Page 65 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3591 jizuuKai

C C / M T E ? întreprinderea forestieră Petroşan

R E C R U T E A Z Ă
varăşilor de muncă, iar spunea eA Am bilet în tineri pentru şcoli profesionale cu durata de 2 ani, în următoa
Discutam frecvent despre avîntul în muncă» propunerile pentru în­ toată regula şl ca atare,
energia şi abnegaţia în îndeplinirea sarcinilor, dreptarea lip su rilo r au dreptul de a ocupa un rele m eserii:
despre participarea oam enilor m uncii la rezolva­ făcut ca în adîncul con­ loc. — funlculariştl;
rea diferitelo r probleme obşteşti, despre compor­ ştiinţei să i se înfiripe, C ălătorii şi-au m ani­ — tra cto rişti;
tarea lor în producţie, fam ilie şi societate, luăm a- să devină încetuPcu în ­ festat nemulţum irea, — maşlnlşt! pentru fabricarea cherestelei;
(itudinc îm potriva acelora care încalcă discipli­ cetul dominantă, ideea că văzînd atîta Ingîmfare. lăcătuşi mecanici pentru exploatările forestiere.
na muncii, normele de convieţuire socială. adevărul se află de par­ N im eni nu a contestat
tea colectivului, că locul PENTRU ŞCOLI TEHNICE :
In ancheta de faţă — realizată cu s p rijin u l nici măcar pentru o c li­
tovarăşilor I. D ARĂM UŞ , N. AVRÂMESCU. I. lui trebuie să fie în sinul pă că tînâra în cauză ar — tehnicieni şi silvicu lto ri;
De la
acestui colectiv.
BERTOTI. A. SAVU, corespondenţi voluntari — acea şedinţă a trecut călători cu document ne­ — tehnicieni pentru exploatările forestiere ;
consemnăm cîteva păreri şi fapte în legătură m ult, iar Ion Matei îşi valabil. însă buna-cuvi-
cu politeţea, respectul faţă de vîrstnici, com­ aminteşte, adeseori, cum intă a acesteia, au pus-o — maiştri pentru exploatări şî transporturi forestiere ;
portarea în producţie şi societate. m u lţi sub semnul între­ — pădurari.
tovarăşii săi de muncă bării. Modul în care te
nu luat atitudine hotă- com porţi chiar şi în nu­ CONDIŢII DE PRIMIRE ÎN ŞCOLI PROFESIONALE:
Sîntem la Hunedoara. pînă la urmă s-a apucat rîtâ îm potriva lipsurilor mai cîteva m inute cît — absolvenţi a 7-8 clase elementare;
Sirenele, cu glasul lor de treabă cu toată con­ sale. durează călătoria, rem ar­ — vîrstă de la 16—18 ani.
metalic, vestesc sfîişitu l vingerea I s-au reparti­ Politeţea, respectul re­ ca unul din călători, im ­
unui nou schimb de zat sarcini a căror re­ ciproc, ca atribute ale presia pe care o laşi cere IN 1NVAŢAMÎNTUL TEHNIC :
muncă. P rintre m iile de zolvare îi oferea satis­ moralei noi. le-am obser­ in fin it mai m ult decît — absolvenţi ai şcolilor medii cu sau fără examen de matur
m uncitori care se în­ facţii. Aducerea lui pe vat cu plăcere şi în m ul­ dreptul o ferit de biletul
dreaptă voioşi spre ieşi­ calea cea bună a fost te alte îm prejurări. Am procurat contra cost. tate, indiferent de vîrstă.
re, se numără şi furna- uşurată în mod deosebit ales pentru exem plifica­ Din discuţiile purtate IN INVAŢAMINTUL TEHNIC DE M A IŞ TR I:
listul Gheorghe Manda- de faptul că H plane me­ re sectorul de transport cu unii tine ri am re ţi­ — absolvenţi ai şcolii profesionale cu cel puţin 3 ani vechlm
che. Din biografia lui seria de îurnalist. Acum, în comun, deoarece este nut că au manifestat u-
am re ţin u t m ulte fapte Gh. Me.ndache se numă­ un „loc" unde se perin­ neori nesiguranţă, s-au în producţie.
