Page 60 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

Zbor cu peripeţii
POPAS gură diviziune adm inistrativă de
Nu de m ult. un avion de tipul către englezi. După ce englezii au
„DC-7" Încărcat cu 8.000 de pui vii, SUDUL NEGRU în frîn t răscoala lui Mahdi, la sfîr-
care a părăsit aeroportul din Tours şitul secolului al X lX -le a , com erţul
(Franţa), cu destinaţia Zagreb, a tre­ cu sclavi a fost, cel puţin in mod
buit să facă calea întoarsă, deoare­ ofici.nl, interzis. G uvernatorul b ri­
Băile ce echipajul, veterinarul şi asisten­ tanic şi-a extins puterea pe care
tul său erau gata să piară asfixiaţi
teoretic o împărţea cu Egiptul. Cind
în tim pul prim ei ore dc 7.bor. La ate­ In 195C, Sudanul a obţinut inde­
rizare, ei au declarat că, datorită pendenţa, această ţară era alcătui­
căldurii dega jate de această masă de tă clin 2 e n tităţi complet diferite.
de Jos păsări, a bioxidului de carbon şi a AL SUDANULUI Conducerea ţă rii a fost preluată de
u m id ită ţii create, continuarea călă­
nordul arab, mai
dezvoltat
din
toriei devenise imposibilă. In mo­ punct de vedere al civiliza ţie i, cul­
m entul aterizării, în carlinga avio­ tu rii şi tehnicii. Sudul a început
nului, term om etrul indica 30 grade.
Drumul, insolit dc pitorescul lupta pentru autonomie, luptă care,
Apusenilor, întovărăşii dc unda Cînd s-au deschis hublourile, vapo­ în u ltim ii 10 ani, s-a înteţit, uneori
repede a Cricului Alb, porneşte rii care au năvălit afară s-au con­ luînd form e de răscoală sau lupte
din Brad spre nord-vcsl. deslăşu- densat. tiansform îndu-se în adevă­ de partizani.
'îndu-se in şerpairi domoale pe raţi nori, in aşa fe! incit puteai avea Ziua şi noaptea, văzduhul este este d ificil. M otivul pentru care C o lonialiştii englezi au folosit în
o lungime dc 18 km. înainte de a impresia ia avionul a luat foc. plin de zgomote nedesluşite, iar D juba a căpătat o rezonanţă largă trecut deosebirile dintre cele două
ajunge in Vata. călătorul se simte In ce priveşte transportul, s-a con­ după căderea am urgului se aude este strîns legat de cea mai ruşi­ regiuni ale ţâ rii pentru a întreţine
îndemnat să zăbovească citcva cli- statat că numbi'Oşi pui muriseră. duduitul neliniştitor al tain-lam uri- noasă pagină a secolului al X lX -le a o atmosferă de vrajbă. Ei au in te r­
pe pe loca file aşcz.ale c/c-o parte lor. Hotelul este înconjurat de tu ­ — comerţul cu sclavi. In secolul al zis accesul în sud, unde au creat
şi de alta a drumeagului. La slin- fişuri tropicale, iar funcţionarul X lX -le a , actualul teritoriu al Su­ o rezervaţie izolată, unde nu se pu­
qa. colind pe marginea unui piriu, care mă primeşte se plînge că, în danului a fost îm părţit în două. In ­ tea ajunge fără un permis special.
e locul zis Mesteacăn, unde. in imediata apropiere, cu o seară îna­ tr-o parte îşi exercitau dominaţia Cind au sim ţit că puterea le scapă
178*1, s-a finul prima adunare a io­ Povestea galoşilor inte. leoparzii au sfîşiat un cîine. neguţătorii de sclavi, ia r în cealal­ prin tre degete, au aţîţat pe locuito­
bagilor răscula(i: mai încolo, la Ne aflăm la Djuba, capitala pro­ tă trăiau victim ele lor şi se aflau rii din sud îm potriva celor din
Ţebca. In vechiul cimitir, străju­ vinciei sudaneze care poartă nu­ terenurile de vinătoare. Partea de nord.
