Page 64 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 2-/1
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3591

DIN ISTORIA S T R Ă B U N Ă

^ D i a l u q . Cerinţe mari la Biblioteca centrală
universitară din Bucureşti
A PĂMÎNTULUI HUNEDOREAN Aproape 600 oameni de ştiinţă şi cureşteană expediază lunar lecto­

e a c o r e i ţ L & n ( l e n ţ i i cultură din diferite ţă ri cer lunar ratelor de lim ba şî literatura rom â­
nă de pe lingă unele universităţi şi
B ibliotecii centrale universitare din
Bucureşti cărţi reprezentînd valo­ in s titu ţii de Invăţăm int superior din
Semnul unei vieţi intense la Sar- roase opere literare şl ştiin ţifice străinătate, dife rite alte lu crări i-
Să lecturăm cîteva din scrisorile cîştîga în valoare. Tocmai de aceea, Sarmizsgetusa, cetatea de scaun mizegetusa mai e marcat prin sesi­ realizate de cunoscuţi poeţi, proza­ lustrînd limba, cultura şi ştiinţa po­
porului nostru. De exemplu, au fost
sosite zilele acestea Ia redacţie : .De recomandăm corespondenţilor noştri zarea pe teren a unor ateliere cu tori şi diteraţi ai ţă rii noastre. In
la începutul anului şi pînă in pre­ voluntari ca în scrisorile ce ni le tr i­ prezenţa unvii mare num ăr de unel­ solicitările lor, un loc im portant îl trim ise recent discuri cu texte dîn
zent — ne scrie corespondentul nos­ m it să ne relateze, în afară de succe­ a regilor daci te de tot felul, magazii de cereale ocupă versurile Jui M ihai Emînes- Cnragiale, Sadoveanvi, Arghczi, cu
piesele de teatru „Apus de soare"
tru Constantin Băduţâ — la Prepa­ sele înregistrate în muncă şi facto­ ş.a. cu, epica semnată de George C ăii- de Barbu Delavrancca, „Coana Chi-
ra ţi* din Petrila au fost înregistra­ rii care au contribuit la obţinerea lor. Num ărul mare de unelte agricole nescu, studiile de fonetică şî istoria
te 50 de propuneri de Inovaţii ; 20 au Scrisori interesante am p rim it si La prezentarea diferitelor obiecti­ dc fier, aflate aici, (brăzdare de plug, lim b ii române elaborate de acad. riţa în provincie" de Vasile Alec-
fost aplicate in producţie, iar lf» se de la Haţeg, Drad, Sebeş, Hunedoa­ ve arheologice de la periferia în tin ­ Dr. docent OCTAV1AN FLOCA coase, seceri, tirnăcoapc, greble ş.a.), Al. Rosetti, prezentarea lim b ii ro ­ sandri şi „Steaua fără nume" de
află în faza de experimentare. D in­ ra ş.a. Tehnicianul Gheorghc Albca- sului spaţiu în care se situează ma­ de dulgherie (fierăstraie, tesle, cuţi- mâne contemporane, realizată de M ih a il Scbastian, cu basme popu­
tre inovaţiile aplicate recent am in­ nu, de la Haţeg, ne-a scris despre rele complex al aşezărilor şi cetăţi­ toaie etc.) sau pentru fie ră rii (nico­ acad. Iorgu Iordan. lare, doine, balade etc.
tesc următoarele : „Confecţionarea preocuparea conducerii întreprinde­ lor dacice din m unţii Sebeşului (sau vale, cleşti, nituitoare, baroase) şi In afara acestora, biblioteca bu-
g a rn itu rilo r pentru pompele de la rii forestiere din localitate pentru ai Orăstiei) — Costeşti, Blidaru, preunâ cu alte dovezi, cunoaşterea altele, arvmcâ lum ină nu numai a-
filtre ", concepută de vukani/.atorul îm bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale Piatra Roşie, Băniţa — s-a arătat că şi folosirea scrisului la daci. supra largii dezvoltări a meşteşu­
Ioan Gîlcă, „Jgheab de deşlamare şi m uncitorilor, „La .punctele forestiere rostul m ilita r defensiv al acestor ce­ Complexul dc ruine cu caracter re­ g urilor. ci şi asupra în flo ririi extrac­
concentrare cu sile curbe a refuzului Lâpuşnicul Mic. Şi pot. Comoara, tăţi, şi al celorlalte lucrări de fo rti­ ligios. de la est de cetate, ocupă ţiei şi prelucrării fierului, desigur,
lamelelor din conul mare de la sec­ M erla, Poiana Om ului, Arpadia, P i­ ficaţie din ju ru l lor. era acela de a* două terase. Pe terasa de jos, în par­ în prim ul rînd, în bazinul Cernei.
