Page 63 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 63
PROLETARI D IN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I
PAGINA 4
Apelul
preşedintelui
Ho Şi Min către
poporul
vietnamez
ANUL XVIII. NR. 3591 MARŢI 19 IU LIE 1966 4 PA G IN I - ta BANI
Luptele din
Guineea Portugheză
Sub cerul înalt, castita Campionatul
tea Hunedoarei se doaffi-
şoarfi tn toata măreţia el.
mondial
Fota: V. ONOItJ
de fotbal
M I N E R E U DE FIE R Pe drumuri răcoroase de
munte ce şerpuiesc leneşe tn
umbra pădurilor aeculare, au
CU CONŢINUT RIDICAT DE METAL rul verde al ţării coboară spre
marile combinate, pe şantiere,
tn mine. Mijloace moderne de
tracţiune — autocamioanele —
M in e rii de la Ghelar s-au angajat cient de cointeresaţi in îm bunătăţi l-am încheiat cu rezultate m ulfum l- au preluat asupra lor truda
să livreze in «cest an fu rn a liş tilo r rea ca lită ţii m inereului. De aceea, ei toare. La lim onită bulgări, procentul transportului. Oamenii doar le
hunedoreni minereu de fie r cu con îşi depăşeau planul de producţie in de metal a fost cu 5,78 la sută mal încarcă şl le dirijează.
ţin u t ridicat de metal. Pentru a ve detrim entul ca lităţii. mare decît sarcinile de plan, iar la
dea în ce măsură şi-au realizat an Conducerea exploatării, îndrum ată sideritâ măruntă cu 0,73 la sută. Sin Foto : V. ONOIU
gajamentul. am avut o convorbire cu de com itetul de partid, a analizat la gurul sortim ent la care nu ne-am
tovarăşul inginer Constantin Malea, sfirşitu l lu n ii februarie modul de e- realizat indicii c a lita tiv i a fost sl-
responsabil ClT.C. In Exploatarea lim inare a deficientelor care au in derita bulgări.
m inieră Ghelar. care ne-a spus: fluenţat negativ calitatea m inereului La exploatarea noastră existau po
— Tn prim ele două luni ale anului şi a luat mai multe măsuri tehnico- s ib ilită ţi pentru obţinerea unor rea
nu ne-am realizat sarcinile la cali organizatorice. Atenţia principală a liză ri mai frumoase. C ontrolul ca li Şedinţa de activ a
tate. Aceasta din cauză că unele ză fost îndreptată spre sortarea mine tăţii m inereului se făcea defectuos.
căminte, care erau pe terminate, erau reului In acest scop, s-a reorganizat U nii controlori nu urmăreau pe flu
formate din minereu cu conţinut lucrul la staţia de sortare. Echipele xul tehnologic calitatea m inereului, Comitetului regional
scăzut de metal. Noi am intervenit de Ia claubaj au fost întărite cu Erau încă brigăzi care trim iteau la
La aceste deficienţe s-a adăugat al femeilor
da fo ru l tutelar pentru a stabili sar m uncitori ca lificaţi Ca şefi de echi „zi" minereu cu m ult şist vizib il.
cina de plan la calitate p o trivit con pe au fost num iţi m uncitori cu ex
d iţiilo r de zâcâmint, dar cererea nu perienţă în m inerit. care cunoşteau uneori slaba aprovizionare a m in e ri Teri a avut Ioc şedinţa de activ a
lor cu vagonete goale şi m ateriale
bine caracteristicile m inereului. Tot
ne-a fost onorată.
MFA'J'CŞAttEA ,/Ţ )e n tru tot to p irii zăpezii, zăcâmintul a fost u- de funcţionare a benzii transportoa ceea ce a îngreunat organizarea m un Com itetului regional al fem eilor, la
la statia de sortare s-a m ărit durata
Tot in perioada am intită, datorită
cii şi posibilitatea alegerii după puş-
care au participat membre ale Co
med. Din această cauză
m inereul
rilu lu i vizibil.
com itetului orăşenesc şi ale com isii
Măsuri care au dat rezultate bune
m ărunt depilat şi încărcat în vagoa re la 16 ore. care, pe tot flu x u l tehnologic, a ste m itetului regional al fem eilor, ale
rezerve,
Avînd in vedere aceste
ce-m i e&te. care făcea ca sistul vizibil să nu fie au fost luate şi în subteran Au fost conducerea exploatării a luat, la in lor rpe probleme de pe lîngă Com i
ne se prindea de şist şi îngheţa fapt
tetul regional al femeilor.
