Page 8 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 8
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3577
Popoarele lumii înfierează noile acte de încheierea
convorbirilor
agresiune ale S.U .A. împotriva R.O. Vietnam
sovieto - franceze
.PRAGA 1 (Agerpres).—
Declaraţia guvernului sovietic
Secretariatul Federaţiei Sindicale
Mondiale a dat publicităţii o declara MOSCOVA 1 (Agerpres). — vine O rganizaţiei N aţiunilor Unite
ţie in care, în ‘ numele celor 138 mi- MOSCOVA 1 (Agerpres).— de sud, prin incetarea agresiunii m i La Moscova a fost dată p ublicită în cyriform itate cu Carta sa, la pro-
lioai.e de membri ai sindicatelor, con litare străine şi a amestecului in tre ţii declaraţia sovieto-francezâ in care blc/nele dezarm ării.
damna cu energie noua acţiune ruşi Guvernul sovietic a dat publicităţii burile interne ale poporului vietnamez. se subliniază că convorbirile care au R eferitor la re la ţiile sovieto-fran-
noasă a im perialiştilor americani în o declaraţie cu privire la bombardarea Forţele armate americane trebuie re avut loc cu p rile ju l vizitei in U.R.S.S. ceze, in declaraţie se arată că a fost
Republica Democrată Vietnam şi îşi di către forţele militare aeriene ale trase din Vietnam, a preşedintelui Franţei au permis relevată dorinţa de a se căuta toate
exprimă solidaritatea cu lupta justă a S.U.A. a suburbiilor Hanoiului şi Hai- realizarea unui schimb de păreri u- posibilităţile in scopul dezvoltării
til şi profund in problemele majore
poporului vietnamez. fongului. In declaraţie se arată că „Uniunea Sovietică a acordat si va ale p o litjcii internaţionale, precum şî maxirpe a schim burilor şi colaboră
,,Mai holârită ca oricind, omenirea prin acest act S.U.A. au pornit pe li o: -rda şi pe viitor Republicii Demo în problemele p rivin d re laţiile sovie- rii în domeniul economic, cultural,
progresistă si, în primul rind clasa nia extinderii, în continuare, a răz crate Vietnam ajvitor m ultilateral, to-franceze. S-a acordat atenţie in ş tiin ţific şi tehnic, de a înfăptui co
muncitoare, trebuie să se pronunţe boiului ruşinos împotriva R. D. V ie t politic, economic şi în mijloace de a- prim ul rind problem elor europene şi laborarea in cercetarea şi folosirea
împotriva agresiunii americane si să nam şi întregului popor vietnamez. părare in lupta împotriva atacului im îndeosebi problem elor securităţii eu spaţiului cosmic în scopuri paşnice,
în domeniul televiziunii în culori Va
obţină unica rezolvare posibilă a pro Soluţionarea problemei vietnameze, perialist, se arată in declaraţie. Po ropene .şi celei germane. In declara continua colaborarea in domeniul fo
blemei vietnameze : respectarea drep subliniază declaraţia, poate fi găsită porul sovietic a sprijinit şi va sp riji ţie se subliniază că cele două gu lo sirii în scopuri paşnice a energici
turilor inalienabile ale poporului viet numai pe baza programului propus de ni lupta de eliberare a poporului din verne sînt de acord că problemele atomice. Părţile au căzut de acord
namez, încetarea agresiunii americane guvernul R. D. Vietnam şi de Frontul Vietnamul de sud pentru independen europene trebuie analizate, în p rim ul să constituia o comisie m ixtă sovie-
5i retragerea imediată din Vietnam a tă naţională, democraţie, pace şi uni rind, in cadrul european. Ele s-au to-franceză care să funcţioneze per
forţelor armate ale S.U.A. şi ale alia National de Eliberare din Vietnamul ficarea tării". pronunţat pentru „crearea unei at manent
ţilor lor conform acordurilor de la Ge mosfere de destindere între toate ţă A . fost semnat un acord cu p ri
neva", se arată in declaraţie. rile din Răsărit şi Apus şi pentru vire .la colaborarea în studierea Cos
Totodată, Secretariatul F.5M. a a- Chemarea lui Bertrand Russell normalizarea şi apoi dezvoltarea mosului, care prevede în principiu
dresat la 30 iunie preşedintelui John treptată a re la ţiilo r dintre toate ţă lansarea de către Uniunea Sovietică
son un mesaj de protest. rile europene, in condiţiile respec a unui satelit francez şi un acord
LONDRA 1 (Agerpres). — care „condamnă hotărîrea de a bom tă rii independenţei fiecăreia dîn ele
tchnîco-
★ In Partidul laburist se manifestă barda instalaţiile (fin Hahoî şi Haf- şi neamestecului în treburile lor in cu p rivire la colaborarea între cele
ştiin ţific â şi economică
SOFIA 1 (Agerpres). — divergente arute in problema s p riji fong. consideră că această gravă ex terne". două ţări.
