Page 61 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 61
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3590
SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI
Din poşta de ieri
REGIONAL HUNEDOARA
Deservire planul de reparaţii are libere următoarele posturi :
de „Drag mi-e
coiul u.sA
Echipa
— două posturi economist;
m.l. cîntecul
exemplară Nicolac Diniş a mon — un post şef de birou la oficiul de prevederi sociale ;
plus 90
tat in
conductă la puţul nou — un metodist pentru caso de cultură ;
Lucratorii din cele de la orizontul 210 m şi jocul“ — un post inginer agronom pentru consiliul agricol ;
12 secţii aparţinind Succese deosebite — un post de şofer.
cooperativei orăşe au obţinut si echipele Am vizionat de cu-
neşti de consum din conduse de Aurel rînd s p e c t a c o l u l
Sebeş, aw obţinut re Bold, V iorcl Niţă şi .Drag mi-e cîntecul
zultate frumoase în a lţii. Rezultatele pu şi jocul", prezentat de
muncă. In prim ul se teau fi şi mai bune form aţia de muzică
mestru al anului, ei dacA exista o aprovi )>opularA, de .pe lîngă Exploatarea minieră Musicelul Mic
nu îndeplinit planul zionare ritm ică cu clubul sindicatelor
producţiei m arfă şi materiale şi piese de din Lupeni.
globală în proporţie schimb
de 127 şi respectiv ION M A N O LAC H E Îm preună cu toţi raionul llia, regiunea Hunedoara
133 la sutft. corespondent ceilalţi spectatori, am
Cele mai bune re apreciat arta in te r
zultate nu fost înre Mineri pretativă a celor 24 Angajează imediat:
gistrate de cAtre co de instrum entişti, a
lectivele secţiilor de celor 8 solişti vocali
zucravi de la Cut, în excursie şi a echipelor de dan — artificieri ;
RAhAu şi Petreşti, sec suri. Mecanicul lacob — mineri ;
ţiei de croitorie şi ciz A notim pul excursii Moldovan a cîntat cu
mărie din Pctieşti etc. lor i-n îndemnat şi pe deosebită sim ţire me — ajutori mineri ;
Pînâ la sfârşitul a- m inerii din Petriln la lodiile : .Jiu le cu apă — muncitori necalificaţi pentru subteran.
nului. conducerea coo drumeţie. De eurînd. mică", „B ine-i sade Salarizarea conform H.C.M, nr. 1116/1965 :
perativei va mai în treizeci de m ineri de m in d rii mele" şi alte
fiin ţa incA două sec ia sectorul IV, E. M. cîntece populare. — artificieri 64 lei/zî — 1.632 lei lunar ;
ţii de prestări servicii Petrila. împreună cu A rtiş tii am atori, in Aspect general de la mina D ilja. Foto : N. M O LDO VEANU — mineri 64 lei/zî = 1.632 lei lunar ;
pentru populaţie fa m iliile lor. au făcut m ajoritate m ineri la
M A F T K I CIOR/YN o frumoasă excursie E.M. Lupeni, au fost — ajutori mineri 54 Tei/zi = 1.377 lei lunar ;
calculator principal Ia Tg. Jiu. răsplătiţi cu vii a- FRUNTAŞI: TOTI 17 IULIE 1966 — necalificaţi 41 Jei/zi = 1.045 lei lunar,
Excursioniştii s-au plauze.
La timp o p rit cu emoţie şi ad GIIEORGHE BOZU Lucrînd în acord se poate cîştiga t
m iraţie în faţa nemu
ritoarelor sculpturi corespondent C in' em a — minerii peste 100 lei la zi;
şi de calitate ale lui Brâncuşi: Co P A R T I C I P A N Ţ I I ! — ajutorii mineri 90 lei la xi ;
loana in fin ită , Poarta — necalificaţii 80 lei pe zi.
Schim bul nr. 2. sec sărutului şi Masa tă Cu poşta de ieri am Lupeni, duminică. Cetăţenii de aici DEVA : In fiecare zi, sărbătoare
torul electrotehnic cerii. mai p rim it şi alte au ţin u t ca în această zi de iulie să Modul în care acţiunea este orga (cinematograful „P a tria ") ; 800 dc In plus, se mai plătesc şi alte sporuri :
subteran, aparţinind Itin e ra riu l excursiei veşti din partea tov. muncească la înfrumuseţarea pro nizată evocă în mintea m ultora, pre leghe pc Amazoane („A rta "); STME- — spor de izolare 10% din salariul tarifar.