ţia spălătorie", concepută de ingine­ n u l Grecului şi altele, au fost con­ supraveghea şi a apăra drum urile tea eî vestică, se află ce! mai vechi Fără îndoială că la aceste unelte, „ .. . .
rul A drian Itâdulescu şi m aistrul struite cabane spaţioase, prevăzute de acces pe firu l diferitelor n u ri sau sanctuar descoperit la Sarmizegetu- folosite pe o mare scară în econo­
Ioan Morga. „Staţie pentru caustifi- cu săli de mese. bucătării. M ulte ca­ pe creste spre centrul puterii dacice sa (pian 1). cii două faze de construc­ mia vrem ii, se adaugă şi variatele i T T i r n H
carea am idonului". „D ispozitiv de bane au fost asigurate cu saltele de de la Grădiştea, dc Munte — Sat mi- ţie: un aliniam ent de postamente ro­ piese de uz practic, obişnuite, ca :
strun jire a rolelor Şi inelelor de la lină şi plăpumi. In acest scop numai zegelusa, capitala legatului dac de tunde, apoi un nou sanctuar încon­ podoabe din bronz şi argint, obiec­
tobele de uscare", ai căror autori în anul curent au fost cumpărate 600 la Burehista la Decebal. ju ra t de un şir de stîlpî de andezit. te ceramice şi altele.
sint strungarul Constantin Popesc u bucăţi saltele de lină, 100 bucăţi plă­ Sarmizcgclusa, „To Ilastlcinn" (ce­ Deosebit de interesante sînt, pe a- Aducerea La suprafaţă, Ia Sarmi-
şi lăcătuşul Klisei Boţan şi altele. pumi, 800 cearşafuri şi feţe de per­ tatea dc scaun, exprim are din au­ eeastă terasă, cele două sanctuare zegetusa, o dată cu d iferitele con­ PUTERNIC V A L DE C ĂLD U R Ă moroase fotografii şi au obţinut spec-
Inovaţii cu eficienţă economică rid i­ nă". to rii antici greoi), cea mai mare aşe­ rotunde. strucţii (cetate, sanctuare, case de trograme preţioase a căror prelucra­
cată au conceput şi lăcătuşii Ghcor- Corespondentul ne .scrie că s-a îm ­ zare dacică cunoscută, se înălţa pe Sanctuarul mare rotund (plan 2), locuit etc.) şi a unei foarte mari sl IN S.U.A. re ştiin ţifică a început.
ghe Rad şi Ştefan Pcrdi". bunătăţit aprovizionarea cu alim en­ o întinsă suprafaţă, pc spinarea si cu un diametru de 30 m, constă din- variate game de obiecte de tot fe­
Era bine dacă autorul scrisorii ar te Magazinele forestiere sint mai numeroasele terase (aproape o sută) tr-un cerc exterior de blocuri de an­ lul. în prim ul rînd unelte, demon­ Valul de căldură, care s-a semna­ „L A G Ă R U L F E R IC IŢILO R "
fi arătat şi modul in caro inovaţiile bine aprovizionate cu conserve, slă­ ale Dealului Grădişte, (cota 1200), dezit. dublat în interior de o serie strează, alături de arta construcţiei, lat de cîteva zile in regiunile din
aplicate au contribuit la îm bunătăţi­ nină, fasole, ulei, z.aliqr etc. cuprinzînd un teritoriu care atinge de stîlpî, form înd, prin alternarea a nivelul înalt de civilizaţie atins de centrul S.U.A., a provocat moartea Tabăra de instrucţie m ilitară, a-,
rea procesului tehnologic, la creşte­ Tot din Haţeg am p rim ii şi alte daci în cele două secole ce premerg a 26 de persoane în regiunea St.
rea productivităţii muncii, îmbună­ veşti. Ni cu Slnichoa. de pildă, ne-a cuceririi romane. Trebuie subliniat Louis (M issoiiri), unde termometrele flata în apropierea oraşului Colnm-
tăţirea ca lităţii producţiei. scris de data aceasta despre modul însă că între toate realizările şi po­ au înregistrat 40,5 grade la umbră. bus din statul Ohio (S U.A.), a fost
Deschidem altă scrisoare. Cores­ cum îşi petrec concediul de odihnă sib ilită ţile de cunoaştere a creaţiei La New York temperatura a fost denumită în bătaie de joc „Lagărul
pondenţii voluntari Ghcza F iilbp şi lucrătorii de la cooperativa „Reteza­ materiale şî spirituale ale societăţii de 37,2 grade, cea mai ridicată din fe ric iţilo r". Aici, soldaţii şi o fiţe rii,
V ictor Sibişan din Lupeni au in titu ­ tu l" din Haţeg. Semnatarul scrisorii dacice nî-1 oferă, cu prioritate, nu­ anul 1908 care urmează să fie trim işi în V ie t­
lat-o: „Pe primele locuri". In cuvinte relatează printre altele că pe adresa meroasele şi n tit dc variatele unellc Preşedintele Comisiei federale pen­ nam, sînt supuşi unei in stru cţii spe­
simple, corespondenţii ne relatează cooperaţi vei meşteşugăreşti din Ha­ descoperite dc arheologia româneas­ tru energic a S.U.A., Jlee W hite, a ciale deosebit de grele şi Inumane.