interesante. Vom insis­ ră printre m uncitorii dă într-un tim p relativ com portat stîngaci a- PĂDURARI:
ta cn deosebire asupra buni de la secţia a Il-a scurt un mare număr de tunci cind au fost în so­
acelora care formează o- furnale. cetăţeni Pe retina me­ cietatea unor oameni — absolvenţi a 7-8 clase elementare în vîrstă de 25—35 an
biectul anchetei noastre. — Un accident — ne moriei se fixează cu mal în vîrstă, sau In to­ cu stagiul m ilitar satisfăcut.
Furnalistul Gh. Mandn- spune oţelarul Ion M a­ deosebire buna-cuviinţă vărăşia unor fete. A lţii Cei interesaţi se vor adresa întreprinderii forestiere Petr<
che a term inat şcoala tei — mi s-a întîinplat şi am abilitatea izvoiite ne-au m ărturisit că nu şan!, serviciul personal. înscrierile pînă Ia data de 25 iulie 196i
profesională de eurînd. si mie. Colectivul m-a d intr-u n sentiment de ştiu dacă procedează
Rezultatele obţinute la ajutat la tim p. nu şî-a stimă reciprocă, chiar şi bine sau nu atunci cînd
pregătirea teoretică şi pierdut încrederea în m i­ în acele situaţii cînd e- manifestă fam iliaritate
practică îl recomandau ne Acest lucru mi-a dat xistă o anumită aglome­ faţă de cineva pe care-1
ca pc un bun m uncitor. tărie. raţie. cunoaşte puţin, dacă este
A fost reparli'/.Rt la sec­ SA derulăm cîteva sec­ De la Această regulă, sau nu supărător să ţii
ţia a 11-a de furnale un­ venţe din episodul pe bine statornicită, am ob­ paltonul unei femei, să-i CENTRUL DE LIBRARII
de obţinea rezultate bu­ care I. Matei îl numeş­ servat şi situaţii inso­ deschizi uşa. să-i rid ici
ne. te „accident". Intr-un lente, practicate mai a- obiectul căzut. A r fi de
— După un tim p însă, tim p îndrăgise paharul les de unii tineri. De­ mare utilitate dacă Ia ŞI DIFUZARE A CĂRŢII
lu cru rile luaseară o în­ mai m ult dcclt trebuia. unăzi, în autobuzul Pe- cluburi, Ia cămine cu l­ C roitorul în piele Vnslle Borcan din secţia de confecţii a tăbăcârlei
torsătură ciudată — ne Din această cauză lip ­ troşani-Lupeni, am asis­ turale, in organizaţiile de Ia I R.I.L. Orăştic îşi depăşeşte lunar planul cu 10-15 la sută. Din acest
spune Gheorghe Cismaş, sea de la serviciu, sau tat la o scenă care a dat U.T.C. s-ar dezbate cu considerent, cît şi datorită calităţii operaţiunilor ce le prestează, el se Hunedoara-Deva
secretar al com itetului cind venea lucra de m tn- naştere la multe discu­ regularitate pe baza u- numără printre evidenţiaţii in întrecerea socialistă.
de partid T înărul nos­ tuială. I s-a atras aten­ ţii în rîndurile călători­ nei pregătiri temeinice, Foto: O VIRGIfc
tru a început să neso­ ţia în mai multe rîn- lor. La una clin staţii au minuţioase, probleme le­ R E C R U T E A Z Ă :
cotească indicaţiile m ai­ duri, dar fără rezultat. urcat m u lţi cetăţeni. gate de comportarea în
strului. ale inginerilor, A tunci s-a hotârit să fie Cum se întîm plă îii a- producţie, fam ilie şi so­ candidaţi pentru şcoala tehnica din Bucureşti, specialitatea
ale m uncitorilor cu mai pus in discuţia grupei semenea ocazii, se dă în- cietate, despre ce în­ Mmerey de fier librari, cu durata de un an (1 oct. 1966 — 1 iulie 1967).
