Page 67 - Drumul_socialismului_1966_07

p .c 6 '0,'-a 3
■^ev/a.
â n rA n a ^ J —

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
Sosirea unei delegaţii a Asociaţiei
de prietenie sovieto-românâ (a Bucureşti

La in vita fla C onsiliului general întîm pinată la aeroport de Octav L i-
A.R.L.U.S., m arţi la amiază a sosit vezeanu, vicepreşedinte al Institutu­
in Bucureşti o delegaţie a Asocia­ lui român pentru relaţiile culturale
f t O HOTÂRlRE ţiei de prietenie sovieto-românâ din cu străinătatea, membru în Biroul
oraşul Gheorghe G heorghiu-l)cj din C onsiliului general A.R.L.U.S., şi de
A CURŢII INTER­ U.R.S S , care va face o vizită în ţa­ activişti ai A.R.LU.S.
ra noastră, în cadrul planului de co­ Au fost de faţă A. V. Basov, amba­
sadorul U.R.SS. la
NATIONALE laborare dintre cele două asociaţii. mem bri ai ambasadei. Bucureşti, şi
Delegaţia, condusă de G G. A hi-
menko, preşedintele C om itetului exe­ In aceeaşi zi, delegaţia a făcut o
DE LA HA6A cutiv al Sovietului orăşenesc, preşe­ vizită la Consiliul general A.R.LU.S.
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P il SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL dintele F ilialei Asociaţiei de prietenie (Agerpres)
sovieto-română din acest oraş, a fost
B Campionatul
mondial de fotbal Şedinţa Colegiului Ministerului
ANUL XVIII. NR. 3592 MIERCURI 20 IULIE 1966 4 PAGINI - 23 BANI
Economiei Forestiere

Colegiul M inisterului Economiei — mare bogăţie naturală a patriev
ridicarea gradului de mecanizare a
C U T O A T E F O R Ţ E L E S E C E R I 1 3 1 I 9 6 6 unei şedinţe lărgite îndeplinirea pla­ lu c ră rilo r grele, diversificarea pro­
Forestiere a analizat m arţi în cadrul
ducţiei, sporirea calită ţii produselor.
nului în prim ele şase luni ale anu­
In acest scop in plan este prevăzută
lui şi sarcinile ce revin lucrăto rilor
din acest sector in cincinal. efectuarea unui im portant volum de
A participat tovarăşul Iosif Banc, investiţii.
existente,
A nalizind posibilităţile
vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ colegiul a s ta b ilii un amplu plan de
niştri.
L A S T R I N S U L rezultat că în p rim ul semestru, in m ăsuri care să asigure îndeplinirea
Din raportul prezentat şi discuţii a
ritm ică a planului in fiecare an şi a
economia forestieră planul a fost în­
P rintre acestea se numără îm bună­
deplinit în proporţie de 102,3 la sută nivelelor de dezvoltare prevăzute.
la producţia globală şi de 102 la sută tăţirea substanţială a organizării pro­
la producţia marfă. Sint însă şi în­ ducţiei şi a m uncii pe baffe ştiin ţific e
treprinderi care nu şi-au realizat sar­ în toate în tre p rin d e rile ; sporirea
R E C O L T E I cinile de plan, unele utilaje şi me­ ale m inisterului la introducerea în
contribuţiei
u n ită ţilo r de cercetare
canisme nu au fost utilizate la în ­
utilizarea
producţie a tehnicii noi ;
treaga capacitate, nu peste tot a fost
folosită raţional forţa de muncă. raţională a capacităţilor de producţie
In continuare au fost dezbătute existente ; folosirea şi mai deplină
principalele sarcini ale planului pe a fondului forestier, mai buna gospo­
urm ătorii cinci ani. care prevede dărire a fo n d urilo r de in vestiţii etc.