printre altele că ....m uncitorii din ţeg sosesc zilnic ilustrate de la acei că în u ltim ii 18 ani la aşezările da­ declarat că valul de căldură a de­ Eî trebuie să îndure foame, mize­
schim burile conduse de Petre A vrâ- care se află pc lito ra l sau la staţiu­ cice din regiunea noastră. term inat o situaţie critică în dome­ rie, să facă marşuri grele, să execu­
mescu de la separare, Emerie Gaş- nile de munte. P rintre cei care au După o viaţă înfloritoare de peste niul fu rn iză rii energici electrice şi te exerciţii extrem de dificile şi obo­
par, Alexandru Chertcş de la flointie trim is ilustrate tovarăşilor de m un­ două veacuri. Sarmizegetusa, capita­ a provocat panele de curent care sitoare. „Cu siguranţă că vietname­
şi Gheorghc Nedelci de la epurarea că se numără cizm arii Axente Băr- la regatului dac de la Burcbista la au avut loc în ultim ele zile. zii sînt mai umani dccît şefii noştri"
apelor reziduale, se află pe primele boni şi D om itian Prejban, croitore- — spun ostaşii. \
locuri în întrecerea socialistă ce se sele Doina Mieloşoni şi Sofia Suciu. Decebal, a fost supusă, încă din p ri­ M AR E COLONIE DE P IN G U IN I
mul război al lui Traian
(101-102
desfăşoară la Preparaţia din Lupeni. vulcanizatorul Cornel Oneasâ şi a lţii. IM P E R IA L I DE-A C URM EZIŞUL S.U.A.
Aceste schim buri au reuşit să-si de­ Scrisorile dumneavoastră, dragi co­ p i i.), unor puternice atacuri si dis­ — PE P A TIN E CU R O TILE
păşească lunar planul de producţie. respondenţi, ne-au fost de un real trugeri, dar, deşi refăcută şi întărită Oamenii de ştiinţă sovietici care
Cărbunele prelucrat a fost de calita­ folos. Noi vă m ulţum im pentru ele în intervalul dintre cele două rrîn - activează în Antarctica au descope­ M u lţi au încercat să străbată
te corespunzătoare...”. .şi vă rugăm să ne trim ite ţi noi veşti. cene războaie, la sfîrşitul celui de a! rit pe gheţarul „Lazarev* o mare co­ S U.A. — pe jos, călare, cu bicicleta
doilea război (105-106 e.n.), cetatea
Succesul m uncitorilor dc la Pre­ La locul unde lucraţi, in localitatea Sarmizegetusei este ocupată, incen­ lonie dc pinguini im periali, alcătu­ şi chiar în balon — dar niciodată
paraţia din l.upcni ne bucură pe toţi. unde aveţi dom iciliul se petrec fapte diată şi în bună parte distrusă. ită din peste 10.000 de exemplare. pînă acum pc patine cu rotile.
Cum a fost el obţinut, ce măsuri interesante, demne de consemnat în Reparată din nou. Traian aşează P o trivit unor date recente, num ărul Acest gol este acum su plinit: cu
tehnico-organizatorice .s-au luat în a- coloanele ziarului. Vă rugăm să ni le în ea o garnizoană formată din sol­ pinguinilor im periali în Antarctica începere dîn 4 iulie, Calvin Bartho-
ceastâ direcţie ? Aceste aspecte im ­ aduceţi la cunoştinţă cît mai opera­ daţii legiunii a IV-a Flavia Fclix, este de peste 1 500 000. lomew din Spokane (Washington) a
portante nu au fost relatate de cores­ tiv pentru a le publica. cvi menirea de a supraveghea te ri­ pornit spre M iam i pe patine cu ro­
pondenţii noştri în scrisoarea sus- T u turor corespondenţilor le dorim toriul cucerit, de a face poliţie în a- U RIAŞA EXPLO ZIE SOLARA tile. FI speră să străbată distanta de
am intită. Dacă şi această idee era succes. cest ţinut muntos, p o trivit luptei de 8 700 km pină la M îam i în 173 de
prinsă, m aterialul trim is redacţiei J>. DEMETER O uriaşă explozie solară a fost
rezistenţă din partea băştinaşilor. zile, cventvial şi în mai puţin, par-
în lungime aproxim ativ 3 km. şasc stilpi înguşti si mai înalţi, ur­ Cu toată instalarea pe pămîntul observată de oamenii dc ştiinţă curgînd în medie cîte 14 km pe zi.