reorganizate brigăzile, s-a căutat ca
dicaţia com itetului de partid, noi mă
La şedinţă au fost prezenţi tova
© R A Ş U L R J I - d ra g . i i sesizat. La orizontul V I, datorită in - fiecare echipă să fie acoperită cu ne suri pentru îm bunătăţirea ca lită ţii răşa M ia Groza, vicepreşedintă a
tercalaţiei de steril, care nu a putut
cesarul de m uncitori. Acest lucru a
m inereului. A fost form ată o grupă
C onsiliului N aţionftl al Femeilor şi
fi puşcatâ selectiv, am avut o d ilu -
permis ca munca să fie organizată
O ri de cile ori a losi oaspe ţie mare. mai judicios. Cu p rile ju l adunărilor de lucrători in componenţa căreia an tov. Sîrbu Bâiuţ, membru al B iro u lu i
in tra t m ineri cu. experienţă şi foşti
Hunedoara a!
C om itetului regional
Au existat şi deficienţe ce puteau
tele regiunii noastre, Ansam fi evitate dacă exista în permanenţă grupelor sindicale, m inerilor li s-a şefi de brigăzi, grupă care se ocupă P.C.R.
vo rb it despre im portanţa îm bunătă
blul artistic de cintece şi dansuri exclusiv de controlul ca lită ţii m ine în cadrul şedinţei s-nu făcut preci
ţir ii calităţii
m inereului şi despre
al U niunii Generale a Sindicale o preocupare susţinută pentru îm bu căile care duc la reducerea dilu ţie i. reului. M u ncitorii din această grupă zări cu p rivire Ia sarcinile ce se des
© f f i l I I M D A gramele prezentate — adevăra g lijau alegerea sterilului v iz ib il din Drept urmare, m inerii s-au preocupat au fost repartizaţi judicios pe sec prind din documentele C onferinţei
nătăţirea calită ţii m inereului extras.
lor din România, a losi cordial
La începutul anului unele brigăzi ne
prim ii de către hunedoreni. Pro
toare S-a asigurat astfel ca la toate
Naţionale a Femeilor pentru acti
mai m ult de alegerea şistului v iz ib il
Convorbire
te parade ale ariei noaslre minereu. O parte dintre şefii de b ri din minereu in abataje şi la punctele realizată de vitatea de v iito r a com itetelor şi co
găzi şi m aiştri nu urmăreau şi nu de colectare. m isiilo r de femei, şi s-au sta b ilit mă
populare, ale cinlecului, versu pretindeau în permanenţă m inerilor , D. LUPAŞCU suri p rivin d prelucrarea documente
lui, tocului şi portului de pe să aleagă şistul viz ib il. Este adevă in urma aplicării acestor măsuri lor C onferinţei cu întreg activul de
plaiurile româneşti — au cules, rat că nici m inerii nu erau sufi calitatea m inereului de fie r s-a îm (Continuare în pag. a 3-a) femei din regiune.
bunătăţit. P rim ul trim estru al anului
E D IL IL O R L U I ziaste ale m iilor de spectatori şi
de fiecare dald, aplauzele entu
chemarea sinceră de „m ai ve
n iti pe la noi /".
A rtiştii au răspuns mereu S E C E R I Ş 1 9 6 6
chemării.
In aceste zile din miezul ve
Am în faţă documentele plenarei m inatul public, salubrizare etc. rii, artiştii bucureşleni se atiă
CC. al P.C.R. din 27-28 iunie 1966 A lte 18 393.000 lei reprezintă fon iar In m ijlocul iubitorilor ariei
şi ale recentei sesiuni a M a rii A du durile de investiţii centralizate, a- populare de pe meleagurile Hu
nări Naţionale. Recitesc atent Expu locate pentru realizarea in acest an nedoarei. DEFECŢIUNILE TREBUIE
nerea cu p rivire la planul de stat de a unor obiective care vor îmbunătă Primul oraş gazdă este Lu-
dezvoltare a economiei naţionale pe ţi calitatea deservirii populaţiei şi peniul Aici, pc stadion, a lost
anii 1966-1970, prezentată în cadrul activitatea un ită ţilor socialiste cu amenajată o imensă scenă, pe
sesiunii M A.N. de către tovarăşul servicii comunale Adăugind la su care, in seara zilei de azi. A n
Ion Gheorglie Maurer. Citeva cuvin mele am intite alte 39950000 lei samblul artistic al U niunii Ge
te sînt edificatoare: „P rin noile con destinate construirii a 28 705 m p. su nerale a Sindicalelor din Româ OPERATIV REMEDIATE!