In aceste zile pe ogoarele regiunii se desfăşoară o susţinută continuarea acţiunii de valorificare
muncă pcnlru stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de grlu. complexă si superioară a pădurilor (Agerpres)
Mobilizaţi de organizaţiile de partid membrii cooperatori, cu spri­
jinul mecanizatorilor, sc străduiesc să Intensifice acţiunea de recol­
tări folosind din plin timpul bun de lucru. Pentru a scurta cit mal
mult drumul recoltei spre magazii, in majoritatea unităţilor s-a La centrala electrica din Craiova —
luat măsura de a se secera manual griul de pe suprafeţe însemnate.
Se constată însă că in cadrul orelor de muncă plină Işi mai fac cel mai înalt coş de fum din ţară
loc numeroase goluri cauzate de defectarea repetată a unor com­
bine sau slaba organizare a muncii in ce priveşte recoltatul manual.
Pentru grăbirea acestei importante lucrări consiliile de conducere C RAIO VA. — înalt de 200 de me­ etapa în ă lţă rii prim elor cote. con­
din cooperativele agricole, cu sprijinul organizaţiilor de partid, tri, coşul de fum al centralei electri­ structorii au încheiat lucrările de tu r­
trehuic să ia măsuri care să ducă la intensificarea ritmului de re­ ce de term oficare de la Craiova, a- nare ale radierului de fund, execu­
coltare. De asemenea, concomitent cu secerişul va trebui trans­ fla t în construcţie, urmează să deţină tat la adîncimea de 11 m pe o c ir­
portat griul la arie şi început treierişul. supremaţia în ă lţim ilo r industriale din cum ferinţă cu un diam etru de 38 m.
ţara noastră. înainte de a i se pro­ (Agerpres)
fila prim ele cote deasupra solului,
Rezultatele unei munci au fost arate, urm ind a fi însămîn- acestei construcţii i se pregătesc te­
ţate cu porum b furajer. De scos în
m elii trainice in adîncuri. Deschizînd
evidenţă este faptul că aici com bi­
bine organizate nele ies în cîmp la ora 6 dimineaţa, ni j
ia r recoltatul începe de îndată ce s-a La cooperativa agricolă din
luat rouă de pe cultură. Cînd nu exis­ Rapolt recoltatul g riu lu i se La baza LL£ŞÎ£L!i capacităţii de
Gospodăria agricolă de stat din tă rouă secerişul începe imediat. desfăşoară din plin.
Galda de Jos are cultivate cu păioa- In foto : Aspect din tim pul
se peste 600 hectare din care 200 executării acestei lucrări.
hectare cu orz. De îndată ce cu ltu ­ Ritmuri inegale de lucru Foto: I. TEREK A tenţia noastră a fost îndreptată
rile au ajuns la starea de coacere în C O N C E N T R A R E A şi spre extinderea m ecanizării lu ­
pîrgă toate combinele au fost mo­ cră rilor. Din fondurile de inve stiţii şi
bilizate la recoltat. Folosindu-se din M em brii cooperativei agricole de mică mecanizare au fost achiziţio­
plin tim pul bun de lucru ca şi capa­ producţie din M ih a lţ au început re­ nate utilaje productive ca: maşini de
citatea combinelor, in citeva zile în­ coltatul pâioaselor cu mai bine de zile cînd unele combine au staţio­ frezat, de copiat lemn, pentru tăbă­
treaga suprafaţă cultivată cu orz a două săptămîni in urmă. M obilizaţi nat ore in şir. cit, găurit, de sudat m aterial plastic
fost recoltată iar producţia depozi­ de organizaţiile de partid din brigăzi Din cele de mai sus se poate ve­ U N I T Ă Ţ I L O R şa. Au fost mecanizate operaţiile de
tată. După cum ne relata inginerul zilnic participă la muncă în cîmp dea că unele reparaţii se fac su­ croi a şipcilor de la scaunele p lia n ­
şef al gospodăriei tovarăşul Ion M ăr- intre 250—300 ţărani cooperatori. In ­ perficial. Este necesar deci să existe te, cit şi tâbăcirea pie ilo r şi confec­
gineanu, de pe întreaga suprafaţă teresul pentru grăbirea recoltatului mai m ultă preocupare pentru reme­ Producţia în tre p rin d e rii raionale ţionarea d ife rite lo r sortimente. Toto­
s-a obţinut o producţie medie de este pe deplin justificat. Această dierea operativă a defecţiunilor ac- de industrie locală Orăştie a crescut de plan, cum folosesc suprafaţa de dată. s-a îm bunătăţit transportul pie­
2500 kg la hectar. unitate are cultivată cu pâioase o centuîndu-se în mod deosebit pe ca­ de la an la an. In 1965, de pildă, producţie, m aşinile şi utilajele. Ca­ selor la secţia tîm plărie şi secţia pre­
drele tehnice nu puteau îndrum a şi
Acum, în cadrul acestei gospodării suprafaţă de peste 1050 hectare, din litatea reparaţiilor. De asemenea volum ul producţiei Industriale a fost s p rijin i m uncitorii îndeaproape pen­ fabricate din beton.
