ce decurg din de îm bunătăţire a muncii in econo încă deficienţe materiale şi funcţio şi vor extinde cercetările fundamen
nale. se prevede construirea în a-
dicarea eficientei economice tiţii s-a avut in vedere concentrarea tism entului pe unitatea de produs ; contractele încheiate, pentru a evita mie. Toate acestea voi* trebui să fie ceastă perioadă a 4â policlinici (fie tale si de perspectivă de im unelor1-,
Prectzîncl sarcinile pe fiecare an eforturilor pe principalele obiective toate acestea se reflectă pe ansam consecinţele negative ce pot rezulta analizate cu deosebită atenţie, pc care cu o capacitate medic dc şi genetică medicală, care vor adu ^
în parte, pe ministere şi întreprin productive. blul economiei în proporţia relativ in realizarea planului de producţie. baza lor urm înd a se elabora masu 500.000 consultaţii si tratamente a- clemente noi in cunoaşterea patolo
deri, planul cincinal creează tutu Aşa cum s-a subliniat in lucră mare a cheltuielilor materiale de In acţiunea ro s-a desfăşurat pen rile corespunzătoare. nual). precum şi alte unităţi sanita giei şi terapiei bolilor. Aceste direc
ror unităţilor economice perspectiva rile recentei plenare a Comitetului producţie in produsul social, cu in tru elaborarea planului cincinal au Chezăşia viitoarelor succese in re. O deosebită dezvoltare se va da ţii de orientare a planului de cer
clară a dezvoltării pină în 1970, per Central al parlidului nostru. în înde fluenţe directe asupra m ărim ii ve ieşit şi mai pregnant în evidenţă li clcsăvirşirea construcţiei socialiste în asistenţei stomatologice prin constru cetare ştiin ţifică medicală corespund
mite valorificarea superioară a re plinirea planului de investiţii pe 1966 n itului naţional. nele neajunsuri, metode depăşite in patria noastră o constituie politica irea sî organizarea unui im portant necesităţilor practice ale ocrotirii
surselor şi capacităţi lor de produc se înregistrează serioase înlirzieri în In cadrul preocupării penlru re m um a de planificare, clin analiza înţeleaptă a încercatului nostru număr de cabinele stomatologice şi sănătăţii populaţiei din ţara noastră.
ţie, asigură condiţii penlru preqă'i- realizarea lucrărilor. Multe dintre ducerea cheltuielilor de producţie cărora aui tras preţioase învăţăm in P artid Comunist, care slujeşte cu
rea din timp a măsurilor complexe lucrările noi. care, la aprobarea pla va trebui urm ărită îndeaproape în te. Ne vom preocupa cu stăruinţă credinţă poporul, spre a-î crea un
necesare îndeplinirii obiectivelor pre- nului pe amil 1966, nu aveau încă deplinirea în termen a indicatorilor pentru perfecţionarea metodelor trai mai bun, mai îmbelşugat Asi-
văzule. Aceasta constituie un impor documentaţia tehnico-econoinică, nu tehnîco-economici cuprinşi în docu noastre de muncă, eonsiderînd me gurîncl înflorirea naţiunii socialiste CUVÎNTUL DEPUTATULUI
tant factor de mobilizare a celor au nici in prezent creale condiţiile m entaţiile aprobate pentru întreprin todele de conducere şi planificare a române, politica partidului sî guver
chemaţi să înfăptuiască planul, le în necesare pentru deschiderea şantie derile şi secţiile noi. dai fiind fap economici ca un proces continuu de nului nostru este puternic sp rijin ită
tăreşte răspunderea în îndeplinirea relor, rămîneri în urmă mai mari pre- tul că există numeroase cazuri cînd adaptare a acestora la necesităţile de mase si se bucură de încrederea
obiectivelor stabilite. Modul nou de zenlînrl lucrările din planul M iniste indicatorii proiectaţi nu se realizea economiei naţionale în permanentă lor deplină. îu tn icît întreaga activi MiHAI SUDER
elaborare a planului cincinal repre rului Industriei Chimice, M inisterului ză In nivelul prevăzut Realizările dezvoltare. tate a partidului, a Com itetului său
zintă una din măsurile principale Industriei Uşoare, M inisterului Eco obţinute la multe obiective noi ara îm bunătăţirile cate s-au adus pî Central corespunde întrutotul inte
luate de partid pentru înfăptuirea in nomici Forestiere, Consiliului Supe tă că. prin organizarea şi pregătirea nă în prezent în metodologia de pla reselor vitale ale poporului Pe baza Directivelor celui de-al obţinerea unor sporuri substanţiale
