Page 71 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 71
f
PROLETARI DIN TOATE TARILE; UNITl-VA I
Adunarea de constituire a
Comitetului naţional de solidaritate
cu lupta poporului vietnamez
20 iulie 1966 In această zi a avut centa Consfătuire de la Bucureşti a A rtico lu l 16 din acordurile de la Ge
loc la Bucureşti adunarea de consti C om itetului P olitic C onsultativ al neva prevede : „Este interzisă in tro
tuire a C om itetului naţional de so T ra ta tu lu i de la Varşovia, vorbitorul ducerea in Vietnam a oricăror întă
lidaritate cu lupta poporului vietna a spus : Pornind de la considerentul riri de trupe şi personal m ilita r” La
ANUL XVIII. NR. 3593 JOI 21 IULIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI mez — puternică şi grăitoare re a fir că dreptul de a decide asupra desti rîndul lor. articolele 18 şi 19 stipu
mare a hotă rîrii ferme a poporului nelor sale aparţine exclusiv poporu lează : „Este interzisă crearea de noi
român de a da întregul său sp rijin lui vietnamez, poporul român s p riji baze m ilita re pe te rito riu l V ietna
nă întru totul poziţia guvernului R.D.
m u lu i”. S.U.A., încâlcind grosolan a-
m aterial, politic şi moral eroicului Vietnam şi F N.E. din V ietnam ul de ceste clauze au deplasat în V ietna
SECERIŞ 1966 popor vietnamez pînă la zdrobirea sud. mul de sud mari efective m ilita re :
MINUSURI La adunare au luat parte tovarăşul In continuare el a arătat că acum de la 200 aşa-zişi consilieri în 1954,
definitivă a agresorilor americani.
M ibai Dalea, secretar al C. C. al este mai necesar ca oricind ca po la circa 300 000 m ilita ri în prezent,
P.C.R., mem bri ai C.C. al P.C.R.. re poarele să intensifice acţiunile de so Regiunile încă neeliberate din V iet
namul de sud nu sînt altceva decît
lidaritate cu Vietnam ul luptător, să
ÎN FOLOSIREA COM BINELOR prezentanţi ai conducerii U niu nii Ge facem tot ce stă in puterile noastre un lanţ de baze m ilita re americane.
nerale a Sindicatelor, U niunii Tine
Neputînd să îngenuncheze poporul
retului Comunist, U n iunii Asocia pentru a s p rijin i poporul vietnamez din Vietnam ul de sud, ca acte de
Pentru acest an cooperativele agri Pentru a justifica existenţa unor ţiilo r S tudenţilor, C onsiliului N aţio pînă la capăt, ipînă la victoria de răzbunare sălbatică pentru eşecurile
plină asupra agresorilor.
cole din raionul Haţeg au de recoltat asemenea stări de lu cru ri, interlocu nal al Femeilor, C om itetului Naţional In cuvîntul său, m aistrul oţelar, suferite în sud, im p e ria liştii am eri
griul şi secara de pe 5.619 hectare. torul nostru a ţin u t să precizeze că, pentru Apărarea Păcii, Lig ii de prie Ştefan Tripşa, Erou al m uncii socia cani au trecut la atacuri barbare a-
TEHNOLOGII NOI In m ajoritatea u n ită ţilo r cultu rile practic, combinele lucrează în lan oameni ai m uncii din întreprinderi liste, a spus; Noi, m uncitorii rom âni, supra R. D Vietnam , stat socialist,
tenie cu popoarele din A frica şi Asia,
doar cîte 5 ore pe zi. P rintre cau
respective au ajuns in faza de coa
independent şi suveran.