se lucrează intens la recoltatul g riu ­ care 955 hectare cu grîu. ltaporlat la considerăm util să se studieze de că­ cu 210 la sută mai mare decît în tru aplicarea celor mai judicioase La sporirea producţiei şi îm bună­
lui. Cele 15 combine sint prezente suprafaţa mare cc trebuie recoltată tre organele raionale competente po­ 1960. In această perioadă s-au asi­ metode de organizare a muncii. Din tăţirea c a lită ţii produselor o co n tri­
in lanuri de dimineaţă, de cînd se actualul ritm de lucru este insă ne- sibilitatea repartizării unui număr m ilat peste 40 produse noi: fotolii, această cauză m ulte unităţi nu-şi buţie însemnată au adus-o inova­
poate lucra şi pînă seara tirziu. D in- satisfâcâtor. In această unitate lu ­ sporit de combine in unităţi ca cele scaune pliante pentru copii, taburete, realizau planul, executau uneori pro­ ţiile. D intre cele mai eficiente ino­
tr-o discuţie avută cu tovarăşul M âr- crează la recoltat şi cinci combine, din M ihalţ, Teiuş, Galda etc. deoare­ gherghefuri, umeraşe, inele din fontă duse de calitate slabă. va ţii amintesc: „A burirea argilei la
gineanu am re ţin u t faptul că, toate dar nu lucrează cu toată capacitatea ce în unele unităţi, care au suprafeţe ş.a. In acest an avem planificat să fabrica de cărăm izi", „Folosirea ru ­
combinele funcţionează fără în tre ru ­ defectîndu-se destul de des. in le­ mici. lucrează cîte trei combine. realizăm o producţie mai mare decît îndrum ată de com itetul de partid, meguşului de lemn ca degresant !la
peri şi că zilnic se realizează un ritm gătură cu această situaţie, iată ce Sub nivelul posib ilită ţilo r se lu ­ in ce ila lţi ani. Cu toate acestea noi conducerea întrep rin derii a trecut la fabricarea cărăm izilor" şi altele.