I.M Barza, contribuie a cuprins si vizitarea Petru Găină, îosif p riu lu i lor oraş. Aşa se face că dis zenţi aici. zilele cind locuitorii V ăii- R IA : In compania lui Max Lindcr
din plin la realizarea vestitei m inăstiri Tîs- Craşca şi loan Popes- de dimineaţă, numeroşi m ineri, fe Jiu lu i se îndreptau. într-un număr („M ureşul"); HUNEDOARA : Serbă — ore de noapte ;
sarcinilor de plan In mana cu frumoasa ei cu, care însă nu în impresionant pe marele şantier rile galante („S iderurgistul"); W i- — recompensă anuală de vechime pînă la 60% din sala
luna iulie, colectivul grădină naturală. trunesc toate co n d iţii mei, pensionari, şi-au dat în tiln ire num beşti-Livezeni. punînd cîte o nnctou — seria a U-n („Flacăra");
schim bului a m in tit a p e t r o g ă i n a le spre a putea fi pu ca să ducă treaba plănuită anterior piatră la temelia viitorulu i. Voioşia Aventura („t. C. S. H .“ ); Can-cnn riul tarifar, după un an de muncă.
realizat şi depăşit corespondent blicate. la bun sfîrşit. si sîrguinţa, elanul si spiritul de bun („Grădina stadion"); M uncile lui Se asigură locuinţă în oraşul Deva.
gospodar şi-an dat şi de astădată Itcrcnlc („G rădina centru"); CHE-
mina. LAR : Cine eşti d-la, d-lc Sorge ?
Petre Borbinceae, Dionisie Pop. To- („M in e ru l"); C A LA N : Jurnalul A-
sif lacob şi m ulţi a lţii au venit cu nei Ftanh („11 Iunie"); Cauze drep
ortacii lor. cu întreaga echipă, cu te („G rădina de vară“ ); TELIU C : Întreprinderea orăşeneasca
toată brigada. Sculele trebuincioase Caporalul şi ceilalţi („M in erul"); PE
pentru înfrumuseţarea oraşului sînt TRO ŞANI : Inspectorul („R epubli
m înuite cu pricepere si destoinicie. La ca"); Gentlcm cuol din Coeod.v („7
.gara goalelor" se face ordine vă- N oiem brie"); Comoara din Lacul dc de industrie 8ocaiă-Hunedoara
zînd cu ochii. Entuziasmul este nota argint („Grădina stadion"); LU-
Astăzi încep dominantă a întregului grup de oa PENÎ : Adevărata faţă a fascismu
meni care muncesc la amenajarea lui — seriile I şi li („C u ltu ra l"); are vacante următoorele posturi *
De-aş fi... Ila ra p A lb („M uncito
meciurile de baraj drum ului şi înfrumuseţarea cartieru în dragoste („M uncitoresc"); UIU- ~ şef serviciu producţie ;
resc"); P E TR ILA : Cum sc reuşeşte
lui „Ştefan", rntr-un alt loc voia bu
nă este am plificată de cei mai mici C A N I : Oameni şi drapele — se — şef serviciu aproviziona re ;
pentru promovarea a rtişti amatori. Bucuroşi, şi credem riile î si lî („7 Noiembrie"); BAR- — inginer constructor ;
că cu tot atîta pricepere, ar fi mî- BATICNI ; Corhii („G August"); A-
NIN O ASA : Carambol („M uncito — un tehnician I mecanic ;
în campionatul n uit şi ei o unealtă sau alta, confec resc"); VULC A N : Căpitanul din — doi tehnicieni I construcţii.
ţionată pe măsura lor, dar .sculele" Tenkeş — seriile I si II („M uncito
lor sînt de astădată acordeonul şi resc"); CRI VI Dl A : Ah ! Eva („M un Condiţiile de studii şi stagiu sînt cele prevăzute de H.C.M.
regional de fotbal muzicuţa de gură. citoresc"); LONEA : H aiducii („M i
nerul"); LIV E ZE N I : O norabilul 653/1965.