m ultă experienţă. U r­ sindicale. Au luat cu- tiietate fem eilor, cei ti­ seamnă să fii politicos,
marea? Abateri repeta­ vîn tu l m u lţi tovarăşi. neri cedează locul celor respectuos faţă de tine, Se primesc pe baza de concurs absolvenţi ai şcolilor de
te de la disciplina teh­ El a rămas întrucîtva in vîrstă. A ici am in tîl- faţă de cei vîrstnici, fA- cu conţinut ridicat de metal cultură generală cu sau fără examen de maturitate, în vîrstă
nologică. greutăţi în ex­ nedum erit deoarece a- n it o excepţie supără­ ţă de munca ta şi a al­ de 17 - 25 ani.
ploatarea fu rn a lu lu i. A- proape toţi cei care au toare de la regulile de tora. Organizarea siste­ Informaţii suplimentare se pot cere la sediul C.L.D.C, Deva,
titudinea lui Gh. M an- vo rb it.a u ghicit parcă politeţe, bună-cuviinţă şi matică a unor activită ţi (Urmare din pAg. t) In u ltim u l tim p şi spre cointeresa­ Piaţa Unirii nr. 4, telefon 1258.
dache, comportarea lu i „argumentele" pe care el respect faţă de cei în instructive, bogate în rea m aterială a m u ncitorilor în ale­
au făcut obiectul unor vroia să le folosească cu conţinut ar fi de un orizonturile şi punctele de colectare gerea sterilului. In această direcţie,
discuţii în colectivul din această ocazie drept vîrstă. O elevă fiin d so­ real folos, ar face ca să existe controlori care urmăresc la stabilirea norm elor de producţie
locul
licitată să ofere
care face parte, cîţiva „autocritică". „A rgum en­ unei femei în vîrstă, ie­ a jutorul colectivului să calitatea m inereului. Pentru a de­ s-a ţin u t seamă şi de cantitatea de
com unişti cu mai m ultă tele", aidoma unor cetu- şită în acea zi din spi­ fie şi prin această for­ pista si a trage la răspundere pe m i­ steril care a fost ales.
experienţă în viaţă au ţu i clădite din nisip, tal, a avut o atitudine mă mai operativ, mai e- nerii care nu aleg ste rilu l s-a in tro ­ Rezultatele bune înregistrate în tr i­ întreprinderea de unelte
p rim it sarcina să-l a ju ­ s-au năruit una după a l­ care a indignat. ficîent. dus marcarea vagonetelor cu mine­ m estrul II au confirm at oportunita­
te. La început a refuzat ta sub focul c ritic ii reu pe echipe. tea şi eficacitatea acestor măsuri.
ajutorul colectivului, dar drepte, tovărăşeşti a to­ — Degeaba insistaţi — A. NAGY A tenţia noastră a fost îndreptată Astfel am reuşit ca în cele şase
luni care s-au scurs din acest şî scule Braşov
an să livră m fu rn a liş tilo r cu circa
2.000 tone mai m ult metal în m ine­ strada Hărmanului nr. 58, telefon 14558,
U nul din noile obiecti­ reul de fier.
ve economice ale raionu­ — Ce măsuri preconizaţi în viito r oferă spre vînzare din stocul disponibil următoarele
lui Haţeg: com binatul do pentru dezvoltarea succeselor o b ţi­
Industrializare a cărnii. nute In perioada am intită?
Foto: V. ONOIU — oteluri de scule;
— Avem posibilităţi să îm bunătă­
ţim şi mai m ult calitatea m inereu­ — piese auto;
lui. Cînd a firm aceasta am în vedere — veselă;
faptul că în momentul de faţă extra­
â w c î H î n r â gem minereu din zone cn conţinut — rulmenţi;
bogat de metal. Dar nu ne bazăm — curele trapezoidale;
numai pe atît. De aceea, ne vom pre­
ocupa şi în continuare de intensifi­ — diverse materiale.
carea controlului preventiv al cali­ Doritorii pot consulta listele de materiale la servi
Produsele tă ţii m inereului, pe flu x tehnologic. ciul aprovizionare, zilnic între orele 7-15
A tît la suprafaţă, cît şi în subteran,
vom crea condiţiile necesare pentru
alegerea atentă a ste rilu lu i din m i­
nereu. Pentru aceasta vom ilumina
noi mai corespunzător punctele de colec­
tare. vom Asigura la tim p brigăzile
necesare.