cere deplină. Ca urm are, forţele şi zele care determ ină folosirea cu ran şi un ităţi agricole, personalităţi ale a m u rm â ritş i urm ărim cu adîncă ad In încheiere, vo rb ito ru l a su b li
m iraţie munca plină de abnegaţie şi a-
vieţii noastre ştiin ţifice şi culturale,
mijloacele mecanizate au fost m obi dament scăzut a com binelor se nu studenţi, ziarişti. v in t patriotic a tovarăşilor noştri con niat că singura bază pentru regle
ÎN FABRICAREA că pînâ ieri s-a recoltat producţia de semnalate in activitatea cooperati Au participat, ambasadorul R. D. fong. m etalurgişti din Thai Nguyen, mentarea justă a problemei vietna
mără unele deficienţe organizatorice
lizate la stringerea recoltei. Faptul
structori de maşini din Hanoi şi H ai-
opoziţia în patru
meze o constituie
pe numai 379 hectare dovedeşte că velor agricole precum şi m inu su ri Vietnam la Bucureşti, Hoang Tu, m ineri din Hongay, chim işti din puncte a guvernului R. D. Vietnam
există încă o serie de deficienţe in le existente în activitatea S.M.T La membri ai ambasadei, tineri vietna V iet T ri, a întregii clase muncitoare şi Declaraţia în cinci puncte a F ron
cele arătate se mai poate
adăuga
O T E L U R I L O R organizarea m uncii şi folosirea cu greutăţi provocate de îmburuienarea mezi care studiază în ţara noastră. din R. D. Vietnam pentru a dobin- tu lu i Naţional de Eliberare din V ie t
faptul că se intîm pină o serie de
întreaga capacitate a forţelor şi m ij
Deschizînd adunarea, acad Horia
namul de sud. Acestea corespund pe
di noi realizări în producţie, în con
loacelor.
lan u rilo r şi neuniform i ta tea terenu Hulubei, vicepreşedinte al Com ite d iţiile deosebit de grele ale luptei deplin prevederilor acordurilor de la
La buna desfăşurare a secerişu tului Naţional pentru Apărarea Pă îm potriva agresorilor americani. N u Geneva din anul 1954.
O sarcină im portantă ce ne re vi pregătirea profesională a persona lui, m ecanizatorii sint chemaţi să-şi lui. acestea fiind o urm are firească cii, a spus: O biectivul adunării trim o profundă simpatie faţă de Luînd cuvîntul. în continuare.
ne nouă oţelarilor din planul cin lului din oţelărie. In tru cît folosirea aducă o contribuţie sporită. Cum se a lu cră rilo r de slabă calitate făcute noastre, la care participă reprezen lupta dîrză, eroică, a p a trio ţilo r sud- Mircea Angelescu, secretar al C.C, al
cinal pe 1966-1970 aprobat de re oxigenului im plică o tehnologie achită ei de această saixrină ? As cu ocazia semănatului şi p liv itu lu i. tanţi ai pă turilor largi ale populaţiei vletnamezi, conduşi de Frontul Na U.T.C şi preşedintele UASR, a spus:
centa sesiune a M a rii Adunări Na nouă, cu p a rticularităţi specifice, pectele constatate cu ocazia unui raid Sâ exem plificăm insă in ce se con din toate regiunile ţă rii noastre, ai ţional de Eliberare. îm potriva inva T inăra generaţie a R epublicii So
ţionale este aceea de a introduce încă înainte de a fi introdus la făcut în cîteva cooperative agricole cretizează lipsurile de natura celor organizaţiilor de masă şi obşteşti d atorilo r am ericani şi a m arionetelor
pe scară largă progresul tehnic şi cuptoare, au fost stabilite instruc sînt în măsură să evidenţieze răs enumerate. Referindu-ne la proble este înfiinţarea unui com itet naţio politice saigoneze, pentru dreptul de cialiste România, ală tu ri de în
tregul nostru popor, nutreşte cea
cuceririle ştiinţei în producţie, pen ţiuni tehnologice p rivind modul de punsul ce se poate da la întrebarea mele care privesc latura m ăsurilor nal de solidaritate cu lupta dreaptă a-şi hotărî singuri destinele, fără nici mai vie sim patie faţă de eroicul po
tru a ridica continuu calitatea me lucru Aceste instrucţiuni s-au în respectivă. Dar. iată cum stau lucru organizatorice in cooperativele agri şi eroică a poporului vietnamez îm un amestec din afară. De aceea, con por şi tineret vietnamez care duc cu
ta lului ce-l elaborăm şi a reduce tocm it pe baza experienţei altor u- rile. cole consemnăm ca negativ aspectul potriva agresiunii barbare dezlănţui damnăm cu toată asprimea războiul eroism şi abnegaţie lupta îm potriva
preţul lui de cost. Deşi Oţelâi ia zine din străinătate, în urma unui — Cu cele 49 combine de care în tiln it la cooperativa agricolă din te de S. U. A. agresiv dezlănţuit de im p eria liştii a-
M artin nr. 2 este construită şi do vast studiu şi documentări. Aşa s-a dispunem am prevăzut să recoltăm satul Ruşi. Aici, pe bună dreptate Doresc sâ relev că adunarea noas m ericani îm potriva V ietnam ului, sîn- agresorilor americani.