mediu de peste 70 hectare. C hiar şi ne-a relatat tovarăşul Ion Nicoarâ. crează şi la cooperativele agricole am reuşit să obţinem realizări destul concentrarea secţiilor. In acest scop In vederea îm b u n ătă ţirii continue
dum inica trecută toate combinele au instructor al C om itetului raional de din Miceşti, D rim bar şi Câpud. La de frumoase. In prim ul semestru al s-au construit şi amenajat in incinta a procesului de producţie vom lua
lu cra t pînă în ju ru l orei 14. Ca u r­ partid Alba. Câpud capacitatea de lucru a com­ anului ne-am depăşit planul produc­ între p rin d e rii ateliere de tim plărie, în continuare noi măsuri tehnico-or-
mare, pinâ ieri seară în această gos­ — Pe lingă că avem un număr des­ binelor nu este folosită din plin da- ţiei globale şi m arfă cu 2.2 la sută mecanic-auto, mecanic, cîntare, depo­ ganizatorice. Astfel, se vor mecaniza Mecanicul Gheorghe Lazar de la
podărie s-a recoltat griu l de pe mai tu l de mic de combine repartizate la doritâ faptului că se porneşte tirziu şi respectiv cu 4 la sută, iar produc­ zite de cherestea si pentru mobilă. lucrările de la atelierul de vopsito- I F. Sebeş cunoaşte bine tainele me ­
bine de jum ătate din suprafaţa cu l­ recoltarea unei m ari suprafeţe de în cîmp. la secerat, iar la Miceşti tivitatea m uncii a sporit cu 2,4 la Din fondul de mică mecanizare s-au rie — secţia tîm plărie, p rin punerea seriei, işi organizează judicios mun­
tivată cu această plantă. In urma pâioase, şi acestea se defectează din şi D rim bar nu sint mobilizate toate sută. In afară de aceste succese am lă rg it spaţiile de producţie existente in funcţiune a unei instalaţii moder­ ca. EI reuşeşte sâ-şl depăşească ct
com binelor palele sînt balotate, îar care cauză realizăm un ritm foarte forţele proprii la recoltat, deşi griul realizat 352.000 lei economii supli­ prin construirea unei hale pentru ne de stropire şi uscare; se va îm ­ regularitate planul,
terenul eliberat spre a se putea trece scăzut de lucru. Aş vrea să dau un a ajuns pe unele parcele ta coacerea mentare la preţul de cost $i 115.000 bunurile de larg consum. Au fost bunătăţi procesul de producţie la sta­
im ediat la executarea a ră tu rilo r de singur exemplu. Cele cinci combine deplină. Aşa este cazul cu griul din lei beneficii peste plan. reamenajate halele tâbâcăriei, vopsi- ţia de prefabricate din beton de la
toriei de la tim plărie. cele de la ca­
vară. au lucrat la recoltatul păioaselor de tarlaua de la „Fabrică" care este deja La obţinerea acestor rezultate au zane şi aburitor. în vederea lăr­ Pricaz. O peraţiile de încărcat şi
Cu m ultă însufleţire se munceşte pe o suprafaţă de 70 hectare tim p de răscopt. Nu trebuie lăsat totul pe co n tribuit în mare măsură concen­ transport vor fi mecanizate. La tu r­
la recoltarea g riu lu i şi la cooperativa peste 10 zile. Dacă facem un simplu combine ci, acum, cînd fiecare clipă trarea u n ită ţilo r şi extinderea meca­ g irii gamei de sortimente noi, în spe­ nătorie preconizăm creşterea capaci­ IN PRIMELE 6 LUNI :
cial de uz casnic, s-a construit din
agricolă de producţie din Alba Iu- calcul vom constata cu uşurinţă că pierdută se cîntâreşte în kilograme nizării lu cră rilo r. Pînă nu dem ult fondul de investiţii o hală pentru tă ţii de prdducţie prin mecanizarea
lia. Pînă ieri în această unitate s-a raportat la num ărul combinelor nu de boabe scuturate sînt necesare m ajoritatea secţiilor erau dispersate turnat piese din fontă cu o capaci­ operaţiei de formare.
s-a realizat zilnic nici două hectare măsuri pentru folosirea cu m axi­ in diferite părţi ale oraşului. Acest M ăsurile luate şi traducerea in via­
recoltat griu l de pe aproape 50 hec­ tate anuală de 1.500 tone. ţă a p la n urilo r de perspectivă pe
de agregat. Cauza acestor ritm u ri mum de eficienţă a tu tu ro r forţelor lucru ne crea o serie de greutăţi. 41.350 tone fontă
tare De pe o suprafaţă de 20 hectare scăzute constă tocmai în desele În­ la grăbirea stringerii şi depozitării Nu puteam controla în permanenţă A ctivitatea de bază a întreprinde­ care le avem, vor duce la creşterea
au fost strinse paiele, iar 10 hectare treruperi ce se înregistrează. Au fost recoltei. modul cum ele îşi realizează sarcinile r ii a putut fi astfel p rofilată pe trei continuă a capacităţii de producţie.