de m ineri cu m aterialele
Ing inerii şi m aiştrii îi vor s p rijin i Uzina „ 3 0 Decembrie" Cugir
mai m ult pe m ineri în organizarea
m uncii, utilizarea m aşinilor si u ti­
la... rampă lajelor. vinde din stocuri disponibile:
’ — bare trase din oţel carbon şi aliat;
! — otel aliat de scule — bare;
M arfa bună nu are nevoie de reclomă. Aşa să fie ? Nu sub­ v / C i O 9 8 — oţel carbon de scule — bare;
scriem întru totul form ulei enunţate, dar recunoaştem că un sîm- Combaterea
bure de adevăr conţine. Dacă pe om îl caracterizăm după fapte, — oţel rapid de scule —• bare;
un produs II apreciem după însuşirile şî calităţile ce le posedă. — rulmenţi;
Este deci legitim ă şl firească dorinţa cetăţenilor de a găsi in ma­
gazinele comerciale o gamă variată de produse noi, originale, es­ — profile mijlocii din oţel aliat;
acesta au văzut lum ina rampei ? Răspunsul a fost cnutat în labo­ cuscutei la culturile de trifolîene — benzi din oţel, laminate la rece;
tetice şl de bună cAlitate.
Cîte din produsele prevăzute a fi asim ilate şl realizate anul
— laminate din cupru (benzi);
ratoarele şi atelierele de creaţie a trei întreprinderi de industrie — laminate din alamă;
uşoară din regiunea noastră: Fabrica chimică Orăştic, Fabrica
„SebeşuT'-Sebeş şi „A rdclcana"-A lba lulia. Fiind vorba de bunuri I jn regiunea noastră cultura tiifo - tar a fost foarte slabă, iar în unele La cooperativa agricolă din Bre­ — laminate din aluminium;
de larg consum, am reconstituit drum ul de la idee- la produs fin it. "iu lu i, destinat producerii semin­ cazuri chiar compromisă, tea Mureşană unde In anul trecut — sîrmă-oţel arc;
ţei, ocupă an de an suprafeţe tot mai D atorită faptului că gărgăriţa flo ­ nu s-a decuscutat sămînţă, cultura
mari. Pe lîngă că îşi asigură nece­ rilo r de trifo i a fost identificată în de trifo i este complet invadată de — sîrmă pentru sudură;
proiect. O dată realizat,
îndrăzneală produsul ajunge din nou Cîmp de afirmare sarul de seminţe pentru extinderea toate cu ltu rile din regiune, se im ­ ciiscută şi deci compromisă. De ase­ — cuie pentru construcţie;
la comisie, unde se ho­ acestei valoroase plante furajere, u- pun măsuri urgente pentru comba­ menea. datorită faptului că în anii — contactori tripolari ;
creatoare tărăşte omologarea in ­ glndirii proprii nităţile agricole socialiste obţin, prin terea ei In această direcţie se re­ trecuţi nu s-a luat nici o măsură
ternă. Cu acest coefi­ valorificarea ei, însemnate venituri comandă cooperativelor agricole de pentru combaterea cuscutei cînd era — sîrmă pentru şuruburi;
încă în vetre, cu ltu rile de trifo i şi
băneşti. Cîteva exemple sînt e d ifi­
La Fabrica de încăl- cient de garanţie, noul In ancheta efectuată catoare. In anul trecut, de pildă, co­ producţie să lase pentru sămînţâ lucerna sînt invadate peste tot cu — tablă de oţel laminată la rece de 0,8 mm grosime
: minte „Ardeleana", a- model este înaiintat spre ne-am abătut şi pe la operativa agricolă dc producţie din trifo iu l din coasa a doua. Pentru cuscută, producţia de fuiA je şi se­
• m interlocutor pe in- omologare, fo ru rilo r de­ Fabrica chimică din O- V in ţu l de Jos, a recoltat de pe o combaterea chim ică a acestui dău­ m inţe fiind m ult scăzută sau chiar
nerul şef, M arja Vă- partamentale. Şi rezul­ i ăstie De la prim ul suprafaţă de 30 hectare o producţie nător se recomandă prăfuirca cu l­ compromisă. Asemenea situaţii se mai în fîşii de la 100-300 mm lăţime şi 1000 mm lungime.