ieşte dc veacuri Gorunul lui Ho- Indienii din bazinul Amazoanelor mele pompos de Equntoi ia, lim itro ­ nord a Sudanului este azi locuită Astfel a apărut un paradox tra ­
ria. la umbra cănnu a losl jnmor- purtau încălţăm inte de cauciuc cu fă cu Congo şî Uganda. de arabi, în cele trei provincii su­ gic : cele două regiuni ale ţă rii nu
inintal conducătorul molilor — m ult înaintea europenilor. Ei îşi con­ Capitală este prea m ult spus. Este dice. prin tre care Equatoria, care ar putea să existe separat, insă,
Avram luncu. La numai 2 Am dc fecţionau încălţăm inte impermeabilă vorba de un orăşel care se întinde se află in partea cea mai de sud. deocamdată, nu pot să coexiste. în ­
aici. pe acelaşi drumeag ce duce din cauciucul natural al arborelui pe malul N ilu lu i alb (culoarea N i­ trăiesc africanii. Sudul Sudanului
la băi. se inaltă capitala vechiului hevea (Hevea brasiliensi*). Localnicii lu lu i este de fapt cenuşie. insă u- este una din cele mai înapoiate re­ cercările celor din nord de a in tro ­
comitat al Zarandului — Baia de îşi băgau picioarele sub şuvoiul de ■neori noaptea deasupra flu v iu lu i se duce lim ba arabă şi islam ism ul,
Criş. aşezare ale cărei împrejurimi cauciuc care curgea din copac dc în­ ridică o ceaţă albă. iar în apă se giuni ale A fricii. In secolul trecut, prin interm ediul şcolilor, întîm pină
au losl martorele unor mari lupte dată ce se lăcea o crestătură în tru n ­ reflectă focurile satelor de negri de datorită cererii imense de sclavi, in o serioasă opoziţie. Djuba. Wau.
din timpul revoluţiei dc la 18-18. chiul lui. După citva tim p. cauciucul
Tot la Ha ia dc Criş. inlr-o mică se solidifica. „G aloşii" se puteau
grădină. sculptorul hunedorean pune şi scoate foarte uşor.
Cornel Med tea. a ridicai, spre nc- In a doua jumătate a secolului al
şlcarsă amintire, bustul lui Avram £ X V IU -Iea, articolele din cauciuc au
lăncii, al cărui corp nc.insullctil n ajuns şi in America de nord Ele
/osf găsii în nces/ loc. în toamna au fost pe placul locu ito rilo r de pe
anului 1872 continent care au început să cum ­
Cind piatra de marcaj indică Am pere mari cantităţi de galoşi.
18. drumul pătrunde înlr-un nease­ Galoşii, de felul celor care se poar­ prin apropiere), unde trăiesc cca. Sudan s-a dezvoltat o întreagă „in ­ M alnknl, capitalele celor trei pro­
muit cadru natural, care, spre stin­ tă astăzi, au început să fie confec­ 10.000 de locLiitori, cu toate că cifra dustrie" a sclava tuliii. Sub p riv irile vincii sudice, precum şi localităţile
gă, se deslaşoaiă intr-un imens ţionaţi după descoperirea vulcaniză­ nu o cunoaşte nimeni. De-a lungul binevoitoare ale funcţionarilor egip­ im prejuitoare sint m artore aproa­
parc. Aici sint situate Băile V’n/ri Lacul Gilccscu din munţii ParlnnuluL Fotn : AUR EL D l1 LA rii cauciucului, in 1839. unei străzi neasfaltate, un simplu teni, care închideau ochii fiin d , bi- pe în permanenţă ale unor încăie­
de Jos. făgaş, se află citcva ca.se din zid, cu neînţes, rem uneraţi din p lin pentru rări şi lupte sîngeroase. Lucrurile
In inima secularului parc. despre unul sau două etaje, o bancă, poşta, acest lucru, com erţul cu oameni a se petrec cam aşa : a fricanii omoa­
care localnicii nlirmă că dotează cîteva magazine şi sediul a două luat o mare dezvoltare. Neguţăto­ ră negustori şi funcţionari arabi,
încă dc la începutul secolului al lia, Belgia, Olanda, Luxemburg), au societăţi num ite „S afnri", care îsî rii arabi au strîns în scurt tim p bo­ apoi armata din nord ii omoară pe
X V l-leu, sini amplasate bazine In­ trecut de la 23,3 la sută in 1957, la oferă serviciile, contra unor preţuri găţii de neînchipuit, form înd chiar africani. Pentru scurt tim p se aş­
cluse. un pavilion cu 10 vane cu 28,4 la sută in 1964 considerabile tu riş tilo r am atori de un stat separat caic se conducea terne liniştea, care după aceea, este
apă termală ixrnlru trulamcnt, un ie vinătoare. Puţin mai încolo, se află după legile sale proprii, avea arm a­ clin nou întreruptă de lupte.