n irii p o liticii americane în Vietnam. tindere a războiului' este- consecinţa
,,Noi)e acte criminale ale imperia Laburiştii de stingă din Camera dii-ectă a orientării greşite a p o liticii In cursul convorbirilor s-a m ani In declaraţie se arată apoi că am
lismului american îndreptate împotriva Comunelor cer o dezbatere parla guvernului Statelor Unite şi cere gu festat o îngrijorare crescindâ din bele guverne au hotârît să continue
R. D. Vietnam constituie o provocare mentară specială in această proble vernului rnajestăţîi sale să se diso pricina intensificării războiului ' in cu regularitate consultările între ele.
făţişă la adresa opiniei publice mon mă cieze de această politică, astfel in cit Vietnam şi s-a arătat că singura re Ele au hotărît, de asemenea, să sta
diale şi a forţelor paşnice din lumea Prim ul m inistru Wilson a refuzat Marea Brîtanie să poată juca un-rol zolvare posibilă a acestei situaţii „o bilească o linie de com unicaţii d i
întreagă" — sc spune în declaraţia să dea curs acestei cereri, cu toate efectiv şi pozitiv intr-o reglementare constituie reglementarea pe baza a- recte între K rem lin şi Palatul E-
dată publicităţii de Consiliul National că m iercuri „luase notă cu regret" paşnică". cordurilor de la Geneva din anul lysee..
al Frontului Patriei din R. P. Bulga de bombardarea suburbiilor oraşelor In tr-o declaraţie cu privire la 1954, care exclud orice fel de ames L. L Brejnev, A. N. Kosîghin şi
r ii. Exprimind protestul întregului po Hanoi şi Haifong. bombai damentale americane asupra Cuvînfarea iui J. Mobutu tec străin în Vietnam ". N. V. Podgornîi au acceptat invitaţia
por bulgar fală de bombardamentele Observatorii consideră că o dezba H ajioiuluî. fitozofql britanic Bertrand In cursul convorbirilor, cele două generalului de Gaulle de a vizita
efectuate de aviaţia americană asupra tere in problema Vietnam ului va a- Russell cheamă poporul englez „să părţi s-au referit la rolul care re- oficial Franţa.
oraşelor Hanoi şi Haifong, declaraţia vea loc abia peste două săptămini. demonstreze, sa saboteze „blitzkrieg- cu prilejul aniversării
subliniză că acţiunile militare ale Mai m ulţi deputaţi laburişti au de ul" american şi să protesteze împo
SJJ.A. duc la înrăutăţirea situaţiei in pus în Camera Comunelor o moţiune triva acestuia". Generalul de Gaulle
ternaţionale. In declaraţie se sublinia proclamării Republicii Congo
ză că poporul bulqar sprijină in una V W mg 4
nimitate eroica luptă a poporului viet I n I t a l i a a părăsit Moscova
namez, pronunţîndu-se ferm pentru K IN SH ASA 1 (Agerpres). — rilo r im obile ale statului congolez a-
încetarea acestui război injust. ROMA 1 — Corespondentul Ager şi Torino au avut loc adunări şi m i Cu p rile ju l celei de-a 6-a aniver flate în Belgia. Pe de altă parte, gu
In Sofia şi in alte oraşe din Bulga pres, J. Mărgineanu, transmite : tinguri de protest, la care au luat sări a independenţei Republicii Con vernul congolez insistă asupra lic h i MOSCO-VA 1 (Agerpres).— rita tii europene, la întărirea păcii In
ria au avut loc adunări şi m itinguri In cursul zilei de joi, Italia a cu parte mit de persoane. Din rindul go (Kinshasa), preşedintele Joseph dării unor conturi cu organizaţiile Vineri dimineaţa preşedintele Fran lumea întreagă". In cuvîntul său. ge
de protest împotriva agresiunii ame noscut puternice acţiuni de solidari oamenilor de cultură au luat a titu Mobutu a rostit o cuvîntare radiodi m ixte, conduse de belgieni, precum ţei, Charles de Gaulle, şi persoanele neralul de Gaulle s a declarat de a-
dine cunoscuţii scriitori Alberto Mo-
tate ale maselor populare, ale oame