tată cu instalaţii şi u tila je moder creat posibilitatea ca, de la început, păioasele de pe 3617 hectare, ne-a şeful brigăzii de tractoare, Gheor tră are loc în cadrul Sâptăm inii de tem, din toată inim a, ală tu ri de po T in e rii din patria noastră sînt gata,
ne. la nivelul tehnicii actuale, co să obţinem o creştere însemnată a declarat tov ing loan Popa, directo ghe Contor, era nem ulţum it de fap solidaritate cu poporul frate vietna porul vietnamez iu b ito r de pace şi dacă poporul vietnamez o va cere,
lectivul nostru de muncă şi-a în p ro d u ctivită ţii cuptoarelor M artin rul S.M.T. Haţeg. Pînă acum, deşi a tul că tim p de cîteva ore nu s-a mez şi totodată, că ea coincide cu a libertate. sâ meargă ca voluntari şi sâ lupte
dreptat atenţia spre rezolvarea a o şi să prevenim uzura lor prem atu trecut o bună perioadă de tim p de putut lucra cu două combine deoare X II-a aniversare a sem nării acordu um ăr la um ăr cu bravul şi viteazul
serie de probleme legate de perfec ră. De m enţionat este că acum pro la începerea recoltărilor, n-am rea ce consiliul de conducere al u n ită ţii rilo r de la Geneva din 1954 cu p riv i Prof. dr. docent in ştiinţe, M ihail tineret vietnamez,
ţionarea continuă a tehnologiei şi ductivitatea cuptoarelor este cu lizat nici 15 la sută din sarcina sta am intite nu s-a în g rijit din tim p de re la Vietnam .# Ghelmegeanu, a subliniat în cuvîntul T ineretul ţă rii noastre vede în
creşterea p ro d u ctivită ţii cuptoare 10-12 Ia sută mai mare decit îna bilită. (Continuare fn pag. a 3-a) său că intervenţia americană în V ie t crearea C om itetului naţional de soli
lor. în vederea obţinerii unor indici inte şi există încă posibilităţi de A luat apoi cuvîntul, prof univ. namul de sud, agresiunea îm potriva daritate cu lupta poporului vietna
tehnico-economici şi ca lita tivi şi mai Tudor D lonescu, membru corespon R. D. Vietnam reprezintă cea mai mez o dovadă grăitoare a h o tă ririi
superiori. Promovarea progresului dent al Academiei, oare a spus : A- gravă încălcare a dreptului interna neclintite a poporului român de a
tehnic in secţia noastră a îm dunarea de faţă. prezenţa în această ţional. a norm elor elementare ale re acorda tot a juto ru l luptei drepte a
brăţişat un aspect complex, m u lti sală a exponenţilor opiniei publice la ţiilo r dintre state, a Cartei Orga eroicului popor vietnamez, pentru
lateral. O latură a sa a urm ă rit a- din ţara noastră constituie o nouă nizaţiei N aţiu n ilo r Unite, a Acordu apărarea nordului, eliberarea sudu
daptarea la condiţiile secţiei şi in manifestare grăitoare a interesului rilo r de la Geneva, că există o fla lu i şi unificarea patriei.