ba/.in dc inol (ştrand cu apă dc Sîimîi c ă O » o palatul guvernatorului. clădirea ta sa şi recunoştea numai de formă Sudanul este unica ţară africană
riut, o cărui plajă modernă sc îm­ 3 3 REZERVELE de aur ale Statelor poliţiei, iar şi mai departe — bară­ autoritatea guvernatorilor egipteni unde A frica arabă sc întîlneşte d i­
bină armonios cu arhitectonica bă­ Unite au scăzut de la 24,4 miliarele cile spitalului. Asupra tutu ro r do­ Această arm ată particulară ataca rect cu A frica neagră în cadrul a-
ltind a pavilioanelor din jur. Vile. dolari în 1948 (71 la sută din rezer­ m ină o catedrală catolică masivă, -satele de negri din sudul ţă rii, p ir- celuiaşi organism de stat. S-a iscat
cu dormitoare conlorlubilc. pot vele de aur ale lum ii capitaliste), construită acum cîţiva ani de către jolca toiul în drum ul ei şi ţua în un conflict, unul din noile conflic­
găzdui, zilnic, pcslc 160 dc cela- la 14 m iliarde de dolari la începu­ m isionari, cu a jutorul m u ncito rilor sclavie tin e ri apţi de muncă, pe te de pe acest continent, din care
(cni venifi ta tralomcnt. JA PO N IA este a doua producă­ in 1965 aceasta a fost întrecută de tul lui 1966 (circa 34 la sută). negri. Sc mai găsesc la Djuba cite- care-i vindea apoi la tîrgul din deocamdată nu există ieşire. Au
Dispun!nd de izvoare cu ape mi­ toare capitalistă de energic electri­ Suedia (1,22 m ilioane tone depla­ ★ va sute de căsuţe, care p rivite de Om durman şi în alte localităţi N u­ apărut noi contradicţii, noi frine
nerale mezulcr mâlc. clorinale. so­ că (179 m iliarde kWh în 19(>4), de sament). REZERVELE de aur/ ale ţă rilo r sus par un fagure de albine, săpat mai în perioada 1840— 1860, la Om­ în dezvoltarea socială, noi obstacole
dice şi crdcicc, băile Voia de Jos fibre sintetice (342.000 tone), de membre ale Pieţei comune au cres­ în lu t şi acoperit cu stuf. case ro­ durm an au fost vînduţi anual cca. în rezolvarea unor procese com pli­
sini indicate pentru afecţiuni ale stole de lină (354 milioane m etri ir cut de la 5,3 m iliarde de dolari în tunde. fără ferestre, avind o singu­ 50 000 de oameni. Cei mai vestiţi cate.
tubului digestiv şi ale glandelor ti- pătraţi), de televizoare (5,27 m ilioa­ ÎN EXPO RTURILE ţă rilo r capi­ 1957 (aproxim ativ 14.2 la sută), la ră deschizătură -pentru ieşire. Şi neguţători au fost Suleiman şi Zu- A trecut perioada com erţului cu
nexe, ale sistemului nervos perile* ne bucăţi), de oţel (39,8 milioane taliste, partea Statelor Unite a scă­ 14,8 m iliarde de dolari la inceputul asta-i totul. beir. precum şi englezul Petrerick sclavi, au fost îndepărtaţi şi colo­
ric, ale aparatului locomotor, afec­ tone), dc mase plastice (peste zut fie la 33 la sută în 1947, la lui 1966 (aproape 36 la sută). Aşezarea aceasta modestă se ca­ şi francezul de Mazac.