care l-au . însoţit în călătoria sa în
ricane din Vietnam. nilo r de cultură şi de artă, ale dife ravia şi Carlo Levi, cineaştii Luchino fuzată, în care s-a referit la unele si trecerea unor bănci şi in s titu ţii sub Uniunea Sovietică, au părăsit Mosco cord.cu aprecierea asupra conţinutului
★ rite lo r organizaţii politice faţă de Vişconti şi Cesare Zavatîni, pictorul probleme economice şi politice. controlul statului congolez. Trebuie, va, îndreptîndu-se spre palric. tratativelor franco-sovietice, a m u lţu
de asemenea, să fie rezolvată proble
mit pentru călduroasa primire făculă,
In euvînlai>ea sa, preşedintele Mo
W ASHINGTON I (Agerpres).— cauza justă a eroicului popor vietna Giaccomo Manzu. butu a subliniat că guvernul congo ma dreptului de concesionare a bo La aeroport, generalul de Gaulle a şi şî-a exprimat convingerea că Uniu
mez. La Reggio Em ilia s-a desfăşurat In tr-u n comunicat publicat joi. Se găţiilor naturale. f,a t condus de N ikolai Podgornîi, A-
In faja clădirii Casei Albe a avut* o mare manifestaţie în centrul ora lez va lua o serie de măsuri concre nea -Sovietică -şi Franţa au toate te
loc joi o demonstraţie a tinerilor a- cretariatul Confederaţiei Generale a te menite să soluţioneze d e fin itiv Agenţia Reutei* relevă că preşedin lexei Kosîghin, alţi conducălori de meiurile să colaboreze în toate dome
merirani în semn dc protest împotriva şului, la care au participat comu M uncii, „ca .interpret al aspiraţiilor problemele litigioase cu Belgia, a fir- tele Mobutu a a m intit în cuvîntarea 6fat ai Uniunii Sovietice, diplomaţi niile. ★
nişti, socialişti, republicani Cu . a-
extinderii ,escaladării" războiului dus cest prile j au fost adresate m oţiuni şi al voinţei m uncitorilor, cere gu mind că acordul asupra contenciosu sa numele celui d in tîi prim -m inistru străini acreditaţi la Moscova, locuitori
de S.U.A. in Vietnam. La această ma de protest guvernului şi Ambasadei vernului italian să se disocieze de lui financiar, intervenit între Chom- de după proclamarea independenţei, ai capitalei sovietice. PARFS 1 (Agerpres). — Preşedin-
nifestaţie au participat delegaţii la S.U.A, din Roma. La Palermo, con guvernul Statelor* Unite şi să în tre be şi Spaak, în martie anul trecut, Patrice Lumumba, asasinat în 1961, Exprimîndu-şi satisfacţia faţă de tra lele Franţei, de Gaulle, şi persoanele
pe care l-a num it erou naţional.
conferinţa ‘tinerilor quakeri care se silie rii comunali comunişti, socia prindă pe plan politic şi diplom atic constituie „o trădare de patrie" Totodată, Mobutu a anunţat hotâ- tativele rodnice dintre conducătorii care l-au însoţit în călătoria sa în
cţo»ţfl<oară în prezent la Camp-Mnin lişti şi ai P.S.I U P au condamnat iniţiativele necesare pentru a se pu Mobutu a arătat apoi necesitatea rîrea guvernului privind modificarea Uniunii Sovietice şi preşedintele Fran Uniunea Sovietică, au sosit vineri la
(«talul New York). Manifestanţii pur în comun agresiunea americană. La ne capăt brutalelor acte de război revizuirii cond iţiilo r dc achitate a denum irii bulevardului Leopold din ţei Nikolai Podgornîi a subliniat că amiază la Paris. Intr-o scurtă ddbi.V
tau pancarte pe care era scris : „Oua- Bologna, Ravenna, Florenţa. M ilano americane". d atoriilor contractate de Belgia in Kinshasa în bulevardul Patrice Lu dezvoltarea ’ relaţiilor ‘ sov'ieto-franceze rdtie făcută' lă aeroportul'O rly,- pre
kerii cer pace"? „Ieri Vietnamul de numele Congoului, înainte de procla mumba şi ridicarea unui monument va constitui „o contribuţie fundamen şedintele Franţei a calificat vizita sa
Bruxelles-ul
independenţei.