•ami. V itrin a cu moş­ tatele... se văd ! Exigenţa schimb de cuvinte cu de 5.158 kg seminţe, realizînd un ve­ tu rilo r cu Heclotox, 1.5 la sută sau întilnesc la cooperativele agricole din
ii.» ne sugerează prim a proprie te fereşte de c liim îş tii, s-au iv it sur­ nit de peste 51.000 lei, iar cooperato­ Detox, 5 la sută, în cantitate de 30 Lâpuşnic, B urjuc, Sîrbi. Tim pa. Tur- Cei interesaţi se vor adresa la Uzina 7,30 Decem­
Întrebare: surprize neplăcute. prize şl nedum eriri. M o­ rii din Romos, de pe o suprafaţă de kg la hectar. De asemenea, se mai daş, Teiuş, G altiu şi altele.
— Cîte modele noi tre- tivele sînt destul de se­ 45 hectare au obţinut o producţie de poate folosi Detox emulsionabil, 25 brie" Cugir, strada 11 Iunie nr. 1; telefon nr. 4
la sută, in concentraţie de 0,75 la
hulc să omologaţi anul rioase. Mai în tii, pentru 6.529 kg seminţe, cu un venit de sută. In toate cazurile tratamentele Cunoscînd pagubele însemnate pe
acesta ? Modele variate, că nici unul din cele peste 65.000 lei. Rezultate bune au se aplică la 8-10 zile de la ridicarea care Ie poate provoca cuscuta la
— P o trivit sarcinilor peste 20 de produse din înregistrat şi cooperativele agricole cu ltu rile de trifo i si lucernă, se im ­
departamentale, pe în­ pe gustul tuturor masă plastică, asimilate din A poldul de Sus şi Roşia de Se- pune luarea de măsuri operative
tregul an, patruzeci de anul acesta, nu sînt gîn- caş, raionul Sebeş, cea din Deva şi pentru combaterea ei. In acest scop
n odele dife rite de în­ dite în fabrică. altele, care. in afara fu ra ju lu i rămas trebuie identificate toate vetrele de
Marca fabricii „Sebe­
călţăm inte in exclusivi­ şul" ne este bine cunos­ Concret, lucrurile se după treierat, au realizat şi im por­ cuscuta din cu ltu rile agricole, de pe P E N T R U
s te pentru bărbaţi. prezintă astfel. Organul S f a t u l terenuri virane, păşuni etc.
cută. Produsele ei se departamental emite fa­ tante venituri băneşti Pe aceste suprafeţe vetrele de •
Din explicaţiile p rim i- vînd în toate magazine­ Obţinerea unor producţii sporite
• aflăm că în prim a ju ­ le de specialitate din ţa­ bricantului prototipul u- Ia hectar este condiţionată însă în- cuscută se vor cosi împreună cu o 1 im m m iA M S A m A
mătate a anului au fost ră. Pentru anul acesta, nui nou produs. Scutit tr-o foarte mare măsură de modul ip .e e ia J U iu lu i. zonă de 1 m. in ju ru l lor înainte ca 1
create 5'J modele noi de ne spune şefa serviciu­ de a-şi mai pune mintea cum este întreţinută această cu ltu ­ cuscuta să înflorească, iar materia- I I H M W M Q J 0
Încălţăm inte din care 45 lui tehnic, ing. Elena Ro­ 1,1 contribuţie cu crearea ră şi în special de combaterea la lu) obţinut se strînge în sari si sc B
iu fost omologate, iar man, Avem ca sarcină unor noi modele, toată tim p a dăunătorilor ei. Din experi­ dă ca hrană anim alelor. In cazul Q " _ T U R M U S E V P fU N
cînd cuscuta este înflorită, cositura I
munca „creatorului" se
au şî in trat în pro- să sporim gama produ­ rezumă la confecţiona­ enţa anilor trecuţi s-a constatat că prim ei coase sau cel mai tîrziu la obţinută se strînge şi se arde.
d icţie de serie. selor cu încă 50 modele rea m atriţei şi fabrica­ unul din cei mai periculoşi dăună­ începutul îm bobocitului trifo iu lu i.