dicaţiilor Congresului al IX-lca p ri rior al A griculturii. M inisterului In temeinică a probelor tehnologice, nificare se bazează pe analiza c riti Vizitele conducerii de partid şi de ! IX -ica Congres al partidului, econo- de producţie, aproape în totalitate
vind îmbunătăţirea conducerii si pla dustriei Construcţiilor de Maşini şi prin clarificarea prealabilă a tuturor că a experienţei acumulate in de slal in diferitele regiuni alo tării au * m ici forestiere îi revin sarcini im pc seama rid icării continue a gradu
nificării economiei naţionale altoie De asemenea, înlîrzieri exis problemelor printr-o aprovizionare cursul celor peste 15 ani de economie p rile ju it putPinice m anifestaţii de portante in domeniul gospodăririi lui de folosire a m aterialului lemnos,
Prin proieelul de plan cincinal se tă şi iu contractarea importurilor de ritm ică cu m aterii prime si mate planificată, pe critici Ic form ulate la dragoste fierbinte si încredere ne raţionale a patrim oniului forestier, avîndu-se în vedere că în actualul
prevede în 1970 o creştere a pro instalaţii complexe, riale. întreprinderile noi pot realiza Congresul al IX -lca privind înlătu m ărginita a poporului în călăuza extinderii reţelei de drum uri, ex cincinal, masa lemnoasă exploatată
ducţiei industriale de 73 la sulă lată însemnătatea hotăritoare a reali în termen scurt indicatorii din pro rarea subiectivism ului si voluntaris sa încercată — Partidul Comunist ploatării şi valorificării judicioase a se va menţine la un nivel aproape
de anul 1965, în loc dc circa 65 la zării întregului program de investiţii iecte. m ului din munca de planificare. Român. Oamenii muncii si-au ma masei lemnoase şi a produselor acce constant.
sută cît s-n stabilit în Directive constă $i în aceea că peste 30 la Nivelul cheltuielilor materiale de Dezvoltind tot re a fost pozitiv nifestat hotărirea fermă de a înfăp sorii. precum si al prelucrării indus Din prelucrarea lem nului de mici
Pentru a se crea condiţiile necesare sută din sporul producţiei planifi producţie este influenţat nefavora şî înlălurind aspectele negative din tui neabătut politica partidului si in triale complexe a lemnului în pro dimensiuni şi m ărunt în produse
reproducţiei socialiste lărgite se. cate în perioada 19GG— 1970 urmea bil şi dc volumul riclic.it al pierde această muncă, noi considerăm că această manifestare îşi găseşte încă duse sem ifinite şi finite superioare. stratificate se obţin materiale cu ca
prevede creşterea cu prioritate a pro ză să se obţină pe capacităţi noi în rilo r pe seama rebuturilor care în ceea cc s-a realizat acum este o e- o dată expresie legătura puternic In silvicultură se vor îm păduri în racteristici dimensionale si fizico-
ducţiei mijloacelor de producţie, care unele ramuri această proporţie fiind anul 1965 au însumat în între p rin tapă calitativ nouă în îm bunătăţi cimentată dintre partid şi popor. terenuri forestiere o suprafaţă de mecanîce superioare lem nului obiş
în anul 1970 va fi cu 77 la sulă mai mai ridicată, ca de exemplu, la M i derile industriei" republicane 740 rea planificării, care răspunde com Chemat la o muncă asiduă si de 270.000 hectare, din cure o parte în nuit, care înlocuiesc cheresteaua. Nu
mare faţă de 1965. De asemenea, o nisterul Industriei Chimice, unde pes milioane lei. O atenţie deosebită so plexităţii crescute a economiei na loc uşoară, întregul popor răspunde semnată cu specii de valoare econo mai pe această cale se vor economisi
creştere însemnată înregistrează pro te 75 la sula din sporul produclk'i licită de asemenea problemele lega ţionale. cu încredere şi optimism, convins mică ridicată. o ii u ti 1 pcslc I 209 000 m c cherestea,
ducţia bunurilor de consum — G5 Io globale se va realiza prin investiţii te dc pierderile ce se înregistrează Sub ductla îndrumare a in d u c e fiin d că în acest fel viata sa va Prin extinderea reţelei de drum uri lucru care ne permite a echilibra
sută. noi alocate. De aceea, o problemă Ia uncie întreprinderi şi produse care rii partidului sînt în curs de elabo deveni tot mai înfloritoare şi mai forestiere, care în 1970 va prezenta balanţa de cherestea, fără majorarea
Prin intensificarea proceselor de deosebită a planului este intrarea in reclamă dotaţii de la bugetul de slat. rare propuneri de îm bunătăţire a bogată. îm i exprim deplina convin o densitate de hectar de pădure cu cotei de tăiere anuală în viitor.