D intr-un sumar bilanţ rezultă că Stanislns — agent secret („M unci
în această zi au fost expediate oţe- toresc"); PAROŞENl : A m in tiri din
Pe stadioanele Corvinu) din copilărie („Energia"); A LB A IU L IA :
lâ riilo r 40 tone fie r vechi, la „gara
H unedoara şi M etalurgistul din Şah la rege („V ictoria"); Viată d i
C ugir, încep astăzi noi în VEDERE DIN BRAD. Foto : V. ON'OIU goalelor" s-au recuperat circa 20 to ficilă („23 August"); O stea cade
ne de cărbuni, ia r valoarea lu c ră ri din cer („Grădina V ictoria"); Z LA T -
treceri de fotbal, aşte p ta întreprinderea
te cu m ult interes. Este lo r executate întrece cifra de GO.OOO NA : Maril.vn („M uncitorul"); TE-
vorba de m eciurile de baraj Consfătuire cu comitetele de blocuri lei IU.Ş : Depăşirea („V ictoria"); SEDEŞ:
Soţie fidelă („Progresul"); Samba
pentru prom ovarea în cam pio Fruntaşi : toţi participanţii ! („Sebeşul"); A PO LD U L DE SUS : de construcţii siderurgice
natul regional. Participă echipe Din in iţia tiva C om itetului execu oraşului Totodată, preşedinţii co Trageţi în Stanislas („23 August");
tiv al Sfatului popular al oraşului m itetelor de blocuri şi ceilalţi fac EUGEN POPA
le cam pioane de raioane şi o- O R Ă Ş T IE ; U nchiul meu („Flacă
CAlan, în această localitate s-a or tori au fost in v ita ţi să dea un nou ra"); In genunchi mă întorc la tine
raşe regionale. Cele 8 form aţii ganizat o consfătuire cu comitetele impuls acţiunii de gospodărire şi corespondent
care îşi dispută şansele ou fost de blocuri Scopul consfătuirii a înfrumuseţare. („P atria"); C U G I R : Procesul alb HUNEDOARA
(„U. M, C."); La ora 5 după-amiazâ
îm părţite in două serii de cîte fost acela de a face unele aprecieri (m aterial trim is în cadrul con („7 Noiem brie"); Nevasta nr. 13
4 echipe. asupra felului cum s-a m uncit pe IO SIF CRASCA cursului „O m ul în producţie, („G rădina de vară*'); HAŢEG : A oferă spre vînzare din stocuri disponibile următoarele mate
linia gospodăririi şi înfrum useţării corespondent fam ilie şi societate").
Echipele din prim a serie — fost ci ml va hoţ („Popular"); BRAD: riale :
V oinţa Mia, Vidra O răştie, Pre Răscoala („Steaua roşie"); GU R A- — aparate contra curent pentru apă;
BAR ZA : Duminică la ora 0> („M i
paratorul Fetrîla, Progresul Fe-
nerul"); IL tA : Tom Jones („L u — baterii pentru încălzire 585X900X955 mm;
treşti — vor juca pe stadionul mina").
din H unedoara. M eciurile sînt — becuri cu electrozi în neon pentru relee CH 2 A 120 V;
program ate astfel : D U M IN IC A — cablu compensaţie NI Cr. NI.
17 IULIE, V oinţa Mia — Vidra I eleviztaie — comutator 2X9 poz. 40 Km;
O răştie (orele 16), Preparatorul 99 U r u m i s r S “ s e u r f e — debltmetri diferiţi;
Petrila — Progresul Petreşti (ore 8.30 Ora exactă. Cum va fi vre — diafragme diferite;
le 18) îJOI 21 IULIE, Vidra O ră ş mea astăzi ? ; 8.32 Pentru noi, fe — eiectromotor 11 kW. P.N.Z 400. 220 V CC 1000 T/m;
tie — Preparatorul Petrila (ore meile I S faturi practice ; 0,15 Emi — oale condens de O 20 şl 30;
le 16). Progresul Petreşti — V o siune pentru copii şi tineretul şco
Era vară şi cald. ca şi întregime. In cinci lunî sebi pentr»! realizarea f i tea din ce in ce maî bu lar ; 10,30 Campionatul mondial de — pompă centrifugă 12 N.D.G. cu motor 110 kW 1000 T/m ci. 800
inţa Mia (orele 18); D U M IN IC A acum. Atunci, cu opt ani s-a»i realizat economii la nisajelor. Dacă înainte nă a betoanelor şi m or motocielîsm Transmisiune dc la nic/h ;
24 IULIE, Vidra O răştie — Pro în urmă, se dădea in fo preţul de cost în valoare vreme zugravii lucrau, tarelor s-au asigvirat prin Hochenstein — Ernstahl (R. D. G er
gresul Petreşti (orele 16); Pre losinţă prim ul bloc, în de 53.000 lei. de pildă, răspîndîtî la amenajarea unei staţii mană): 11,30 Emisiune pentru sate; — releu protecţie R.D.I.-U.R.S.S. cu transf. M din 1955;
paratorul Petrila — Voinţa llia cel mai tînâr cartier al Pe ce căi a reuşit co cîte 3-4 blocuri deodată, centralizate de prepa 19.00 T elejurnalul de seară ; 19,10 — releu curent ET 5221/2 şl S 1*2;
oraşului. De atunci, aici lectivul şantierului nr. 1 ceea ce d»icea la prelun rare.