— Cu atiteo modele noi. A telierul de crea­ rea produsului, pe care tori, care produc pagubele cele mai Pentru a se asigura maxim um de e- După strîngerea m aterialului co- | P R O D U C E $ / L / V G E A Z Ă B A Z Ă R E P A R -
r i, s-ar putea crede că ţie în colaborare cu sec­ bănuiţii autori nu uită m ari cu ltu rilo r dc trifo i, este găr­ ficienţă, tratam entul se repetă după sit în vetre, se va trece la aplica- ] T / T / E U N B O G A T 3 O U T / M E f V T D E M 0 3 U Â D £
rea tratam entului chim ic cu urmă- I
nveţi un secret de fa b ri­ ţiile productive a creat niciodată să-şi pună pa­ găriţa. Ea apare la începutul lunii 10-12 zile. toarele produse: emulsie de ulei hor- [
caţie ? şi asim ilat toate mode­ mai. cind temperatura medie zilnică Acum, cînd ne aflăm în perioada ticol (hortitox) în concentraţie de |
— Nici un secret! In lele prevăzute, fiind şi rafa: „F. C. Orăştic". ajunge Ia 10-12 grade C, şi se hră­ în care gărgăriţa poate provoca cele 5 ia sută, Dibutox în concentraţie de I
- igâloasa şi răbdătoarea omologate. Din acestea G indirca proprie de neşte cu frunze de trifoi. A pariţia mai mari pagube, se recomandă con­ 4 la sută, amestec de D ibutox 3 Ia 1
; uncă de cercetare şi a- numai 32 de modele se concepţie şi creaţie nu în masă are loc la începutul lu n ii ducerilor cooperativelor agricole de sută plus hortitox 1 la sută, cu care
sim ilare a noilor produ- vor produce în anul trebuie nesocotită sub iunie, cînd trifo iu l din prim a coasă producţie din regiune, cadrelor de se va stropi bine vatra cosită. Tere­
şi modele, se pleacă 1900 urm înd ca celelal­ nici o formă. Evident, este 50-60 Ia sută îmbobocit. După specialitate, să ia toate măsurile pen­ nurile tratate se vor marca vizib il
totdeauna de la o pre- te să fie contractate şi că e mai uşor să im itaţi un tim p de hrănire femelele depun tru combaterea gărgăriţei flo rilo r de şi se va interzice păşunatul tim p de T ţ j 1 1 (r
abilă cunoaştere a gus- introduse în fabricaţie pe altul dar procedînd ouăle in boboci sau la baza flo rilo r, trifo i, asigurînd astfel producţii spo­ 4-6 săptămîni pentru a preveni in ­ I V r i fl
1
t lui şi preferinţelor anul viitor. aşa nu veţi putea fi pro­ iar d up ă.5-10 zile apar larvele care rite de sămînţă şî în acelaşi tim p toxicarea anim alelor. C onsiliile agri­
im părâtorului. Avem în Conlucrarea atelierului p rii şi originali nicioda­ pătrund în interiorul plantelor. Din im portante venituri băneşti. cole raionale sî orăşeneşti asigură V / 9 • V /
vedere orientarea gone- de croaţie cu laborato­ tă. La Congresul al IX - cauza atacului, corola flo rilo r se u- Tn u ltim ii ani cuscuta s-a ex- gratuit pentru toţi deţinătorii de te­
1A a modei. Ne ferim rul şi secţiile producţie lea al P.C.R. s-a acor­ sucâ şi cade sau răm ine atîrnată pe M in s m ult în culturile de trifo i, renuri infestate, substanţele şi a-
* modelele excentrice a dat bune rezultate. In dat o deosebită atenţie capitul. Perioada depunerii ouălelor lucerna, măzăriche, in, cinepă, car­ paratura necesară, precum şi asis- I ' j l ) [