ţiuni reumatice, ginecologice. 1.8 m ilioane tone) ; ea este prim a 21,3 In sută în 1953 şi 17,5 la sută racterizează. în general, prîn tr-o să­ nizatorii britanici, însă a rămas şi
Aşezată la o altitudine dc 233 m. producătoare dc aparate de radio în 1964. Cea a K.F.G. a crescut dc ir răcie cruntă. Şi, totuşi, numele a- De atunci datează ura si neîncre­ ia amploare o dilemă tracică. Nici
t la confluenta a trei regiuni — Cri- (24.37 milioane burăţi). la 6 Ia sută în 1953. la 10,8 la sută ÎN 1956, dintre cele mai m ari 100 cestei localităţi, pierdută în im en­ derea adîncă a negrilor din Suda­ un guvern sudanez nu a găsit
* şana — Banal — Hunedoara — * in 1964. Din 1958, ea este al doilea de corporaţii industriale, 79 erau sitatea continentului african, spre nul de sud faţă de nordul arab. To­ pînă acum o m odalitate de a so­
slalittnca balneară din Va/a este ÎN SECTORUL şantierelor nava­ exportator capitalist, întrecind A n ­ americane si 21 europene. în 1964 care nu duce nici un drum şi unde luţiona această contradicţie. T ra ­
şi un atractiv punct turistic. Par­ le, locul în ti i este ocupat de Japo­ glia, ale cărei exporturi au trecut — 66 erau americane şi 34 — eu­ numai o dată pe săptâmină acos­ tuşi. cele două părţi, care nu au tativele duse c\i conducătorii popu­
cul. a cărui bogată Horă emană nia, care a construit in 19G4 vase de la 9,77 la sută în 1953, la 7,9 ropene, dintre care 12 — vest-ger- tează un vas. apare în piesa mon­ nim ic comun, deoarece se deosebesc laţiei de culoare din sud au fost
in intreg sezonul un savuros par­ comerciale cu un deplasament to­ la sută in 1964. mane, 9 engleze, 4 franceze, 4 japo­ dială de zeci de ani. Care să fie ca iasă, limbă, religie şi chiar din rupte. Djuba revine in paginile zia­
fum. acrul curat, clima temperată, tal de 4,1 milioane tone Locul al E xporturile ţâ rilo r membre ale neze. 1 olandeză, 1 italiană, 1 elve­ cauza ? punct de vedere al c o n d iţiilo r geo­ relor.
lotul te îmbie să petreci aici plă­ doilea revenea in 1904 Angliei, dar Pieţei comune (R.F.G., Franţa, Ita ­ ţiană şi 2 anglo-olandeze. Răspunsul la această întrebare
cute orc de odihnă şi agrement. grafice, au fost reunite într-o sin­ I. Z.
L U C IA LIC IU

A L B U M DE CARICATURI Epoca stăpînirei

MUZEU
romane in Dacia

După ce am prezentat cîteva din însuşi actul cuceririi Daciei El tre­
exponatele aflate în Muzeul regio­ buie pus în legătură cu monedele
nal din Deva — vestigiî ale c u ltu rii bătute de către îm păratul Traian ca­
materiale şi spirituale din perioada ic poartă inscripţia : „Dacia capta"
Daciei libere — trecem, incepînd de (Dacia cucerită). M onum entul repre­
azi, să prezentăm in cadrul ru b ricii zintă un soldat roman, îmbrăcat în
„M uzeu", fotografii repiezcntînd ex­ haină m ilitară, ţinînd în rnîna dreap­
ponate din tim pul stăpînirii romane tă un pilum (suliţă), iar cu piciorul
in Dacia. sting eălcind un personaj culcat la
M onum entul din fotografia de mai pămînt. Acest personaj care poartă
jos, executat din piatră de calcar, pe cap o căciulă, ce făcea parte clin
provenită de la una din carierele ex­ îm brăcămintea localnicilor cu mii de
ploatate de rom ani in tim p u l stăpî- ani în urmă, este un autohton dac.
n irii lor in Dacia, reprezintă sim bolic, E. L.