marea
nord, azi Hanoiul. Cind vom pune ca trebuie să restituie, printre altele, in cinstea acestui erou in centrul ca tală la îmbunătăţirea clim atului poli în Uniunea' Sovietică ca „foarte im
păt acestei situaţii?", tic in Europe, la consolidarea secu- portantă”.
In acelaşi timp, 36 de tineri quakeri Dezbaterile din Comisia dreptul de proprietate asupra bunu pitalei.
au hotârît să rămînă în Iribunele pu
in semn de protest împotriva bombar senatorială a S.U.A. Sesiunea M arelui H ural
blicului din clădirea Senatului S.U A.
damentelor americane asupra oraşelor s-au dovedit a fi exlrem dc greşiţi Irak: încercare de lovitură de stat
Hanoi şi H-ifong. Ei au refuzat să-şi W ASHINGTON I (Agerpres) — Popular al R. P. M ongole
părăsească locurile la închiderea şe Bombardamentele aviaţiei america înainte şi nu văd cum ei pot consi
dinţei Senatului, (apt pentru care l'ţ ne asupra periferiilor oraşului Hanoi dera că au acum dreptate**. neizbutită ULAN BATOR 1 (Agerpres) — La Hural Popular, avînd ca preşedinte
dintre ei au fost arestali. şi oraşului Haifong au provocat dez- Senatorul Jacob Javits a spus că l iulie s-a deschis la Ulan Balor se pe J. Sambu. A fost, de asemenea,
La New York numeroşi locuitori ai baleri aprinse in Comisia senatoria extinderea bombardamentelor consli- siunea Marelui Hural Popular al R.P constituit Consiliul de M iniştri al
oraşului au demonstrat în fala sediu lă pentru afacerile externe Deşi şe- luie o „hotărire greşită", în timp ce BAGDAD I (Agerpres). — militară aeriană din oraşul Moşul, si Mongole, ales la 26 iunie a.c Parti R.P. Mongole, iar în funcţia de pre
lui delegaţiei S.U.A. la O. N. U. Mai dinla do joi a comisiei lusese convo senatorul Stephen Young a declarat După lichidarea tentativei de lovi tuată la .230 mile nord de Bagdad. Ge cipanţii la sesiune au ales în una şedinte al acestuia a fost numii J
m ulli tineri s-au culcat în fala uşilor cată pentru examinarea problemelor că preşedintele Johnson „a capitulat tură de stal din Irak, condusă de fos neralul Razzak împreună cu adepţii nimitate în funcţia de preşedinte al Tedenbal
de intrare împiedicînd accesul, in N A T O,, preşedintele acesteia, se in fata m ilitariştilor". tul premier şi comandant al forţelor săi *.u folosit avioane bombardînd Pa Marelui Hural Popular pe deputatul In cadrul sesiunii a fost adoptată
timp ce pichete instalate pe trotuare natorul W illiam Fnlbright, a decla In dopozilia sa, subsecretarul de armate, Abdel Razzak postul de ra latul prezidenţial de la Bagdad In B. Altangherel. ■ o declaraţie în sprijinul luptei po
purtau pancarte in care se protesta rat că „este imposibil să se vorbeas stat al S.U.A., George Ball s-a re dio Bagdad a transmis joi scara o de ti.mpul bombardamentului, două per Deputaţii au aprobat apoi politica porului vietnamez Împotriva agresui-