Astfel, prin extinderea ei mare şi m aţi de un al şaptelea, mai scund şi străvechi al autohtonilor daci a vi­ de la Observatorul astrofizîc din Soţia sa îl va însoţi. Ea va conduce
im portanţa edilitara, prin numărul mai lat, grupuri de fi-j-1 ce se repe­ nei stăpîniri noi, fiinţa acestei so­ Ciimeea al Academiei de Ş tiinţe a o camionetă amenajată pentru cam­
populaţiei si, desigur, prin rolul po- tă de 30 dc ori. Sem nificaţia con­ cietăţi îsi continuă existenţa pc ve­ U.R.S.S. Explozia a fost însoţită de ping, în care îşi vor petrece nopţile.
A D R E S A Litic, economic şi adm inistrativ pe strucţiei e, desigur, religioasă, dar chile ei locuri de origine, sub noi teza unor şuvoaie de materie solară m ijloc de locomoţie neobişnuit pen­
mari emanaţii de materie solară. V i­
C alvin Bartholom cw a ales acest
mai ales, de natură calendaristică.
forme, adaptate noilor îm prejurări,
care îl poseda, această aşezare se
ridica la nivelul unei localităţi an­ Sanctuarul mic rotund (plan 3), cu pînă tîrzin în secolele III-IV e.n. Te­ a depăşit 500 kilom etri pe secundă tru a atrage* atenţia asupra patinelor
tice cu caravter urban. diam etrul de 12 m. e form at dintr-un rito riu l istoric-arheologic atît de bo­ Acest fenomen rar a fost prece­ cu rotile şi a demonstra avantajul
Complexul de ruine de la Sar- singur rînd de stîlpi de andezit. cu- gat al regiunii Hunedoara atestă cu dat dc apariţia unor pete în care lor.
preparate din carne alterată, asa mizegelusa cuprinde: cetatea, o se­ prinzînd 11 grupuri de 8 - fl stilpi, prisosinţă acest lucru.
IG.O. 0 iulie a. c. Toba pusă in vînzarc rie dc clădiri cu caracter civil, con­ vinul de 74-1 şî unul de 6 -fl, aran­ au avut loc numeroase explozii mai C LĂ D IR E g i g a n t i c a
cum s-a îiitîm plat şi în ziua de
jam ent ce trebuie pus în legătură
avea un miros respingător. Ce pă­ strucţii religioase. cu fenomenele cereşti. mici. A strofizicienii au efectuat nu- Inginerul VV. W. Frishman. consi­
De forma unui patrulater neregu­
Hunedoara... rere aveţi tovarăşi de la cooperati­ lat, cetatea, zidită dvipâ tehnica o- Pe aceeaşi terasă, lingă sanctua­ lie ru l nnei societăţi londoneze de
va de consum din llia ? rul mic rotund, se găsesc alte două
...se arată intr-o scrisoare trim i­ bişnuită la fo rtifica ţiile dacice, cu construcţii, a elaborat proiectul li­
să de mai m ulţi m uncitori de la zidurile din blocuri de piatră faso­ sanctuare patrulatere. Unul (plan 4) nei clă d iri cu 850 de etaje, înaltă
grupul de laminoare Pestiş, nu ,a- in a te n tia ... nată. groase de 3,20 m, închide o su­ consta din 18 coloane de andezit de 3.200 m. Va fi un adevărat oraş
sigură transportul în comun în ore­ prafaţă de peste 3 ha. Două porţi, dispuse în trei rindu r] şi inconju­ vcrtîcai pentru 500.000 de locuitori.