producţie în agricultură, îndeosebi funcţiune la termenele stabilite a o- P rintr-o analiză atentă n cauzelor ce conducerii şi p la nificării economiei gere că poporul nostru, harnic şi 50 la sută mai mare faţă dc anul In ansamblu, valoarea ce se va ob
pe baza creşterii gradului de meca biectivelor şi realizarea la fiecare u- determină astfel de pierderi se vor naţionale Băstrînd principiul cen talentat, animat de un profund pa 1960, prin dotarea sectorului de ex ţine dintr-un metru cub de masă
nizare şi chimizare si a extinderii nitalc nonă a capacităţilor prevăzu putea lua măsuri eficiente pentru e- tralism ului democratic se are în ve triotism , va munci cu entuziasm pen ploatări si transporturi cu noi utilaje lemnoasă exploatată va creşte de la
Irigaţiilor, proiectul de plan preve te în proiccle lim inarea lor treptată, ceea ce va dere găsirea unor forme cît mai co tru a da viaţă m ăreţului program şi mecanisme perfecţionate, m ajorita 572 lei în 1965, la peste 800 Iei în
duce Ia sporirea renta bilităţii pro
de sporirea producţiei agricole in Pc măsura dezvoltării şi diversi ducţiei. respunzătoare pentru lărgirea drep stabilit de Congresul partidului, con tea realizate de industria noastră 1970.
perioada 1966— 1970 cu 26 la sută — ficării producţiei, concomitent cu tu rilo r şi competenţei în treprin d eri cretizat în planul ce-l vom adopta. constructoare dc maşini, gradul de Sarcini deosebite stau în faţa lu
32 la sulă fată de media realizată promovarea progresului tehnic. se mecanizare a principalelor operaţiuni crătorilor din sectorul forestier şi în
în cinci ani precedenţi. amplifică rolul comerţului exterior în din exploatările forestiere va creşte ceea ce priveşte creşterea producti
In proiectul de plan î$i găsesc a- construcţia economică, • capătă o im sim ţitor. v ită ţii muncii si sporirea volum ului
In proiectul de plan pe care îl dez
plicare indicaţiile date de conduce portantă crescîndă participarea ţării batem se prevăd pentru sectorul fo de acumulări. Pe seama creşterii
re pentru ridicarea pe o treaptă su noastre la diviziunch internaţională restier sarcini importante privind producţiei, a îm bunătăţirii calită ţii
perioară a dezvoltării ştiinţei — pre- a muncii. In cincinalul 1966— 1970 va creşterea producţiei industriale. produselor şi a reducerii continue a
văzindu-se mijloacele necesare pen spori considerabil volumul comerţu I Cele mai ridicate nivele de dez preţului dc cost. acum ulările ce se
tru lărgirea $i modernizarea bazei lui nostru exterior, in cadrul căruia voltare se vor înregistra in industria vor realiza de către economia fores
tehniee-maleriale a acgsteia — pre schimburile cu ţările socialiste vor de produse sem ifinite superioare şi tieră si care voi* fi vărsate bugetului
cum şi legarea mai slrinsă a activi doline in continuare partea prepon finite din lemn. In urm ătorii cinci statului vor spori cu peste 50 la suta
tăţii de cercetare de problemele con derentă De asemenea, se prevăd ani producţia de plăci aglomerate în 1970, în comparaţie cu 1965.