ram uri de producţie: metalurgică, Ele au menirea sâ îmbunătăţească
prelucrarea lem nului şi m ateriale de calitatea produselor şi sâ satisfacă cu cocs economisit
construcţii. De m enţionat faptul că din ce în ce mai m ult exigenţele
în baza planului de sistematizare, cum părătorilor. S ituaţiile statistice încheiate U
merîa. Nu avem cofetărie, măcelărie, secţiile productive au fost grupate Combinatul siderurgic din Hune­
centru de răcoritoare, restaurant. după specificul fiecărei ram uri cu PAVEL CARA doara anunţă o nouă perform an­
Deschiderea unor asemenea unită ţi amplasamente distincte. director la IR.I.L. Orăştie ţa de muncă a oam enilor din sec­
se impune cu necesitate. Trebuie să torul furnale. A ntrenaţi în între­
prim im însă ajutor pentru a le ame­ cerea socialistă, luptînd continuu
naja. pentru mai bun şi mai ieftin, fur-
Cu ocazia vizitei prin raionul Ilîa naliştii hunedoreni au redus in
am trecut prin multe magazine. A r prim ele 6 luni ale anului, consu­
fi desigur greu să enumerăm aici mul de cocs pe tona de fontă ela-
toate m ărfu rile care lipsesc. La ma­ botatâ cu 47 kg faţă de sarcina
gazinul m ixt din Zam, de pildă, nu planificată. Cea mai mare econo­
se găsesc pantofi pentru femei nr. mie s-a înregistrat la secţia întîî
restierii de la Valea B razilor şi Do­
35-40, sandale din pînză, bluze re-
APROVIZIONAREA — sul Rîului. lon, bluze din bumbac etc. unde consumul de cocs a fost mai
l<e
mic faţă de planificat cu 104
îm bunătăţirea aprovizionării maga­
— M agazinul din Bătrina este în­
pe tona de fontă.
chis de m ultă vreme. De unde se a- zinelor din raionul Ilia constituie o De rem arcat este şi faptul că în
provizionează cetăţenii din această problemă care trebuie să stea mai prim ele 6 luni ale anului, cu coc­
INDICATOR PRINCIPAL comună? cooperaţiei de consum. De asemenea, sul economisit s-au elaborat 41.350
m ult în atenţia U niu n ii regionale a
— Se va deschide peste două săp-
tone fontă.
tăm îni — spunea preşedintele. Este este necesar sâ se pună o dată or­ Acest succes a fost posibil dato­
in pregătire. Gestionarul a fost găsit dine la întreprinderea comercială in- rită preocupării manifestate de-
Desfăşurarea în bune condiţiunî a magazinul alim entar a fost aceea a cu m inusuri. terraionalâ Deva în sensul de a res­ către furnaliştî pentru creşterea
a c tivită ţii comerciale este condiţio­ slabului sp irit gospodăresc al gestio­ Comuna Dobra este una dintre cele pecta graficele de aprovizionare. A- necontenită a tem peraturii aeru­
nată în mare măsură de modul cum narului. Curăţenia în magazin lăsa mai m ari din raion. Cu toate aces­ ceasta cu a tit mai m ult cu cît in u l­ lui insuflat în furnale, pentru res­
se face aprovizionarea cu m ă rfuri a- de dorit. Şi cu aprovizionarea se stă­ tea, dacă vrei sâ m âninci o înghe­ tim a perioadă aicî se manifestă multe pectarea cu strictele a reţetelor
lim entare şi industriale. Acest in d i­ tea rău. Citeva bucăţi de salam pe ţată nu ai unde. deficienţe. Cetăţenii raionului Ilia ca de dozare a încărcăturii din fu r­
cator poate fi realizat dacă există o care roiau muştele era singurul pre­ şi din alte părţi au nevoie de m ăr­ nale şi asigurarea unui mers con­
perfectă colaborare între în tre p rin ­ parat din carne pe care-1 puteai cum­ — Ba ai, a ţinut sâ precizeze tov. furi, nu de explicaţii. stant al agregatelor siderurgice.