rat de stîlpi. A ltul, (plan 5), mai rău
le de v irf. Pentru ca să se regie-' ..secţiunii de sănătate n -S fa ­ una pe l3tura. de ycşţ, alta pe cea; păstrat, era înconjurat, Ia fel, cu PerUcn- .stabilitatea .construcţiei,
Frishman a propus o concepţie ar­
menteze această situaţie ei propun tului popular al raionului A l­ de est, asigurau intrarea si ieşirea stîlpi de andezit. hitectonică relativ nouă: temelia se
ca dimineaţa, autobuzele să circule ba trebuie să stea sesizarea din cetate In spaţiul interior al in ­ mm află la 150 m în pâm înt: din ea
unul după altul pînă la orele 6,45, f ă c u t ă de cetăţeanul Florian cintei, cercetările au scos la lu m i­ Tot pe terasa primă, cu sanctua­
iar la ora ieşirii să plece din blu- Stanciu. In z i u a de 28 iunie nă urmele „unor construcţii din lemn, re, s-a dezgropat o platform ă de les­ porneşte o construcţie ram ificată a-
m inş la 3,10, 3,15 şl aşa mereu pînă a. c. M aria Stanciu din Bucerdea, folosite de ostaşii daci şi de popu­ pezi de andezit (plan x), aşezate în semenca crăcilor unui copac; o axă
ce se term ină transportul m uncito­ mama lui Florian Stanciu, a dece­ laţia refugiată in cetate în vrem uri form ă de raze în ju ru l vinei lespezi masivă dîn beton arm at susţine e-
rilo r, nu cum s-a procedat pînă dat la S pitalul unificat din Alba de bejenie. rotunde (simbol al discului solar), taje'le, construite din m ateriale ex­
acum. lulia. După decedare, medicul tre­ Partea principală a Sarmizegetusei servind, se crede, ca altar de jertfa. ■ m f i trem de uşoare — sticlă, metale
Aşteptăm măsuri concrete în ve­ buia să întocmească anumite forme o constituie clădirile cu caracter ci­ Pe terasa im ediat superioară, se uşoare, materiale plastice etc. Clă­
derea îm bunătăţirii transportului pentru a fi inm orm intată. Docto­ vil (locuinţe şi ateliere) şî, îndeosebi, găseşte grandiosul sanctuar cu coloa­ direa va fi dotată cu o instalaţie
în comun pe această rută. rul Jivan de la spitalul respectiv cele religioase. ne (plan 6), form at din 60 de posta­ specială, care să menţină o presiu­
ne atmosferică sim ilară cu cea de
Construcţiile civile din ju ru l cetă­
nu a eliberat insă certificatul de ţii, şi mai ales cele de la vest de a- mente pentru coloane, cu diam etrul la nivelul m ării.
de peste doi metri, aşezate pe şase
Magazinul moarte punînd oamenii pe d ru ­ ccnsta, dc pe terasele Dealului Gră­ rîndurî. Construcţia, începută sub
m uri. In această situaţie, cei în cau­
Decebal, nu a mai fost term inată
ză au trebuit să facă mai multe diştii — locuinţe ale nobililor, şefi­ din cauza izbucnirii războaielor cu I&F h&mi ^ <
lor m ilita ri, preoţilor, ale oamenilor
alimentar din llia... drum uri de la Bucerdea la Alba şi bogaţi, ateliere, magazii etc. — de­ rom anii. JA PO N IA . — Recent, la To­
retur, pină ce medicul s-a înduple­ monstrează grandoarea şi marea în­ La nord-est de tem plul cu coloa­ kio a avut loc o întrecere a
...este un râu exemplu de felul cat să „aranjeze*’ eliberarea c e rtifi­ tindere a acestei aşezări. Intr-una ne, la marginea terasei, se află un băutorilor de bere în cursul
cum deserveşte cum părătorii, se catului. din aceste locuinţe a fost descoperit turn de veghe (plan 1), după cum căreia berea a fost servită în
spune intr-o scrisoare prim ită la O asemenea atitudine trebuie con­ si vasul cu ştampila în limba dacică un al doilea turn (plan II) se găseş­ câni de gheaţă.
redacţie. A ici se pun in viiua re damnată cu toată tăria. In foto: P articipanţii la con­
DECEBALUS PER SCORILO („De­ te la sud-est de sanctuarul mare ro­ curs.
cebal fiu l lui Scorilo"), atestind, im - tund, pe o terasă inferioară.