strucţii de locuinţe, ca şi prin lucră prafaţă locuibilă (cu 13 la sută mai nia işi va desfăşura spectacolul
rile de modernizare prevăzute, ora m ult decît în 1965) vom avea o ima intitulai sugestiv : „Pentru lot
şele şi satele ţă rii noastre vor căpăta gine şi mai clară asupra efo rtu rilo r cc-mi esle drag” . I In unităţile agricole socialiste din raionul Orăştie, recoltatul
o înfăţişare tot mai frumoasă, vor pe care partidul şi statul nostru so Si miine artiştii bucu- griului a începui din plin. In ultimele trei zile, numai în coope
oferi condiţii de viaţă mai c iv ili cialist le fac pentru transformarea reşteni vor ti oaspeţii minerilot rativele agricole secerişul griului s-a efectuat pe aproape 1.000 de
zate". Hunedoarei într-un oraş modern. hectare. Socotim că este puţin dacă ţinem scama de faptul că
din Valea Jiului. De astă dată,
G indul mă poartă înapoi cu numai M ulte din obiectivele stabilite în scena vo li amplasată la stadio această cultură ocupă 6.100 hectare şi că viteza zilnică de lucru a
un an de zile cînd, la Congresul al planul nostru de dezvoltare în pers nul din Petroşani, unde specta fost stabilită Ia 500 hectare. La întocmirea planului operativ s-a
IX-lea al P artidului Comunist Ro pectivă a oraşului sînt înfăptuite tori vor li, alături de localnici, avut în vedere că în cooperativele agricole se vor folosi 57 de com
mân. se trasau lin iile de dezvoltare deja, iar altele pe cale de a căpăta şi numeroase (am ilii de mineri bine, prese de balotat, remorci pentru transportul cerealelor etc.
a întregii noastre economii, ale ş ti contururi precise. M obilizaţi de că din oraşele şi comunele vecine: Se vede treaba insă că mijloacele existente nu sint folosite peste
inţei şi c u ltu rii, ale întregii vie ţi ma tre organele şi organizaţiile de partid, Petrila, Lonea, Iscroni, Livezeni, tot în mod judicios. Ieri, de pildă, in unităţile agricole din raion
teriale şi spirituale a oam enilor avînd mereu în fată D irectivele Con Aninoasa, Dilja. s-au întilnil numeroase defecţiuni în organizarea muncii, cît şi la
muncii de la oraşe şi sate. Mă gin- gresului al IX -lea al P.C.R., ne vom Ultimele două zile ale turneu utilajele aflate in exploatare.
desc, nu fără emoţii, )a ceea ce s a strădui ca oglinda despre care am in lui vor avea loc In oraşele Deva
realizat în acest an chiar in oraşul team la început — înfăţişarea ora şi Hunedoara Acelaşi program
siderurgîştilor — Hunedoara. şului — să arate cit mai curată, va li prezentai la stadionul „C e ■ > E bună comasarea, lu i inginer Micu Augustîn de la
cooperativa agricolă din Cugir.
Străbat deseori Bulevardul Dacia, mai strălucitoare. tate" din Deva, In seara zilei — C hiar astăzi (18 iulie a.c.), am
una din cele mai tinere artere ale de 21 iulier iar la Hunedoara In început această im portantă lucrare
oraşului nostru, trasată cu ingenio VIO REL RĂCEA NU ziua următoare — 22 iulie. m m dar... pe cele 163 de hectare cultivate cu
zitate şi fantezie de către arhitecţi preşedintele Com itetului Solii cinlecului şi jocului ro grîu. Tn s p rijin u l nostru au fost
şi constructori. Blocurile zvelte cu 9 executiv al Sfatului popular mânesc vor oieri. şi de astă Pentru strîngerea recoltei de grîu, trim ise două combine care la ora
nivele, placate cu cărămidă roşie, se al oraşului regional dală, surprize plăcute spectato In foto: Inginerul D um ilm Fîniină, directorul G.A.S. M intia, v e rifi- la indicaţia b irou lui com itetului actuală (10) lucrează din plin.