împotriva bombardării capitalei R. D. că despre N.A.T.O. şi să nu se dis ferit aproape exclusiv la recenta e- claraţie a preşedintelui Abdel Rah- înfernă şi externă precum şi a ctivi
Vietnam şi a politicii preşedintelui cute nimic despre Vietnam*'. El a a- volutie a războiului din Vietnam. Re- man Aref, în care se arăta că forţe soane au fost omorîte, iar şapte ră tatea guvernului rpongol. .nii americane. Cu aceasta, sesiunea
Johnson de „escaladare" a războiului dăuqat că bombardamentele asupra luînd argumentele expuse de minis le guvernamenlale delin controlul a- nite. Sesiunea a ales Prezidiul Marelui Marelui Hural Popular a luat sfîrşU
din Vietnam. „Com itelui pentru ac Hanoiului şi Haifongului demonstrea trul apărării, Robert McNamara, Ia o supra situaţiei din întreaga tară. Tot-
ţiunile neviolente din New York" a ză faptul că principala ameninţare la recentă conferinţă de presă, Ball a odală, postul de radio a anunţat că
auto lă'tilc de la* Bagdad au instituit
anunţat că in fala sediului delegaţiei adresa păcii mondiale constă în con apărat hotărîrea preşedintelui John interdicţii de circulaţie între orele 20 Buenos Aires
S. U. A. la O. N. U. a început o „ve tinuarea războiului vietnamez. son de a continua bombardamentele Mesajul radiodifuzat al noului
ghe a păcii", care va dura o săplă- Senatorul Georqe Aiken a decla asupra depozitelor de carburanţi din şi 3 (ora Greenwich). M ilita rii im pli
mină în semn de protest împotriva ul rat că „preşedintele a făcut o gre portul Haifong şî din Hanoi. caţi în tentativa dc lovitură de stat,
timelor bombardamenle asupra Hano şeală. In loc să reducă războiul, el il In acelaşi timp, un număr de 17 în frunte cu Abdel Razzak, au fost a- preşedinte al Argentinei
iului şi Haifonquluî. extinde.. Cred, a adăugat el, că pre membri ai Camerei Reprezentanţilor restali. Ei vor fi deferiţi justiţiei şi
★ şedintele a cedat complet în lata a- au dat publicităţii o declaraţie in condamnaţi potrivit legilor în vigoare
celora care au indicai încă de la în care subliniază că' intensilicarea bom In legătură cu amănuntele referi BUENOS AIRES 1 (Agerpres) — difuzat, in care a anuntat că guvernul Agenţiile occidentale de presă anun
PARIS 1 (Agerpres). — ceput că doresc un război din ce în bardamentelor duce Ia o extindere toare la tentativa de lovitură de stat, Noul preşedinte al- Argentinei, ge elaborează „un plan vast de reforme". ţă că regimul militar instalat în A r
Joi seara, Ia Paris a avut Ioc o de ce mai intens, care să acopere re a conflictului militar din Asia de agenţiile de presă anunţă că iniţiato neralul Juan Ongania, a adresat joi gentina a început o campanie de re
monstraţie de protest împotriva esca giuni lot mai mari. Aceşti consilieri sud-est. rii acesteia îşi aveau sediul la o bază seara naţiunii primul său mesaj radio- El a adăugat cu programul regimului presiuni Impotriva^elemcntelor demo
ladării războiului din Vietnam, la care militar va fi cunoscut ulterior şi a cratice.