derile producătoare, bazele de desfa­ păra. loan Moisil. Din cînd in cînd vine pe In fotografie : Minerul Adam Lazăr de Ia E. M Ghclar. Ia locul
cere şi unităţi. Desigur că în rind u - — Poate aveţi ţigări „C arpati" cu aici cu îngheţată unul Truţă din Si- ‘ V. ALBU de muncă. Foto: T. ILEANA
rile de faţă nu ne propunem să fa­ filtru , am întrebat pe gestionara Vio­
cem o analiză asupra felulu i cum rica Luca.
s-au statornicit aceste legături. Ne — Nu avem nici cu filtru , nici fără
vom referi doar. pe baza unor fapte filtru . In schimb avem circa... 37.000 Asigurarea unei susţinute a ctivi­ a ajuns la concluzia că în aseme­ ţie, solişti, echipe de teatru, mon­ tru cultură şl artă al raionului A l­ vităţi artistice şi, totodată, la ef< r-
concrete, le felul cum au reuşit uni­ kg sare cu care am um plut tot spa­ tăţi cultural-educative si artistice nea întreceri pot fi antrenate în taje literar-m uzicale. ba, a in iţia t organizarea d um inici­ tuarea unor rodnice schim buri de
tăţile de desfacere aparţinind coope­ ţiu l de depozitare. la sate, în perioada lunilor de va­ mai mare măsură consiliile de con­ Programele artistice prezentate lor culturale la casa de cultură din experienţă intre form aţiile artişti o
raţiei de consum din raionul Ilia să In apropiere se află magazinul in ­ ră, constituie o preocupare deose­ ducere ale cooperativelor agricole în faza comunală, în special în faza Alba lulia. In ce constă această in i­ si activiştii cu lturali din corn -
asigure aprovizionarea magazinelor dustrial. Gestionara O tilia Curea, in­ bită a C om itetului raional pentru de producţie, iar conţinutul pro­ raională, sînt precedate de mesa­ ţiativă ? Din două în două sâptă- nele respective. Pe lingă form aţi: Ir»
cu m ărfu ri alim entare şi industriale. teresată sâ aibă in magazin tot ce cultură şi artă al raionului Alba. gram elor poate fî axat mai m ult jele reciproce ale cooperativelor a- m ini, 4-5 comune apropiate una de căm inelor culturale, sînt progra­
In această direcţie am organizat o trebuie a vorbit direct. Sub îndrumarea C om itetului ra­ pe problemele specifice ale satului gricole de producţie, în care sint alta, alcătuiesc un spectacol com­ mate a prezenta spectacole la cen-
anchetă. — Tricotaje n-am p rim it de o lună, ional de partid şi printr-o strinsâ cooperativizat. evidenţiate succesele obţinute în plet cu care se deplasează la Alba tru l de raion şi form aţiile artişti e
Prima discuţie am purtat-o cu to­ deşi se caută. Nici cu încălţăm intea colaborare cu organizaţiile de ma­ din G.A.S. Oarda şi Galda, de
varăşul Dum itru Cojan, preşedintele nu stăm prea strălucit, mai ales cînd să, la nivelul raionului a fost ela­ S.M.T. Alba etc.
U.R.C.C. Ilia. A reieşit că această o r­ este vorba de sandale populare. Apoi. borat un plan de măsuri care cu­
ganizaţie comercială nu şi-a realizat mai lipsesc bateriile, aţă din bum­ prinde o gamă variată de manifes­
planul de aprovizionare pe prim ul se­ bac alb etc. tări culturale. Ducerea lui la în ­ Activitatea cu cartea —
mestru al anului, fapt pentru care Magazinul m ix t din B urjuc este deplinire va asigura un nivel rid i­ IN L U N I L E DE VA RA ,
şi la desfacere s-a înregistrat o râ- foarte curat şi in general bine apro­ cat activităţii de educare socialistă un sector cu rezerva
minere in urmă de 614.000 lei. E xp li­ vizionat. Totuşi, vînzătoarea nu poate a maselor de oameni ai muncii de
caţia a fost uiTnătoai-ea: servi cum părătorii cu vin. spirt, ba­ la sate. nefolosite
— Luna aprilie ne-a tras m ult îna­ te rii. pentru că lipsesc din magazin.