ridică impunătoare, asemenea unor rilor care i aşleaplă cu drag. raional de partid, s-a luat măsura
uriaşe cuburi aşezate g riju liu de m i Hunedoara cînd gradul dc um iditate a boabelor. Foto: I. TEREK ca în unităţile care au suprafeţe Deplasîndu-ne la tarla am con
na unor uriaşi din poveste De fapt, mai m ari cultivate cu această plan statat însă că 'lucrurile nu stau toc
în anul 1963 au fost date in folo tă să se facă comasarea com bine mai aşa. M ecanizatorul Nicolae
sinţa locuitorilor Hunedoarei peste lor. Astfel, la cooperativa agricolă Stoia punea la punct instalaţia de
1.100 apartamente. O cifră oarecare, de producţie din $ibot, au fost di contact a tractorului, ia r combina
îm p lin irile eîtorva IN T A B E R E ,
însă cu o sem nificaţie deosebită, de rija te cinci combine, la cea din A u nu era încă pregătită pentru recol
oarece in spatele ei se ascund emo SU rel Vlaicu cinci combine, la Bă- tare. O altă combină stătea la m ar
ţiile . bucuriile, căinţi 4. la Bobîlna 4 etc Este bună ginea lanului în tru cît tractorul era
sute de fa m ilii. această soluţie, dar încă din prim a folosit la unele lu crări mai puţin
im portante pentru ziua respectivă.
şului au căutat să împletească u tilu l I Din discuţiile purtate cu direc e lîngă grija deosebită, care zi (18 iulie ac.), ea nu şi-a dove Iată deci câ nu există o concor
In ju ru l noilor blocuri, edilii ora
d it eficacitatea scontată La $ibot,
cu frumosul. Cu ajutorul nem ijlocit Sus. in munfi. locurilor de un pitoresc şi un larmcc deosebit, torul taberei. Grigore Boca şi in- P ii se acordă copiilor în ta bunăoară, două din combinele adu danţă între spusele specialistului
şi faptele din teren. C ît despre re
al deputaţilor, al cetăţenilor s-au I li s-au adâugal freamătul şi exuberanta tinereţii. Se pare că loate structoarea Lucia B îrlu ţiu des berele şcolare, pe lîngă condiţiile se aici de la Balom ir nu intraseră coltare, această lucrare nu era încă
plantat (numai în 1965) aproape şcolile s-au mulat aici, la $uyag şi Va(a, fntregalde şi Ohaba. Săs- prindem citeva activităţi inedite: bune si a ctivităţile interesante ce în lan nici la ora 11 Aceasta pen începută, cu toate că g riu l a in
3 800 arbori ornam entali, 1510 m l I ciori şi Izvoarele Ampniului, Tăut şt Blă/eni. \ fumai că. nu se mai se bucură de m ult succes con li se oferă, pentru care organele tru că mecanizatorii au fost anun trat în stadiul coacerii depline. Tn
de gard viu. 5 500 buc. arbuşti şi dau note şi nici nu se predau Icclii. Singutu şi marea preocupare cursurile de orientare turistică, locale, cadrele didactice şi sec ţaţi abia In dimineaţa zilei respec faţa unei asemenea situ a ţii, tov.