R eturul în tîln îrii de fotbal dintre
campioanele regiunilor Hunedoara şi Spartachiada
Crişana s-a desfăşurat dum inică la î n IU I IP 1 de cîntcce pioniereşti; 10,30 M in u­
Zlatna în prezenţa unui numeros 1 V IULIE, 1 nile lu m ii au fost numai 7?; 11,45
public. Formaţia gazdă a cîştigat în- Buchet dc m elodii populare — e-
tiln ire a cu scorul de 4-2. Realizînd de vară
şi in deplasare un meci de egalitate rf ** i m isiune de folclor; 12,30 Din crea­
ţia clasicilor m uzicii noastre cora­
(1-1) A u ru l Zlatna a promovat in ca­ k em le: Ion V idu; 13.30 Din cintecele şi
tegoria C la fotbal. Tn ultim ele zile an avut loc între­ dansurile popoarelor; 16,30 Cîntă-
Jocul a fost dinamic, de un bun ceri interesante în cadrul etapei a reţi ai p la iu rilo r noastre; 16,45 In ­
nivel tehnic, desfăşurat în lim itele doua pe grupe de asociaţii contînd DEVA; Angelica, marchiza în ­ terpretul săptăm înii: pianistul Va­
sp o rtivită ţii La aceasta a co n trib uit pentru spartachiada de vară. gerilor (cinematograful „P atria"); lentin Gheorghiu; 17,15 O rizont ro­
si a rb itra ju l competent prestat de La Lupeni, ne scrie corespondentul Dragostea şi moda („A rta "); Dez­ mânesc: Portret de ţară nouă, elo­
brigada din Tim işoara avînd la cen­ nostru Staicu Băloi, s-a desfăşurat în ­ rădăcinaţii („G rădina de vară"); giu liric dedicat României socia­
tru pe Iosif Ritter. trecerea la ram ura popice unde s-au STMERIA: In compania lui Mav liste; 17,40 „P artid al luptei pentru
Gazdele atacă chiar de la început prezentat echipele asociaţiilor sporti­ Lindcr („M ureşul''): HUNEDOARA: fericire" — program de cîntece; 18,05
AURUL ZLATNA A PROMOVAT ÎN CATEGORIA C însă înaintaşii ratează o serie de o- ve M inerul U ricani, Constructorul Serbările galante („S iderurgîstul"); In ju ru l globului; 18,40 Dialog cu
cazii favorabile. Cei care deschid Lupeni, Viscoxa Lupeni şi Voinţa Atentatul („Flacăra") ; Cheile ce­ ascu’ tiito rii. Emisiune de Corneliu
scorul sînt jucătorii de la G loria To- Lupeni. Conform regulam entului s-a rului („l.C.S.H."): O perlă de ma­ Leu; 19,00 O melodie pe adresa
şia care în min. 26 înscriu ,prin Bo- jucat la proba de 40 bile (20 în plin mă („Grădina Stadion"); Viată dumneavoastră; 20,30 Transm isiune
Performanţă demnă de remarcat toş in urma unei lo v itu ri de colţ. si 20 izolate). După term inarea com­ sportivă („Grădina Centru"); GHE­ sportivă; 22.25 Din ro lu rile sopra­
După prim irea golului localnicii ata­
LAR ; Mă iubeşte, nu mă iubeşte
nei A rta Florescu.
s-au
petiţiei cele mai bune echipe
(„M in e ru l");
că cu insistenţă şi în min. 36 reuşesc
C ALA M : Nu plînge,
să egaleze prin Boldan care a tras dovedit a fi Constructorul Lupeni şi Retor („Gradina de vară"); TE-
M inerul Uricani.
necruţător. Pînă la pauză gazdele La individual s-au remarcat spor­ LfU C : Jungla tragică („M in e ru l"); Televiziune
Zlatna a tră it cliipe de mare săr­ cat 16 goluri. II urmează Gheorghe pregătirea ştiin ţifică a jucătorilor. mai înscriu un gol prin Cosma, reu­ PETROŞANI: W innctou (seriile I
bătoare. Echipa favorită, A u ru l a Boldan cu 12 goluri, Constantin Cos- Iar atunci cînd s-au iv it anumite a- şind astfel să ia conducerea. tiv ii Orban Şandor, Moldovan Vasi­ şi II) („Republica"); Gcntlem cnul din
prom ovat in categoria C la fotbal, ma cu 5 goluri, fundaşul Tomotas bateri de la disciplină, am luat mă­ Şi în partea a doua cei care atacă le şi Oi ban Alexandru. Cocodv (,7 N oiem brie"); LUPENI : 18,00 Pentru cei m ici. F ilm u l: Bă­