crete ale economiei. creşteri însemnate ale volumului din lemn se va dubla, cea de plăci In vederea înd e p linirii sarcinilor
Exprimincl grija permanentă pen schimburilor comerciale şi cu cele fibrolemnoase va creşte de 2,7 ori. im portante ce nc revin in urm ătorii
tru ridicarea bunăstării poporului, lalte târî. iar de fu rn ir de 2.3 ori. Producţia de ani, este necesar să îm bunătăţim
caracterul profund umanist al poli Trăsătura principală1 $i dc fapt una mobilă va creşte de aproape 1.8 ori. munca de îndrumare şi control ’a în
ticii partidului, prevederile planului din caracteristicile evoluţiei struc Creşterile prevăzute în industria mo treprinderilor, pentru diminuarea
asigură o creştere susţinută a veni turii comerţului nostru exterior, o bilei se vor obţine în proporţie de 85 pierderilor de material lemnos în ex
turilor oamenilor muncii, a consumu consliluie creşterea exportului de la sută pe seama capacităţilor exis ploatări. reducerea consum urilor spe
lui populaţiei, un program important produse industriale Pe baza indica tente, îndeosebi prin mărirea coefi cifice. eliminarea rebuturilor, în tă ri
de construcţii dc locuinţe, extinde ţiilor date do Conducerea Superioară cientului de .schimburi, devenind po rea exigenţei privind calitatea pro
rea acţiunilor social-culturale. dc partid $i dc stat, proieelul de plan sibil să sc renunţe la construirea u- duselor.
In expunerea recentă a tovarăşu prevede o majorare însemnata a ex nor fabrici noi. Datorită g rijii pe care partidul o
lui secretar genera) la plenara Co portului de produse cu un grad înalt Sporurile însemnate de producţie acordă oamenilor m uncii, în proiec
mitetului Central. document dc o de prelucrare. Această orientare oslo vor asigura satisfacerea in mai marc tul de plan sînt prevăzute însemnate
inaltă valoare ştiinţifică şi practica, ilustrată de faptul că, la nivelul anu măsură a necesităţilor interne, cons fonduri pentru acţiuni sodal-cultu-
au fost cuprinde tohic problemele lui 1970. ponderea maşinilor ţ i u ti tituind totodată resurse suplimentare rule şi de protecţie a muncii. Ne re
stringente şi de mare actualitate ce la îclor în volumul loial al exportu de m ărfuri pentru export. O trăsă vine saicina să completăm şi sa per
stau îi' fata ministerelor, întreprin lui creşte de la 19 la sula in 1965 la tură a exportului dc produse lem fecţionăm continuu sistemele de se
derilor, a tuturor oamenilor muncii 28 la sulă, iar aceea a produselor noase o constituie creşterea în con curitate tehnică a muncii, punînd un
penlru a da viata planului cincinal, chimice de la 8 la sută la 15 la sulă tinuare a ponderii exportului de mo «accent deosebit pe asigurarea echipa
au fost infălişate toate aspectele Pe ansamblu, valoarea unei tone de bilă si produse sem ifinite superioa mentului de protecţie, pe instruirea
principale ale vieţii noastre econo marfă exportată sporeşte în această re, concomitent cu reducerea expor individuală a m uncitorilor, în scopul
mice. Ha va constitui o călăuză in perioadă dc la 450 lei valută, la pes tului de produse lemnoase tra d iţio aplicării corecte a norm elor de pro
activitatea noaslră a tuturor. De a- te G00 Ic-i valută. nale, cum este cheresteaua. Pe în tecţie la fiecare loc de muncă.
semenea, am ascultat raportul aji\- Accentuarea ponderii produselor treaga ramură, exportul de mobilă A rătind că oamenii muncii din
p)u al tovarăşului Ion Gheorqhe cu un grad mare dc industrializare si va creşte în cincinal de peste 1,7 ori. sectorul forestier au îndeplinit pla
Maurer care a prezentat aspectele extinderea cxporlului necesita creş In perioada 1966—1970, economia nul semestrului I înainte de termen,
generale ale dezvoltării economiei terea com petitivităţii, o prospectare forestieră va beneficia în continuare vorbitorul a spus : Acest lucru de
pînă în 1970. reiiefind sarcinile prin amănunţită a pieţelor, o cercetare ne i de im portante fonduri de investiţii. monstrează că cifrele noului plan
cipale ale proiect ului de plan. întreruptă. multilaterală şi atentă a cincinal sînt reale şi corelate cu po
Vă rog sa-mi îngăduiţi să reţin conjuncturii. Pe dc altă parle, aceas tenţialul tehnic, material, financiar
atenţia asupra cîlorva probleme care tă structură a comerţului exterior im şi uman.
Noile unităţi industriale ce se vof
construi, precum şi utilizarea pe de
plin a capacităţilor existente, asigură