troducerea celor mai productive şi viu şi sim patiei profunde cu care în grantă incom patibilitate între preve Vicepreşedinta C onsiliului National
economice metode de muncă prin tregul popor român urmăreşte lupta derile acestor acorduri şi faptele con al Femeilor, Zoe Dumitrescu-Buşu-
folosirea oxigenului la elaborarea eroică a poporului vietnamez. Sen crete ale p o liticii americane. lenga. a subliniat în intervenţia ei :
oţelului. tim entele de adîncă solidaritate in- G uvernul american, — a spus Noi, femeile, mame, soţii si surori,
Se ştie că producerea oxigenului ternaţionalistâ faţă de V ietnam ul vorbitorul — deşi nu a sem care ştim ce înseamnă ororile unui
pe cale fizică în cantităţi m ari şi luptător ce ne animă pe noi toţi şi-au nat declaraţia de încheiere a război de cotropire, p rivim cu adîn
utilizarea lui la fabricarea oţelului găsit din prima clipă expresia în po conferinţei din 1954. s-a angajat so că îngrijorare cum, intensifieîndu-şi
constituie în prezent un element e- ziţia P artidului Comunist Român, a lemn. sub presiunea opiniei publice agresiunea lor îm potriva poporului
Senţial al tehnicii noi, care are o guvernului R epublicii Socialiste mondiale că, citez textual, „se va ab vietnamez, im p e ria liştii americani
mare eficienţă in producţie. El so România — de aspră condamnare a ţine de la ameninţarea cu forţa şi de săvîrşesc fărădelege după fărădele
licită aplicarea unor măsuri com agresiunii amer icane, de sp rijin activ la folosirea forţei pentru a m odifica ge Riposta hotărită pe care po
plexe. pentru ca productivitatea şî ajutor m ultilateral acordat poporu acordurile inche;ate sau a împiedica porul viebnamez o dă agreso
cuptoarelor să nu fie stinjenltâ de lui vietnamez. V orbitorul a am intit realizarea lor". In întreaga perioadă rilo r este o m ărturie nepieritoare a
alte compartimente de activitate documente în care este afirm ată a- care a trecut de atunci, Statele U ni ceea ce poate realiza un 'p op o r care
din oţelărie, durabilitatea agregate ceastă poziţie fermă şi consecventă, te au încălcat in mod deliberat, luptă pentru o cauză sfîntă — drep
lor să fie m enţinută la nivelul co subliniind expunerea pe care a fă punct cu punct prevederile acordu tul de a fi singur stăpîn în propria
respunzător. iar calitatea oţelului sâ cut-o, la 15 iulie in faţa activului de rilo r de la Geneva In acest sens, ţară.
nu scadă, ci să se îmbunătăţească. partid, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, S. U.A. au înjghebat pactul m ilita r
De aceea, utilizarea oxigenului la secretar general al C.C. al P. C. R SEATO, incluzînd te rito riu l vietna îm preună cu^ întregul popor, fe
cuptoare s-a făcut pe baza unui C uvîntul partidului dă glas ginduri- m ului de. sud în raza de acţiune meile din România îşi exprim ă .d in
plan de muncă detaliat. In acest lor noastre, ale tuturor, se bucură de acestui pact agresiv ; au sabotat sis "Tiou hotărîrea ferm ă de a ne aduce
Sens, s-au făcut unele studii şi s-au adeziunea deplină a întregului nos tem atic clauza care prevedea în mod întreaga contribuţie în sp rijin u l
rezolvat o serie de probleme de na tru popor. expres ca, în decurs de doi ani, atît luptei eroice a poporului vietnamez.