(orele 18). Interpretul preferat — Muzică — releu curent ET 551/60;
s-au înălţat zeci de Petroşani să ajungă la a- girea perioadei de finisa Iată, aşadar, o sinteză populară la cererea telespectatori
Din seria a 1 l-ci fac parte e- blocuri, totalizând aproa semenea rezultate ? O re şi la îngreunaren asi- succintă a ceea ce oa lor ; 19,30 Fotbal : Finala cupei — separatori monofazici de 10 kW;
chipele : Recolta G alda de Jos. pe 3 000 de apartamente, prim ă remarcă: construc g»irării asistenţei tehnice menii numesc „cauza” Republicii Socialiste România ; 21,15 — vane din fontă O 1400 plate cu roată de manevră 1000 CA;
Energia Brad, I. G. O. Deva şi numeroase unităţi soeîal- to rii au p rim it din tim p şi a controlului, ei au creşterii vertiginoase a Documente de piatră „Putna 500"; — ventile eicctromagnczite;
cwltui ale. o bună parte dîn docu fost în acest an concen
I.G.O. Plunedoara Ele vor juca noului cartier. Enunţate 21.45 Teatni in studio. Premieră pe — ventile ellcoidale 3000*12.000 Ch M 7 mm CA; cu electromotor
Cu zidarii, şefi de b ri mentaţia tehnică, ceea ce tra ţi pe cîte un singur o- pe un ton firesc, puse ţară! „Don .luan" de M oliere; 23 00
pe stadionul din C ugir după u r
gadă. D um itru Roşea, lc-a permis o organiza biectiv. cap la cap într-o înlăn Telesport; 23,20 Telejurnalul de 1.7 kW. 930 rotaţli/m lnut;
m ătorul program : D U M IN IC A re mai raţională a m un
Ştefan Frost şi Aurel R itm ul lu cră rilo r a ţuire firească, măs»trile noapte. — cablu dc forţă CSHPB 9X1;
17 IULIE. Recolta G alda — Ener Moga. cu dulgherii Ton cii in şantier, deschide sporit faţă de anii pre am intite trădează nu nu — cablu de forţă CYY 2X25;
gia Brad (orele 16). I.G .O . D e Cutureanu şi Alexandru rea şi pregătirea fro n tu cedenţi şi datorită folo mai modestia combatan — cablu de forţă CYY 4X25;
va — I.G.O. H unedoara (orele Chîş, cu zugravii D ioni lui de lucru, asigurarea s irii pe scară largă a ţilo r de pe schele, ci si Ilirtpjl proBall
sie Jenei şi Alexandru unei aprovizionări co m ijloacelor mecanizate, reala lor afecţiune faţă — cablu de forţă CYY 1X120;
18); JOI 21 IULIE. I.G .O . H une
Andrieviei, am stat de respunzătoare. Spre deo multe din ele cu carac de munca prestată, cău — cablu de forţă CYY 3X120;
doara — Recolta G alda (orele vorbă de mai multe ori sebire de trecut şi de teristici îm bunătăţite tările lor continui pentru PENTRU 24 ORE
16), Energia Brad — I.G .O . Deva în decursul anilor. Cu ei alte şantiere, nici s-au Prin introducerea unor a găsi drum uri mai scurte Vreme nestabilă, cu cerul noros, — cablu de forţă CYY 3X185 + 95.
(orele 18): D U M IN IC A 24 IULIE. am discutat si de aceas executat în prim a etapă containere de capacitate de realizare a sarcini cînd se vor semnala precipitaţii sul) Inform afil suplimentare precum şi listele detaliate de mate*
I. G. O . Plunedoara — Energia tă dată. vizi tind recent lucrările de canalizare, coresp»inzâtoare, instala lor ce le stau »n faţă La form ă de averse, însoţite de des riale, pentru consultare se pot cerc de Ia serviciul aprovizionare
şantierul „A eroport" din apoi, reţelele termice şi ţiile de ridicat au putut capătul acestor „d ru - cărcări electrice V înt moderat din 1.C.S H , telefon 1628, 1151.