au participat mai multe mii de persoa- subliniat că în fala m ulţim ii dificultă
ţilor „nu este posibil să se aştepte la
ne. iu p â cum transmite agenţia France Joî, poliţia a efectuat percheziţii la
Pres.se, demonstranţii, purlind drapele soluţii imediate", 32 de sedii ale P artidului comunist şi
Observatorii din capitala argenti-
ale R. D. Vietnam şi scandînd lozinci + NEW YORK el va inspecta foiţele O.N.U. afla * NICOSIA m entului suprem atlantic pentru niană remarcă faptul că deşi au tre ale ailor organizaţii progresîslc, ares-
s au îndreptat spre clădirea ambasa Joi seara a părăsit New Yorkul, te în Gaza, Ierusalim, Amman şi Europa (S.H.A.P.E.). O hotărire tind mai multe persoane. După cum
dei S.U.A. Datorită demonstraţiei pe plecînd într-o vizită de inspecţie Cipru. La Nicosia, Ralph Bunche Un purtător de cuvînt al gu definitivă în acest sens va fi a- cut 72 de ore de la lovitura de stat relatează agenţia France Presse, poli
străzile dimprejurul ambasadei circu în Orientul M ijlociu şi Cipru, sub va avea întrevederi asupra situa vernului cipriot a anunţat joi că doptată la sesiunea C onsiliului militară, noul regim nu a reuşit încă ţia a ordonat închiderea tuturor se
laţia a fost întreruptă. secretarul O.N.U, pentru proble ţiei din insulă cu reprezentantul au fost ridicate măsurile de con M inisterial al N.A.T.O. din oc să formeze un guvern. Singura persoa diilor Partidului comunist, precum cl
trol luate de autorităţi in locali
nă desemnată în acest guvern este
e Ligii argenlinienc* pentru drepturile
mele
speciale,
Ralph
politice
★ I Bunche In tim pul călătoriei sale. special al secretarului general al tatea Limassol din sud-vestu) tom brie In ce priveşte celelalte industriaşul Jorge Salimei, strins le omului, U niunii femeilor din Argenti
O. N. U. în Cipru, Carlcs Bernar-
organisme atlantice care trebuie
PRAGA 1 (Agerpres). — des. insulei, ca urmare a ciocnirilor mutate d in 1 Franţa, Luns a spus gat de cercurile economice din S.U.A., na, Consiliului păcii din Argentina şi
La Praga au luat sfîrşit lucrări 1 e semnalate cu cîteva zile înainte c & 'lu cru rile par să se îndrepte care a fost numit în postul de minis a Federaţiei tinerelului comunist din
sesiunii A dunării Naţionale a Repu * ATENA între poliţie şi cip rio ţii turci. tru al economiei. Comandanţii su această tară. Totodată s-a anunţat a-
blicii Socialiste Cehoslovace. Depu I Purtătorul de cuvînt a relatat, spre o transplantare a lor în premi ai forţelor armale care au par
ta ţii au adoptat legea cu p rivire la M inistrul apărării al Italiei, Ro- de asemenea, că in capitala ci R.F.G., Belgia şi Olanda. ticipat Ia lovitura de stat şi-au asumat, reslarea fratelui fostului preşedinte
mia, profesorul Ricardo Illia, în lo
protecţia fondului funciar agricol, le berto Trem elloni, care a făcut o priotă au avut loc joi noaptea noi ^ D ELH I cu titlu provizoriu, funcţiile de secre
gea cu p rivire la .proprietate perso I vizită oficială în Grecia, a pără incidente în zona de demarcaţie tari de stat ai forţelor armale terestre cuinţa căruia se află in prezent pre
nală asupra locuinţei, au ascultat u- sit Atena îndreptîndu-se spre Ro dintre cartierele celor două co In regiunile de vest ale Nepa (generalul Pascual Pistarîni), marină şedintele demis. Surse oficiale au in
dicat şi arestarea fostului primar al
nele comunicări cu privire )a legis ma. In tim pul şederii sale în ca m unităţi ale insulei. Nu au fost lului s-a produs un cutrem ur în (amiralul Benigno Varela) şi aviaţie oraşului Buenos Aires, Francisco Ra-
laţia socialistă. I pitala Greciei, el a avut întreve semnalate victime. urma căruia au m urit zece per (generalul Adolfo Alvarez), banal.
După cum s-a mai anunţat, la se deri cu prim ul m inistru grec Ste- soane iar cîteva m ii au rămas fără
siune a fost adoptată în unanim itate phanopoulos, şi cu m inistrul apă + W ASHINGTON adăpost. Mişcările scoarţei teres
declaraţia A dunării Naţionale a I rării Costopoulos. Cu p rile ju l dis Comisia pentru energia atom i tre în această regiujie au durat
R S C. care condamnă cu hotârîre po cuţiilor, a avut loc un schimb de că a S.U.A. a anunţat că la po li trei zile. Guvernul Nepalului a
I ternaţionale care privesc cele două din statul Nevada a fost efectua ju to r sinistraţilor.