tură tehnică şi organizatorică De Agresiunea amer icană, crim ele sâ- M em brii cooperativei agricole de
pildă, au fost elim inate unele vîrşite — a spus vorbitorul — repre în nord, cit şi în sud sâ fie organi
strangulări in principalele com par cii pentru insuflarea oxigenului în zintă o batjocorire a celor mai ele zate alegeri generale libere pentru a producţie „Prietenia rom âno-vietna-
timente ale secţiei şi s-a făcut o sporire a ei in continuare. baia de metal lichid la o tempera mentare noi me de drept şi de mora se putea crea condiţiile necesare
Perfecţionarea pe mai departe a
sincronizare mai perfectă a a ctiv i tură de peste 2000 grade C. Este lă, de relaţii internaţionale, un aten care sâ ducă la unificarea ţă rii.
tă ţii acestora. De asemenea, s-au tehnologiei de elaborare a oţelului vorba de construcţia unor lănci, tat la fiin ţa naţională a poporului (Continuare In pag. a 4-a)
studiat şi u rm ă rit la faţa locului cu ajutorul oxigenului constituie care sâ funcţioneze la u n 'n u m ă r vietnamez, o sfidare a conştiinţei în
factorii care concură la menţinerea una din preocupările de bază ale mai mare de şarje. tregii om eniri. Sub presiunea valu
d u ra b ilită ţii cuptoarelor in co ndiţi colectivului nostru de muncă. A - lui de indignare şi protest al popoa
ile u tiliz ă rii oxigenului, cel puţin cum se fac experienţe sistematice La rezolvarea acestei probleme au Oţelul elaborat în cuptoa relor, conducătorii americani caută înapoierea din China
la nivelul rezultatelor anterioare. pentru folosirea oxigenului in in fost antrenaţi un număr mare de rele M artin face un ultim po
S a sta b ilit astfel o tehnologie a- tensificarea proceselor metalurgice, ingineri şi m aiştri, care dispun de pas, înainte de a pleca spre be să-şi ascundă planurile agresive sub
decvatâ noilor condiţii de muncă, prin sistemul lance (pînâ acum s-a o bogată experienţă. Şi avem toată neficiari, în secţiile de lam i paravanul vorbăriei despre „căuta a delegaţiei de activişti ai P.C.R.
aşa îneît să fie evitate cazurile de folosit pentru intensificarea arde convingerea că nu peste m ult tim p noare. rea păcii" Dar cuvintele făţarnice nu
elaborare a şarjelor necorespunză rii). va fi soluţionată In foto: Aspect din hala la M iercuri la amiază s-a înapoiat in P.C.R., prim -secretar al C om itetului
toare şi pierderile de oţel. In tim pul efectuării experienţelor Ing. S ABIN FAUR m inorului de sîrmă al C.S. H u mai pot induce pe nim eni în eroare. Capitală delegaţia de activişti ai orăşenesc — Bucureşti al P.C.R., care
Un factor im portant în folosirea însă, au apărut alte probleme noi, şeful grupei tehnieo-economicc nedoara. După ce a subliniat însemnătatea P artidului Comunist Român, condusă a făcut un schimb de experienţă în
oxigenului la cuptoare l-a avut şi legate îndeosebi de construcţia lăn ta sectorul oţelării de Ia C.S.II. Declaraţiei cu p rivire la agresiunea de D um itru Popa, membru supleant R. P. Chineză.