poi. Vînzârile au mers mai slab. Este M ulte m ărfuri lipsesc şi de la ma­ 0 ACTIVITATE CULTURALĂ BOGATĂ
adevărat că a influenţat negativ şi gazinul universal din Dobra. Este Iniţiative stimulatoare Analizînd o serie de aspecte din
lipsa de pe relea a unor produse. vorba de şosete pentru bărbaţi şi activitatea cu cartea, ■ om iletul ra­
— Dar în prezent cum se stă cu copii, tricotaje, nasturi pentru sa- Experienţa dobîndîtâ in lunile de ional pentiu cultură şî artă si-a
aprovizionarea? couri şi pantaloni. iarnă şi In primăvară, a confirm at dat seama că în acest sector mai
— Lipsesc în special tricotajele. A- Am cerut părerea şi tov. loan Moi- că întrecerile dintre colectivele de există încă multe de făcut, că n-au
semenea m ărfuri n-au mai intrat în sil, preşedintele cooperativei de con­ artişti amatori duc la dezvoltarea Comitetul pentru cultură şi artă, realizarea m uncilor agricole curen­ lulia şi-l prezintă pe scena casei fost folosite toate rezervele existen­
magazinele raionului Ilia de mai sum din Dobra. a ctivită ţii acestora, la cuprinderea în colaborare cu uniunea raională te şi angajamentele cu care coope­ de cultură. Aşa de ex-emplu, la data te în raion pentru ridicarea la un
bine de o lună deoarece depozitul — Sint m ă rfuri în depozit însă a- unui număr sporit de elemente ta­ a C.A.P., au in itîa t in cinstea celei ratorii întim pinâ ziua de 23 Au­ de 17 iulie '/(* prezenţi program nivel calitativ corespunzător a a-
IC .I. Deva se află in inventar. A- provizionarea se face defectuos. Râu lentate in form aţiile de amatori, de a X X II aniversări a eliberării gust. Fazele întrecerii sint stabilite form aţiile artistice din comunele cestei munci.
poi, mai întîm pm âm greutăţi din este că I.C.Î. nu onorează toate co­ la ridicarea ca lită ţii programelor patriei o ştafetă culturală la care pe baza unui grafic întocm it la n i­ M ihalţ, Sîntim bru. Teiuş. Strem ţ şi Intr-un num ăr însemnat de sate
partea l.C I. şi pentru că această în ­ menzile. Conform graficului trebuie prezentate. participă form aţiile de amatori ale velul raionului, urm înd ca cele mai Peţelca, în 31 iulie sînt programa­
treprindere nu respectă graficul de sâ prim im marfă joia, d a r-se aduce Biroul executiv al com itetului fiecărei cooperative agricole de pro­ bune form aţii selecţionate să pre­ te echipele artistice din comunele MUREŞ AN VICTOR
aprovizionare. sîmbăta sau chiar lunea. Ducem lip ­ pentru cultură şi artă, analizînd ducţie. La această întrecere iau zinte un spectacol festiv în ziua Am poiţa Şard. Ighiu continuîn- inspector al ComilciuUii regional
La Gurasada am vizitat citeva u- să de tricotaje, apă minerală, con­ rezultatele obţinute în cadrul con­ parte form aţii corale, grupuri vo­ de 21 august la Alba lulia. du-se în acest fel şi cu celelalte pentru cultură şi artă
nităţi de desfacere. Prima impresie serve din carne şi peşte. Acestea din cursurilor „Sâ intim pinâm prim ă­ cale, form aţii de dansuri şi instru­ Tot pentru stimularea a ctivită ţii comune. Această acţiune va duce
pe care am avut-o cînd am intrat in urmă au fost cerute in special de fo­ vara" şi „Pe Mureş şi pe Tirnave", mentale, brigăzi artistice de agita- artistice de amatori. Com itetul pen- la menţinerea unei susţinute acti­ (Continuare în pag a 2-a)