perform anţă deosebită pentru o fo r­ Ioan cu 4 goluri etc. De reţinut câ suri hotârîte. Rezultatul a fost acela sint fo tbaliştii din Zlatna ceea ce Şi la Deva. ne scrie corespondentul Noaptea Iguanci („C u ltu ra l"); CRI- iatul care face totul pe jum ătate;
maţie care a in tra t in campionatul pe teren propriu. A urul Zlatna nu că în sinul echipei s-a creat o at­ face ca în min. 60 scorul să fie ma­ nostru D um itru Popa, au fost organi­ V 1D fA : S higălut („M uncitoresc"); 18.10 Pentru şcolari. Pe uliţele sa­
regional abia de doi ani. A m ato rii a pierdut nici un meci: „Acasă" a mosferă de muncă, o dorinţă vie de jorat la 3*1, prin Boldan. Oaspeţii i- zate o serie de întreceri atractive. LONEA: Parcarea interzisă („M i­ tului românesc (II); 18,40 înotul
de fotbal dîn regiune şi specialiştii făcut doar două m eciuri egale cu a învinge atît pe teren propriu cît niţiază cîteva contraatacuri pericu­ La fotbal, s-au înregistrat urm ătoa­ nerul"); A LB A fULTA: Trei surori
nu pronosticau victoria A u ru lu i Ştiinţa Petroşani (1-1) si M inerul A- şi în deplasare. loase şi reuşesc să reducă din handi­ rele rezultate: M inerul-Spartac 0-3; („23 August"); Ciociara („G rădina în .. zece lecţii (V); 19,00 T elejurna­
Zlatna. P riv irile tuturor au fost în­ ninoasa (2-2). Im portant de arătat — Dar despre arbitraje ce părere cap în min "4 prin Orban. U ltim u l M ureşul-Panificaţia 5-6. V icto ria "); Z LA T N A : Domnul To­ lul de seară; 19,15 Recital poetic:
dreptate chiar de la început spre este şi faptul că a învins in depla­ aveţi? gol al partidei a fost înscris de Bol­ La volei au plăcut in mod special Lucian Blaga ; 19,25 F ilm u l docu­
form aţiile A u ru l Brad, Refractara sare pe A urul Brad, C.F.R. Teiuş, — M u lţi a rb itri s-au achitat cu dan astfel câ meciul a luat sfîrşit cu m eciurile dintre P oligraful-P anifica- paze („M u ncitorul"); TEIUŞ : Răs­ m entar şi clasicii săi; 19,50 Telecro-
Alba, Ştiinţa Petroşani şi altele caic Parîngul Lonea, M inerul Tclouc, Tex­ conştiinciozitate de greaua răspun­ scorul de 4-2 în favoarea gazdelor. ţia 2-0, Constructorul-Spartac 2-0. coala („V icto ria"); SEBEŞ: C rim i­
au tradiţie, experienţă şi unii jucă­ tila Sebeş si a realizat m eciuri de dere pe care o au. As menţiona pe Voinţa-Electrica 0-2. Finala a avut nalul in vacanţă („Progresul"); U- nica economică; 20,15 Campionatul
to ri cu nume sonore. egalitate Ia Ghelar şi Orâştie. Cele această linie a rb itrii Ţifrea, O stati­ N IC O LAE BÂIŞAN loc între Constructorul şi Electrica. nora le place jazzul („Sebeşul"); mondial de fotbal — 1966: Portuga-
Form aţia din Zlatna însă, antrena­ mai m ari scoruri pe care le-a înre­ ci u, Anescu, Ochea şi a lţii care au corespondent A învins Electrica cu scorul de 2-1. lia -B ra zilia ; 22,20 Preludiu „M ama-
tă de fostul jucător al Hunedoarei gistrat au fost cu Textila Sebeş (8-2), condus cu competenţa. APO LDU L DE SUS: Crcdcţi-mă, ia-1966"; 22,30 T e lejurnalul de
pe vremea cînd activa în categoria C.F.R. Teiuş (4-1), M inerul Teliuc — De ce lot dispuneţi? oameni („23 August"); ORAŞTIE ;
A. Dan Sirbu, s-a pregătit cu aten­ (3-0). Parîngul Lonea (4-0), C.F.R. Si- — Petru Floca (27 ani), Popa A u ­ Soţii in oraş („Flacăra"); Gustul noapte; 22,40 Buletinul meteorolo­
ţie, din dorinţa de a se prezenta cît merîa (3-0). rel (18 ani), portari, Ioan Tomotaş V Q L E I; C o r v in u l D e v a , m iorci („P atria"); Misterele Parisu­ gic; 22,45 Închiderea em isiunii.