S U .A. în Vietnam, adoptată la re al C om itetului Executiv al C. C. al (Agerpres)
ceasta ocazie a scos în evidenţă o
Se reduce preţul de cost serie de rezultate p rivind deservirea
populaţiei ca şi unele deficienţe care
se mai manifestă. Vizita delegaţiei P.M.S.U. în regiunea Hunedoara
Intr-o scrisoare trim isă redacţiei, Consfătuirea a fost urm ată de pre
corespondentul nostru loan Şcrban zentarea a 50 modele noi de îm bră
de la d istile ria .d e gudroane a C.S. căminte pentru femei, bărbaţi şi co
Hunedoara ne informează că în p ri preţ la obţinerea realizărilor am in noroiului in această zonă s-a făcut pii, precum şi coafuri şi tunsori mo Delegaţia de activişti ai P artidului membru al C.C. al P.C.R., prim -se b it oaspeţilor despre dezvoltarea, în
mul semestru din acest an colectivul tite. un pavaj înclinat de piatră. Acum derne. De asemenea, au fost expuse Muncitoresc Socialist Ungar, care la cretar al C om itetului regional H u anii de după eliberarea patriei, a a-
secţiei respective a depus m ultă stră curăţenia anim alelor poate fi păs într-un stand modele de încălţăm in invitaţia C.C al P.C.R a sosit in ţară nedoara al P.C.R., şi Nicodim Roşea, cestui im portant centru industrial,
danie pentru continua perfecţionare jări zootehnice trată în condiţiuni m ult mai bune te, picturi şi fotografii artistice. în schimb de experienţă, a fost ieri secretar al C om itetului regional H u cit şi despre preocupările actuale ale
a proceselor tehnologice, utilizarea decit înainte. conţi ibuindu-se la GM. ŞENDREANU oaspete al regiunii Hunedoara Din nedoara al PC.H. In cursul dim ine colectivului de siderurgişti şi per
cit mai deplină a agregatelor şi a menţinerea sănătăţii lor. corespondent delegaţie fac parte tovarăşii Lajos ţii, la Com itetul regional de partid a spectivele de dezvoltare ale C S.H.
tim pului de lucru. Toate acestea — V izitind cooperativa agricolă din N IC O LAE DURA Astaiosz, şef ad-interim al Secţiei In avut loc o discuţie tovărăşească, cu Tov. loan Niculescu a vorbit mem
arată el — au condus la creşterea Miercurea râm ii plăcut impresionat medic la circum scripţia dustriale a C.C al P.M.S.U., conducă caracter de schimb de experienţă. b rilo r delegaţiei P.M.S.U. despre
p rod uctivită ţii muncii, Îm bunătăţirea de modul în care s-a dezvoltat sec veterinară Miercurea Spectacol torul delegaţiei, Jeno Toka, şeful sec Apoi, delegaţia de activişti aî munca şi activitatea organizaţiei de
calităţii produselor şi, im p licit la re torul zootehnic. Pentru asigurarea u- torului industrie grea din Secţia In P.M.S.U. a făcut o vizită in oraşul partid din CS.H., desfăşurată in ve
turor anim alelor, cooperatorii de aici Consfătuire
ducerea preţului de cost. In perioa nor condiţii bune de adăpostire a tu Astăzi, pe stadionul „Cetate" din dustrială a C.C. al P.M S.U., Jănos Hunedoara La Com binatul siderur derea în fă p tu irii sarcinilor trasate de
da scursă de la începutul anului s-au Deva, Ansamblul artistic al U niunii Horvath, şeful Secţiei Industriale a gic oaspeţii au fost întîm pinaţi de cel de-al IX-Iea Congres al P.C.R.
au ridica t construcţii durabile. Cu Generale a Sindicatelor din România C om itetului judeţean Veszprem al Apoi, oaspeţii au v izita t secţiile o-
înregistrat economii de 110 400 lei aceeaşi g rijă s au preocupat apoi şi cu va prezenta spectacolul „Pentru tot P.M.S.U. tov. Pogea Brîncoveanu, prim-secrc- ţelăriei M artin nr. 2, fu rn a lu l nr. 7
faţă de sarcina planificată. de alimentarea cu apă in fermele de ce-mi este drag". In program pot fi Delegaţia este însoţită de tov. Şte tar al C om itetului orăşenesc H une şi lam inorul blum ing. A fost vizita t,
doara al P.C R., loan Niculescu, se
Cel mai bine au m uncit brigăzile animale. Prin interm ediul a două e- Conducerile cooperativelor meşte urm ărite tabloul folcloric „Nestema fan Ilieş de la Secţia m etalurgie-chi- cretar al C om itetului de partid al de asemenea, noul oraş muncitoresc
conduse de Gheorghe Bodreanu, Pa- lectropompe apa este scoasă din fin - şugăreşti Solidaritatea şi Progresul tele p a trie i”, tabloul muzical core mie a C.C. al P.C.R. CS. Hunedoara, şi ing. Gheorghe Ră- şi Castelul C orvinilor.