de efect ieftin. Bine- general noile produse a- m uncii de concepţie şi se prelungeşte pînă în lunile iulie- tofi, tutun, roşii, ceapă ete Fa este tenţa tehnică. I r n
ţeles, că aceasta presu­ sim ilnte se disting prin asim ilare a noilor pro­ august, tim p în care o femelă de­ o plantă parazită care îşi păstrează Tn culturile de trifoliene unde in- I
pune căutări continue, însuşiri superioare. Este duse. Ţ inind seama că pune 30-40 ouă. In anii cu invazii, facultatea germ inativă tim p de 7-9 festa rea cu cuscută este generalizată I — — 1— 1
îndrăzneală creatoare, i- necesară, totuşi, scurta­ o bună parte din aceste într-un capitul se pot găsi 10-15 ani, iar peste 12-15 ani mai germ i­ se va trece imediat la cosirea fura- ■ s g f c T l
aginaţie, fantezie, ori- rea term enului de in tro ­ articole sînt bunuri de larve. Spre a ne putea da mal bine nează circa 30 la sută din seminţe. iu Iui înainte de a se forma sămînţă I
nalitate şi bun gust. ducere în fabricaţie a larg consum, devine cu Cuscuta rezistă la acţiunea sucurilor de cuscută, apoi terenul se va ara. 3 u
Aprecierea noilor mo­ produselor noi create. atît mai imperios nece­ seama de pericolul pe care-1 prezin­ gastrice ale tuturor animalelor. De t * 1 1
dele asimilate, nu e lă­ A ltfe l modelele asim ila­ sară întărirea serviciului tă acest dăunător pentru cultura tr i­ aceea, prin furajarea anim alelor cu Se impune, de asemenea, preda- | i /
ută numai la la titu d i­ te îşi pierd actualitatea tehnic al uzinei şi e- foiului este suficient să arătăm că fin sau alte plante care au fost rea ia decuscutare a întregii can- 9
I
nea autorilor direcţi. In si nu vin în întâmpina­ ventual înfiinţarea unui o singură larvă poate distruge 10 parazitate, gunoiul de grajd rezultat tită ti de sămînţă de trifoliene rezul- 1 [O ţr j v .. i o ,
ftibricâ s-a constituit o rea cererii populaţiei. O atelier de creaţie pro­ tată de la treie r şi distrugerea tutu- g 1/ - - \ * I
)misie m ixtă din care legătură mai strînsă a priu. pînă la 15 flori. In anul trecut, în este Infestat cu sămînţă de cuscuta. ror deşeurilor rezultate de la tre- J| • 1 r i . 1 «i 1 V 1
/ „
•
Inc parte, pe lingă crea­ creatorilor de modele cu Esteticul, îm binat ar­ unele cooperative agricole ca cele O altă cauză care contribuie la răs- [ « ♦
turi, ingineri, tehnicieni, a rtiştii plastici ar rezol­ monios cu u tilu l şi plă­ din Brănişea, Bobîlna, Foit, Geoagiu, pîndirea acestei plante parazite este ier şi decuscutare. B
m aiştri şi economişti, va şi m ult discutata pro­ cutul, sînt atribute ce Luduş şi altele, din cauză că nu s-au folosirea la însâmînţare a unor se­ T / P R O U - C A M E R A COM "
i oate modelele noi sînt blemă a îm bină rii arm o­ trebuie să însoţească fie­ Ing AUG USTIN M IN A I, M A S U 7 Â P l / A ă f i A D E SER„ "
supuse spre aprobare co­ nioase a culorilor, în ­ care produs nou creat. aplicat la tim p sau chiar deloc tra ­ minţe de trifo i şi lucernă nedecus- dc Ia Inspectoratul de carantină 5 B / 8 l / o r E C A C O A f B / R A 7 Â „ C A S / A / O ‘
misiei încă in faza de tr-un model sau altul. SEBASTIAN TRUŢA tamentele necesare, producţia la hec­ cutate. şl protecţia plantelor — Deva