tra n d a firi, peste un sfert de m ilion I este destinderea şi odihna pe diferite teme. serile literare — ţiile raionale de învăţâm int m en tive şi pină ce au pregătit com bi inginer Micu a încercat să m otive
de flori... Verdele pregnant al ierbii, gen concurs — „spartarhiada ta tă toate felicitările, există şi cî nele pentru transport a trecut tim p ze întiizierea recoltatului prin -lipsa
p ro filu l arborilor, gingăşia si colori I berei". învăţarea de cintece pa teva absenţe. Ele. după cite am preţios Unul din tractoare avînd spaţiului de depozitare. Argum en
tul flo rilo r odihnesc privirea. înca- triotice cum este „M arşul lui lan- fost inform aţi, asiguraţi chiar, defectă pompa de apă a trebuit sâ tul nu este întemeiat. La C ugir se
drîndu-se ca ceva necesar, obişnuit ind am vizitat cîteva ta meţii, ex'cursii, am vizitat fa b ri cu“. precum şi cintece de vacan sint în curs de rezolvare. însă a- fie deseori o p rit pentru alimentare. constată o insuficientă preocupare
in peisajul industrial al oraşului de I C bere din regiune, porţile pe ca de cherestea, cariera de piatră, tă şi drumeţie cest lucru e necesar să se reali De aceea, de In Balom ir pînă la pentru organizarea m uncii la recol
la poalele C hizidului. care erau prinse urări de „Bine o peşteră, monumentele istorice Elevii confirm ă. Se simt bine la zeze grabnic. $ibot, calea de circa 4 km a fost tarea g riu lu i. Pentru edificare a-
Ceea ce am enumerat pină acum I aţi vrenit“ îşi mai păstrau încă, de la Ţebea. la con Tntregalde. participă cu pasiune Viitoarea serie de copii, care va parcursă in 5 ore. m intim că intenţia consiliului de
— Am mai participat
nu reprezintă decît o părticică din proaspete, ghirlandele de verdea cursuri literare şi muzicale, la în şi plăcere la toate activităţile. merge în tabăra de la Vaţa de La cooperativa agricolă din Bâ- conducere de a folosi una din com
ţă Ospitalitatea gazdelor se a-
preocupările îndreptate spre schim I treceri sportive cu echipa locală, La Tăut, inTerlorutnarea noastră Jos. să găsească spălătorul pus câinţi, cele patru combine se aflau bine la treieratul staţionar al orzu
barea clin tem elii a înfăţişării H u nnnta generoasă. vizionăm film e şi programele de este Steluţa, „Prislea" taberei. în funcţiune, fîntîna cea nouă pre in lucru. Rău este insă că tovarăşii lui nu este cea mai bună întrucît
La Vata de Jos, .totul este nou“
din consiliul de conducere nu au
nedoarei. înfăţişare care, la figurat
vorbind, reprezintă oglinda noastră, I — ne-au spus cu bucurie elevii. televiziune, mai c itim ... — Te afli pentru prima oară văzută cu un capac nu cu scîn- luat măsuri de a face cărările în unitatea dispune de batoză.
nu
duri, cei care vor petrece două
Din cele arătate rezultă câ
a edililo r Tabăra e minunată, ne-a aşteptat — De fapt toate aceste activi în tabără ? sâptămînî la Intregalde, să aibă, lanuri pentru a evita pierderile de peste tot m ăsurile prevăzute la n i
en paturi vopsite în alb. cu sal
Dar să revin la prezent Se I recoltă prin călcarea plantelor. vel de raion sînt traduse în fapt.
tele moi, cu pături albastre şi pu dacă nu dulapuri, ccl puţin cu Ca o măsură bună a fost şi aceea
împlineşte un an de zile de cînd iere. mai multe m ingi, mai multe
a avut loc cel de-al IX-lea Congres I foase. cu cearşafuri albe Masa e jocuri de şah. table şi rem.v Este privin d repartizarea atelierelor mo ★
al P.C.R. Sarcinile stabilite in iulie bogată şi gustoasă, ni se serveşte foarte necesară amenajarea unui bile pe grupe de unităţi şi in ra
1965 au fost pentru noi călăuză şi I de 5 ori pe zi .. mic club. — aşa cum este la Tăuţ port cu num ărul combinelor exis Consideram raidul încheiat, dar
îndemn. Vreau să precizez că anul — S-au făcut pregătiri intense — unde şcolarii, pe lîngă alte ac tente De asemenea, in cadrul echi iată că la cooperativa agricolă din
1966 — prima treaptă a noului cin pentru ca la data deschiderii ta tăţi sint organizate de către con — Da. pelor care deservesc autoatelierele C ristu r în tiln im alte trei com bi