tin i cu debit constant şi d irija tă în din Deva «iu organizat o consfătuire grafic „Se aprind lu m in i” , baletul
vel Bordeanu. Ioan Beloiu, Abel La sediul C om itetului regional de dulescu, director tehnic al CS.H. In Seara, delegaţia de a ctivişti aî
jgheaburi care sînt lipite de peretele cu populaţia în scopul de a prim i „Pentru inim a de oţel a pa trie i” .
Shweighoffer şi losif Coşoveanu. Ele exterior al grajdurilor. Trebuie men anumite sugestii de îm bunătăţire a Acelaşi program va fi prezentat partid Hunedoara, delegaţia a fost faţa machetei com binatului siderur P.M.S.U. a plecat din regiunea noas
au adus şi contribuţia cea mai de ţionat că pentru evitarea form ării a ctivită ţii Referatul prezentat cu a- m iine în oraşul Hunedoara. p rim ită de tov. Gheorghe Călin, gic, tov. Gheorghe Rădulescu a vor tră spre regiunea Braşov.
A ^ —
CIT VA REZISTA „SUPRAELASTICITATEA" TERMENILOR ?
Vara, in numeroase localităţi mai la fundaţie, ca şi cea de la săptămîni, nu ştiu unde. Totul a făcut pentru ca la 15 septembrie
din regiune, în oraşe şi sate, şan V in ţ de Vale. La 36 săli de cla rămas aşa, cum vedeţi şi dum sâ se poată preda, în aceste cla
tierele şcolare vestesc spaţiile noi, să se lucrează încă la zidărie, în neavoastră... se, primele lecţii.
moderne şi luminoase, care vor tim p ce, la restul de clase, sint Construcţia şcolară de la V inţ In lipsa gazdelor, şi la Sîntim -
prim i elevii o dată cu deschide în curs de execuţie finisările. de Vale se află la fundaţie Dra- bru am fost nevoiţi să cercetăm
rea noului an de invăţăm înt. S-ar părea, după stadiul gene gosin lacob. deputatul de c ir singuri şcoala. Şi aici, linişte, şi
In această perioadă la Deva, ral al lucrărilor că obiectivele vor cumscripţie. ne asigură că lucră aici foarte multe de făcut.
Hunedoara. Petroşani, şi chiar in fj date in folosinţă la termenul rile se vor termina la tim p: Noile construcţii şcolare trebuie
sate îndepărtate ca Bulzeştii de stabilit; totul depinde de ritm ul, — Acum aducem cărămida şi să fie date în folosinţă la înee-
Sus. Reţi, C rosuri Deal (raionul
Brad). V in ţ de Vale, Petelca (ra
ionul Alba), Valea Poienii, Godi- I n l e g ă t l - i a r ă
neşti, Coaja (raionul Ilia) şi in
multe altele au prins contur v i
itoarele şcoli şi clase noi
Pe întreaga regiune, numărul
claselor noi. ce trebuie date in
folosinţă în acest an, se ridică la
aproape o sută.
V izitin d cîteva din aceste şan
tiere am constatat că. în m a jo ri
tatea cazurilor, lucrările de zidă
rie sint pe terminate, construc
ţiile sint acoperite, se lucrează la
finisaj.
Mai harnici, gospodarii din A-
|X)ldul de Jos (raionul Sebeş) şi
Iscroni (oraşul regional Petroşani)
au term inat lucrările. In schimb,
şcoala cu 16 săli de clasă de la
Deva, începută tîrziu, se află nu