Brad (orele 16). I.G .O . Deva —
Petroşani. De la ei. ca şi drum urile, renunţîndu- fi folosite la întreaga lor m uri" localnicii din Va vest Tem peratura staţionară ; ziua
Recolta G alda (orele 18). se Ia provizoratele care
de la inginerii D um itru capacitate Pc scară mai lea Jiu lu i, m ineri sau va fi cuprinsă între 25 si 30 grade,
Echipele nu au dreptul să fo Ţurnă şi Valentin SmA- duceau la prelungirea largă au fost utilizate li a lţi oameni ai muncii, iar noaptea între 10 şi 15 grade
losească decit jucători validaţi. răndescu, de la fie ra rii I- tim pului normal de dare nele mecanisme şi la fi îşi dau în tîln ire cu con
Primele echipe din program are betonist. sef de brigadă. în folosinţă. nisaj Este vorba de fortul şi tra iu l civilizat, PENTRU URM ĂTO ARELE în tr eprind erea .ELECTROMOTOR
Ludovic Horvat, de la Trebuie adăugat că pompele ş» compresoare- în apartamente ce poar
sînt considerate gazde şi se vor 2 Z IL E TIMIŞOARA
meşterii Ion Naghv si nruinca a fost organizată le care au m ultă căutare tă amprentele viguroase
ocupa de buna organizare a jo • \A-tVAQDUL arOUBLICH Nf- 2 1
V ictor M arin, am aflat pc loturi specializate. în nu numai la zugrăveli, ale m îin ilo r ce le-au con Vreme schimbătoare, cu tempe
curilo r şi de cheltuielile de o rg a că planul pe prim ul se lanţ ..D rum uri" mai ci şi la vopsitorie. O înal struit. ratura la început staţionară, apoi şi ^waearza
nizare. mestru a fost realizat în scurte s-a»i căvitat îndeo tă productivitate, calita B. N IC O LAE în creştere.
4SPIR&T0CUL OC P04F Şl
V IN U U T 0 C U L D£ MAS4 \
(Urmare dtn pag H prietene, o lemeie cam dc ţumea şi numai cu o cior — N-a losl la masă ? lăsat ? întrebă bărbatul, drăgăstoasă. Se pregătise dar îşi dă in acelaşi timp
vreo 35 de ani, cu un bă dc lasole; la masă. — A lost. S-a odihnit aptopiindu-sc şi sttinglnd mult pentru asta şi Intr-o seama că Pavel o (ine ca -mPlRATOCUl 0f PRAF
■/Imhet veşnic nestins pe Acum, cind vine la ptinz, puţin şi o plecat din nou mina Manei. zi pc cind stăteau la pe o lemeie de serviciu ; .C E C O Q O "fsre destinat /
fonul in furcă. plecă cu buze. Maria gospodărea ţuica trebuie să lie rece. — Atunci poli sta li — E la uzină, nu l-ai masă. sc apropie de el. sn-i Iacă de mîncare. să-l
prietenii lui şi nu sc mai prin cameră. Işi dădu jos (ace nazuri la liecare lei niştită. Vine şi solul meu văzut ? li luă capul in minu şi II îngrijească, iar el işi tră UZULUI CASNIC Şl S FM t-/
ir.apoie decit la oţele şortul de bucătărie şi nu se aşează la mn.srî şi rămit să cinăm îm — Tocmai din sectorul sărută apăsat pe gură. ieşte viata In a/ara cămi • flOUSTRlAL , PENTQU / v
două noaptea. Aprinse —*■ Alt lei, ce mai Iaci ? dacă n-arc un vin bun. preună lut vin, dar nu l-am In- minglindu-i părul. Pavel, nului. cu prietenii. Pleacă CURĂŢIREA COVOAOClOO.i
lumina şi fşi sculă ne — o întrebă musaiira du Musalira sesiză ta Ma — N-a.ş vrea să vă de llln il. spuse el Iară a da care era la felul in tii, de acasă dimineaţa şi vine MOBtlELOQ , HAINCIOQ. i \
vasta. pă ce legam cilcva votbe. noaptea PCQerilOQ, PRECUM Şl \ ,
— Spune-mi cine fi-a
— Treabă şi tar treabă,
dai nprohare să pătaseşii oltă Maria. Intr-n zi Maria işi luă p e n tr u pu lv e r iza r e a \