cinal — i-a găsit pe gospodarii ora I berei, aceasta sâ poată prim i cum ducerea taberei, pentru a asigura — $î nu ti-e dor de mămica ? tiv ită ţi. să poată c iti o carte, să s-a m ărit num ărul sudorilor care ne care în plină campanie de se
şului nostru preocupaţi de găsirea u- se cuvine elevii — ne mărturiseş un conţinut cit mai bogat zile — fncă nu: scrie o scrisoare etc. etc.) iar sala in această perioadă sint foarte so ceriş nu au tras nici o brazdă in
de mese să rămînă numai cu des
licita ţi Nu putem fi de acord insă
nor soluţii care sâ conducă la tra I te tov. Zaharia Vraciu. preşedin lor p? i are .o p iii, veniţi din d ife — Iti place aici ? tinaţia pentru care a fost creată cu încetineala în care se lucrează lanuri. A flăm câ şi aici este vorba
ducerea in viaţă a D irectivelor Con tele Com itetului executiv al Sfa rite colţuri ale regiunii, le petrec — Da Toată ziua facem baie. Cn toate intervenţiile făcute de la dopanăn. Spre exemplu, la coo de defecţiuni, fie la tractoare, fie
gresului, antrenaţi în descoperirea I tului populai- din Vaţa de Jos A aici — ne relatează. în încheiere plajă, drum eţii, am fost şi la Ce către conducerea taberei, la data perativa agricolă din Vinerea, una la combine, dar S M.T. din Orâştie
unor soluţii menite să satisfacă mai fost rezolvată problema apei po prof Camil Păcurar, comandantul tatea Tâutului. la Pietrele Ampo- vizitei noastre la Tăuţ. încă nu din presele de balotat stă defectă nu se grăbeşte sâ ia măsuri pentru
deplin gusturile şi cerinţele locuito tabile, care s-a introdus şi în lo taberei. iteî. la Peştera Liliecilor, la cole fusese procurat aparatul de ra de sîmbâtă, deşi conducerea S M T înlăturarea lor. De asemenea, coo
peratorii de aici au strins tot orzul
rilor. calurile de sus — internat, canti In cealaltă parte a Apusenilor, gii noştri din tabăra de la Tntre dio. elevii fiind nevoiţi să asculte cunoaşte acest lucru. în sire dar nu pot începe treiera
nă, bucătărie. S-au zugrăvit exte
Voi face din nou apel la graiul ci riorul şi interiorul clă d irii şcolii, la Tntregalde, aceleaşi .servicii de galde: cei mai mari participă la em isiunile destinate lor la un tul întrucît batoza nu poate fi an
frelor Din cei 5 970000 lei — fon s-a amenajat terenul de handbal, gazdă ospitalieră sînt oferite ele jocuri sportive: avem club. jucăm tranzistor, adus de acasă. corată din lipsa unui cric şi pen
duri bugetare destinate pentru lu au fost procurate materialele ne vilor. Un întreg personal de pro şah. remy, învăţăm cintece. ni se Rezolvarea urgentă a acestor De la teorie la... tru că unul din lagăre este rupt...
crări de întreţinere si gospodărire fesori şi instructori se ocupă cu aduc şi film e pentru noi, pionie citeva neajunsuri „de amănunt" Defecţiuni şi iar defecţiuni peste
comunală — s-au cheltuit pînă in cesare. atenţie şi grijă de cei aproape 100 rii... va face ca bucuria zilelor de va care conducerea SM .T. din Orăş
— E plăcut in tabără ? — ne a-
prezent circa două milioane lei. Su dresăm unui grup de eleve. de şcolari aflaţi in tabără Ospitalitatea gazdelor se m ani canţă, petrecute în tabere, să fie tarla tie nu trebuie să treacă cu vederea
Dormitoare curate, masă con
festă bogat şi divers. Şcolarilor,
ma respectivă s-a folosit atit pentru I — Foarte plăcut. sistentă, activităţi distractive in a flaţi in tabere, li se oferă cele deplină in toată puterea cuvîntu-
amenajarea de zone verzi, cit şi pen — Cum vă petreceţi tim pul ? teresante, se întilnesc şi aici. Tn- mai bune condiţii de viaţă, un lui. — Care este stadiul recoltării g riu I. M ANEA
tru întreţinerea străzilor pe o supra I — Sînt atîtea de făcut. Z ilnic şiruirea lor amănunţită ar fi doar program variat şi plăcut de pe LU C IA LIC IU lui în unitatea dumneavoastră ? în
trebarea a fost adresată tovarăşu
faţă de peste 10.000 m p., pentru ilu - mergem la ştrand, organizăm dru o repetare. trecere a tim pului. TIB E R IU ISTRATE A. POTOPEA