litica agresivă a S.U.A. în Vietnam. păreri asupra unor probleme in gonul pentru experienţe nucleare luat măsuri pentru a acorda a-
ţări, punîndu-se un accent deose
★ bit pe necesitatea reorganizării tă o explozie atomică subterană LU SA K A
cu o forţă medie. Comisia a preci
Intr-un discurs radiodifuzat Si-
BRUXELLES 1 (Agerpres). I bazelor navale al N A T O . zat că- intensitatea exploziei va mon Kapwepwe, m inistrul de ex
„G uvernul belgian regretă e xtin riază între 200 kilotone şi o me-
derea bombardamentelor americane * ADDIS AHERA gatonă de. trinîtrotoluen. terne al 2ambiei, a anunţat elabo
asupra V ietnam ului de nord în re Parlamentul etiopian a aprobat rarea unui plan -de patru ani de
giunile deosebit de dens populate", I la 29 iunie bugetul pe anul finan + BONN dezvoltare o ţării. Planul va In
a declarat prim ul m inistru belgian, ciar 1966—1967. Totalul cheltuieli La 30 iunie, în două mine din tra în vigoare după aprobarea
Boeynants, în cadrul dezbaterilor ge lor bugetare pentru serviciile şi R. F. Germană s-au produs ex lui de către parlament, cel maî
nerale care s-au desfăşurat joi în necesităţile guvernamentale re plozii care s-au soldat cu v ic ti tîrziu la 15 iulie El stabileşte
parlament. Răspunzînd unei interpe ! SENEGAL — Dakar. Aşa ara prezintă 515,6 milioane dolari etio me. Prima explozie a avut loc Ia sarcini privind dezvoltarea atit
lări a unui deputat socialist, prim ul tă majoritatea orăşencelor sene- pieni (206,2 milioane dolari S.U.A,). mina Gelsenkirchen (Ruhr) şi a a regiunilor rurale, cit şi a ce
m inistru a precizat că Belgia a făcut i galeze. Copilul se află toată ziua produs moartea a 7 m ineri. A lţi lor urbane.
cunoscut în mod oficial Washingto I pe spatele mamei (aici el doar + ROMA 35 lucrători ai minei au fost ră * CAIRO
nului regretele sele în legătură cu me, mănîncă, şi se familiarizează A proxim ativ 13 000 de tipografi n iţi La 30 iunie, prim ul m inistru şi
bombardarea suburbiilor oraşelor cu lumea înconjurătoare). Pe ca italieni au declarat vineri d im i In aceeaşi zi Ia mina Hettel- m inistrul de interne al Republicii
Hanoi şi Haifong pul femeii se află o povară pen neaţa o grevă de 48 de ore ca u r horn (Saarburcken) ş-a produs, de Arabe Unite, Z. Mohîeddin, a p ri
asemenea, o explozie in care şi-au
★ tru a avea m îinile libere, iar în mare a eşecului tratativelor d in pierdut Viaţa 2 mineri. m it delegaţia parlamentară a
VANCOUVER 1 (Agerpres).— gură nu o ţigară, ci un _fi-fa‘‘ — tre reprezentanţii sindicatelor şi R P.D. Coreene, în frunte cu Kan
Bombardamentele avvaţiei am eri o bucăţică de ramură dîntr-un ai patronatului cu privire la re t IIA G A Rîan Ug, vicepreşedinte al - Pre
cane deasupra p erife riilo r oraşului tufiş african pe care senegalezii înnoirea contractelor de muncă. M inistrul de externe olandez. zidiului- Adunării Populare Su
Hanoi şi a portului Haifong au pro G reviştii revendică majorarea sa Luns, a declarat joi că, după toate preme a R P D. Coreene, care face
vocat un val de indignare în Canada îl mestecă încontinuu. Ea este la riilo r şl îm bunătăţirea condi probabilităţile, Bruxelles-ul va fi o vizită în R.A.U. Cu acest prilej U R S.S. — In Azerbaidjan a început secerişul cerealelor. P rintre
In numeroase oraşe au avut loc ma folosită totodată ca pastă dc dinţi sediul viito r al consiliului perma a avut Ioc o convorbite prie p rim ii care au început secerişul se numără agricultorii sovhozului „A
nifestaţii de protest îm potriva poli si ca periuţă de dinţi. ţiilo r lor de muncă. nent al N .A.TO . şi al comanda tenească. 40-a aniversare a Azerbaidjanului sovietic" din raionul Astrahan-B°â-
ticii agresive a S. U. A. în Asia de zar. Cerealele ocupă aici 1 200 ha.
sud-est. In foto : Secerişul cerealelor in sovhoz.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, - Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunfdoara-Deva.
«n n*3