mai bine în campionatul regional. Dar pentru a inform a c itito rii noş­ (21 ani), Ioan Mureşan (20 ani). V io ­
A ntrenorul Dan Sîi bu, ca fiecare om tri şi cu alte amănunte am avut o lei Borza (23 ani), Gheorghe V inţan lui („Grădina P atria"); CUG1R: A-
care ştie ce vrea, şi-a prevăzut şi convorbire cu tînărul antrenor al (19 ani), apărători, Dan Dudaş (25 d in n o u în c a te g o r ia 4 gcntul dc legătură („7 N oiem brie"); p impui prohabl
un obiectiv pe care să-l realizeze si form aţiei A urul Zlatna, Dan Sîrbu. ani), Constantin Cosma (25 ani) m ij­ Valea V u ltu rilo r („G rădina de va­ - *
anume ocuparea unuia din locurile Iată discuţia purtată. locaşi, Vasile Bălâneanu (21 ani), ră"); HAŢEG: Haiducii („P opular"); PENTRU 24 ORC
1-3. M u lţi care au văzut scris un a- — Care nu fost „secretele* o b ţi­ Ioan Preda (23 ani), Gheorghe Bol­ Timp dc trei zile s-o deslăşural la mai dilicilă pentru jucătoarele din
semenea obiectiv poate că au zim bit. nerii acestui succes? dan (23 ani), M ihai Ioan (25 ani), Tg. Jiu clapa de zonă a campionatu­ Deva. Ele au in liln it o oltă preten­ BRAD: F ifi înaripatul („Steaua ro­ Vreme nestabilă cu cerul mai
Dan Sirbu şi-a dat seama însă câ la — Antrenez echipa de doi ani. a- Ludovic Mesingher (19 ani). Augus- lui de calificate la volei feminin. La dentă la promovare. Stiipla Găieşti şie"); IL ÎA : Hocheiştii („Lum ina"). m ult noros. Local vor cădea averse
Zlatna aproape toţi locuitorii iubesc dicâ de cînd a promovat în cam pio­ tin Căpitan (23 ani), S ilviu Raica (17 această importantă întrecere şi-au care In primul meci învinsese $.S.E. de ploaie însoţite de descărcări e-
cu pasiune fotbalul şi câ nici unul natul regional. Am fost plăcut im ­ ani), înaintaşi. Căpitanul echipei este disputat pansele echipele campioane Timişoara. Echipa din Deva a jucat lectrice. V întul va sufla moderat, cu
dintre ei nu va perm ite jucătorilor presionat încă de la început de in ­ Constantin Cosma. ale regiunilor Hunedoara. Argeş, Ba­ insă cu multă hotărire şi a cîştigat intensificări temporare din vest şi
să se comporte slab. teresul pe care il acordă fotbalului — Care va fi comportarea echipei nat $i Oltenia. Regiunea Hunedoara cu scorul de 3-1. nord-vest. Tem peratura — in uşoa­
Pentru am atorii dc statistici vom conducerea exploatării miniere, con­ în categoria O? a Iost reprezentată de echipa C otvi- U ltim ul meci a (ost oşteptat cu e- PRO GRAM UL f : 5,25 Program ră scădere — ziua va fi cuprinsă
arăta cîteva fa.pte şi cifre ce reţin s iliu l asociaţiei sportive, precum şi — Sintcm hotărîtî să facem fată nul Deva care a avut o comportorc motie de jucătoarele din Deva. Ele muzical de dim ineaţă; 5,30 A ctuali­ între 23 şi 28 grade, iar noaptea
intre 12 şi 17 grade.
atenţia în legătură cu evoluţia fo r­ alte Instituţii şi întreprinderi din cu succes, deşi avem de înfruntat ad­ bună, reuşind să - termine întrece­ intUneau $S.E. Timişoara, $i această tatea agrară; 7,00 R adiojurnal.
maţiei A urul Zlatna. Această echipă localitate. Nu îmi râniinea altceva versari valoroşi. rea neînvinsă şi astfel sd promoveze portidă a fost ciştiga/ă cu scorul dc Sport. Buletin m eteo-rutier; 7,45 PENTRU URM ĂTO AR ELE
a înscris în campionatul regional de de făcut decit să muncesc cu sîrgu- Aşadar, echipa A u ru l Zlatna a In prima categorie a la rii la volei. 3-2. Salut voios de pionier; 8,00 Suma­
fotbal 50 de goluri şi a p rim it doar inţă‘ şi conştiinciozitate. Asa că am prom ovat în categoria C Pentru acest Formalia din Deva a susţinut pri­ ru l presei; 8,30 La microfon, melo­ 2 ZILE
Succesul obţinut de echipa de volei
22. Ea a acumulat 36 de puncte, făcut patru antrenamente pe sâptâ- succes jucătorii şi antrenorul merită mul meci in compania echipei Sănăta­ Corvinul Deva este remarcabil Ea a dia preferată; 9,30 Sfatul medicu­
perform anţă cu care se poate mîn- mînă, punînd în practică toate cu­ toate felicită rile şi le dorim, în v ii­ tea Tg. Jiu. Bine pregătite, voleibalis­ reuşit să promoveze In prima catego­ lu i: Efectele dăunătoare ale alcoo­ Vreme nestabilă cu cerul noroî
dri. Golgeterul echipei este tînărul noştinţele mele de fost fotbalist cît torul campionat, să aibă o compor­ tele din Deva s-au impus cu autoritate lu lu i; 10,03 „fn tabără" — program Vor cădea ploi temporare. Tempe­
şi talentatul înaintaş Vasile Bălănea- si anum ite indicaţii date de federa­ tare cît mai bună. şi au cîştigat această partidă cu sco­ rie a tă rii spre satisfacţia numeroşi­ ratura staţionară.
nu. în vîrstă de 21 ani, care a m ar­ ţia de specialitate în legătură cu V. ALBU rul de 3-0. Etapa a doua a iosl ceva lor simpatizantI ai acestui sport.