— E te rib il, e un
al doilea Tosca-
ninî...
— Zău? Dar p ri­
mul Toscanini ci­
ne-a fost ?
Desen de
A AXDRONIC

V» k
b A i l e v a t a d e j o s .

P E ST
ATITUDINI D A

Fiecare dorim ca strada pe care blocurilor care se înalţă zvelte şi voastră re vă priveşte ? ! Sintem tu ri democratice largi, creează con­
locuim, oraşul în care ne petrecem proaspete pe noile bulevarde. liberi să facem orice ! d iţii pentru exercitarea lor. Dar
tim pul de lucru şi ccl de-al doilea Am asistat zilele trecute la o Şi întorci iul spatele a luat fata de aici şi pînâ a face „ce vreau",
opt — al recreaţiei — să fie cit scenă penibilă Doi tineri, o fată şi dc braţ si şi-a continuat plim ba­ există o înţelegere greşită a norme­
mai curate, mai frumoase. Dorim un băiat, se plim bau pe stradă. Fa­ rea, cn şi cind nim ic nu s-ar fi in- lor socialiste de conduită. Liberta­
ca trotuarul să fie întotdeauna mă­ ta avea o ciocolată în mină. A des­ tîm plat. Cetăţeanul mai in vîrstâ’ tea nu înseamnă a atenta la igiena
turat. rondurile cu flo ri stropite făcut ambalajul şi l-a aruncat pc a rămas cu ambalajele în mînă, oraşului, a tulbura liniştea nop­
la tim p, parcul răcoros şi atractiv, trotuar. Cu staniolul a făcut la fel. u im it fie lipsa de bnnă-cuviinţă a ţii, a te comporta obraznic, jig n ito r
strada cu asfaltul lucind. Dorim a- Jn urma tin erilor, un om mai în tînărului. Apoi s-n îndreptat spre cu concetăţenii. Dim potrivă, lib e r­
cestc lucruri pentru că sînt fireşti, vîrstâ s-a aplecat şi a cules amba­ un ros rle h irtii şi le-a aruncat înă­ tatea dr afirm are a personalităţii
pentru că toate la un loc reflectă lajul şi staniolul Apoi a grăbit pa­ untru, clătinîncl dojenitor din cap. trebuie să se manifeste, prin grijă
un anum it grad de civilizaţie Şi. sul si î-a ajuns pe tineri. T in ă m l nostru, viteazul, nici nu faţă de bunul comun, faţă de fru ­
m ulţi dintre noi — cei mai m ulţi — Nu vă supăraţi, dar ambala­ s-a uitat măcar în urmă. Ce-i pasă mos. pi in păstrarea propriei cură­
— au g rijă cind merg pe stradă, să jele acestea vă aparţin. Le-aţi... lui de curăţenia trotuarului, a ora­ ţenii, precum si a oraşului, a stră­
nu arunce h irtiî la întîm plare. să pierdut pe trotuar. şului ? El „e liber să facă oriee“ ! zii. Aceasta, şi m ulte altele. înseam­
folosească pentru beţele dc ch ib ri­ T in e rii l-au p riv it intrigaţi. Apoi Această concepţie retrogradă, dău­ nă în ultim ă instanţă civilizaţie.
Exemplu! tinerei perechi, de c-are
turi şi resturile de ţigări, scrumierele băiatul, ca să-si arate vitejia, a nătoare, care mai stăruie în mintea am am intit, este reprobabil şi opi­
unora, n-are nici o tangenţă cn c i­
caic au îm pînzit oraşul, să nu cal­ răspuns răstit : vilizaţia. nia publică trebuie să-l condamne! LA FRIZEI! :
— Nu credeţi tu e ra ru l tu
ce peste iarba zonelor verzi, să fe­ — Nu le-am pierdut, ci le-am a- Stalul nostru socialist garantează i u ţi tund ? „
rească flo rile , să nu zgîrie pereţii runoat pur şi simplu. Pe dumnea­ fiecăruia libertatea, ii acordă drep- G lf PAVEL
Devei» de V. M IIlV lL E S C l»