casa şi să umbli hai-hui ? Musafira sesiză In acest inima tn d in ii şi H spuse: DC LICHIDE SAUPPACUPI J l
— Ifi aminteşti de anii
— N-am umblat hai- INSECTICIDE H f lH F lA - ^
hui, răspunse Maria som ollal, venit din adincul cind locuiam Intr-o că MABILE. ( f V
noroasă Am losl la num sullctului, o nuanţă dc măruţă mică ? O dticcam
tristele care de altlcl era cam greu şi lotuşi ne în
eri voluntară ; erau şi alic întipărită şi pe In fă Pri ţelegeam. Pe urmă te-ai
soţii acolo. vind-o mai atent, ea ob ria un soi dc nemulţumi ranjez, spuse Marin cu vreo importantă faptului. surprins de gestul ei. inhailal cu „prieteni" dc fEMTUATOOUL OF NASA
— Pc mine nu mă p ri re şi era sigură cri aceas slială. Apoi continuă: s-o li în i SE UT»LIZ€A7A îfl IOOJ-
veşte ce lac soţiile a lto servă ca Maria sc schim tă lemeie c nefericită. fundat In vreo şedinţă. scăpă lingura in larluric tot soiul, uilind că ai casă INŢE^BIQOURI 5AU MAGAZI
ra. Tu ai datoria să stai base mult. In locul Iru- Gazda se uită la ca mi şi se stropi pc haine cu şi ne vastă. Pentru line NE . SE LIVREAZĂ fwoouĂ
apoi o
ciorba lierbinte.
acasă şi să Iaci gospo muselu simple, rustice şi — De ce stai aşa retra rată ; era timidă şi stioa- In Itmp ce se servea p rivi mirat, cu nişte ochi casa nu înseamnă allccva 8 VAOlANTt 1
voioşiei de altădată, apă
decit o mîncare bună. o
dărie ruseră semnele unei virs să ? Mai du-lc şi tu in v i su, înstrăinată. masa, bărboiul nu conte mari. Marja înţelese că cămaşă aprclată şi o baie
— Nu poţi spune că zită Se auzi răsucindit-se r> nea să laude bucalele. dăduse greş ; gestul nu il “ V.M. 3, CU OOUA VI Tt2 E
le-am neglijai. fc premature : vestejirea — Iau nu-i place, o în cheie in broasca dc la in — A i lacul o Iriplută pregătită la orice oră. Aş 0C CLOTATiE 6» SUPORT
pielei obrazului. închista trerupse Maria, aminlin- de-fi lasă gura apă... mişcase cHuşi dc puţin dori din tot sufletul să Iii
Maria sc uită ctt reproş rea In sine trare. Fugi In bucătărie şi se ca înainte... Ş 0»M TA0LA
ta Pavel „Oare dc ce nu du-şi de discuţia din — Vine şi solul, spuse Maria ar li dorit să porni pc pllns. I r» w . m. 4, cu o v h t z ă oe /
o înţelege ? Vroia să mai — Eşti chiar alit dc o- noaptea aceea. gazda şi se ridică sâ-l In- aibă o căsnicie la Ici. Poale că visat M ăriei P ROTAŢIE şt SUPOQT ! /
iasă şi ea dintre cei pa cupală ? Doar n-ai o casă — Vino pc ta noi. timpine. El o sărută pc Uneori cădea pc glnduri. ★ se va realiza -, poate P.N. \ 0»N ‘SÎRMÂ .
lm pcrcfi şi bărbatul ei mare, continua musafira. Inlr-o după-amiază, Aln- obraz, cuprim indu-i In sc Irămtnla ore In şir, Maria se altă acum la Işi va da seama în ceasul
n-o înţelege". — £ adevărat, dar Pa- ria răspunse invUafici. tr-un gest de afecţiune u- zile dc-a tlndul su ' gă o răscruce dc viafă. Cade al doisprezecelea dc dru
In lt-o zi. Maria prim i o \e l a devenii un om pre — Pavel a rămas aca sească ceva care să-l re pc glnduri orc In şir şi mul greşit pe care a apu
vizită neobişnuită; o cău tenţios. Nu mat este cum să ? o întrebă gazda. metil. tină pc Pavel. Sc hotărî nu ştie ce hotărî re să ia. cat-o, şi armonia va Irona
ta una din vechile ei II ştiai tu. Atunci se m ul — E la uzină. — Pe Pavel unde l-ai să lie mai tandră, mal fşi iubeşte solul şi casa, din nou In casa lor.