Page 85 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3586

C o n tro lu l de p a rtid LA ÎNĂLŢIMEA Semn ai

o p e ra tiv şi eficace ÎNCREDERII ACORDATE l i ţ t e e ţ M e i i m u M

(Urmare din pag. I) măsură la îm bunătăţirea realizărilor.
De pildă, s-a Ineetăţemit obiceiul ca
In secţiile U rinei 30 Decembrie din Cugîr fşl desfăşoară activita­ gie electrică, întrebuinţarea unor în fiecare zi de jo i, pe şantierele
tea ÎS organizaţii de bază P.C.R. care numără m u lţi comunişti — materiale auxiliare neraţional 'la fel, s-a extins metoda de lucru în noastre să se întreprindă un control
cel mal de nădejde m uncitori, m aiştri, tehnicieni şl Ingineri. Com­ confecţionarea produselor, nefolosi- două schim buri, s-a adoptat sistemul ca lita tiv am ănunţit al lu cră rilo r
petenta, operativitatea cu care acţionează In conducerea a ctivită ţii rea la întreaga capacitate a unor ma­ m uncii In la>nt, care ne permite o Apoi, toate foile de Kicru în acord
economice se reflectă în rezultatele tot mai bune care se obţin în şini şl utilaje. Luarea unor măsuri utilizare constant raţională a oame­ se plătesc numai după avizul orga­
Îndeplinirea ritm ică a sarcinilor de plan In flecare lună. A c tiv i­ concrete pentru elim inarea acestor n ilo r toată perioada anului. A p li­ nului C.T.C. ; âm solicitat şi colabo­
tatea organizaţiilor de bază fiind îndrum ată de către com itetul de deficienţe precum şi îm bunătăţirea carea cu hotărlre a acestor măsuri rarea mai intensă a inspecţiei de 1 f ® € i U I
partid pe uzină, ne-am adresot tovarăşului D um itru Sasu. secretar m uncii .politice de masă în secţii şi a permis şi o folosire mai ra io n a lă control in construcţii de pe lingă
al com itetului, pentru a cunoaşte felul cum organizaţia dc partid ateliere au conclus la realizarea, in ­ a u tila je lo r Aş vrea să amintesc că I ig i S a l
Işl exercită dreptul de control asupra a ctivită ţii economice. tr-un tim p relativ scurt, de însem­ indicii de folosire intensivă realizaţi D.S.A.P.C. De asemenea, s-a introdus
metoda eLiberfirii certificatelor de ga­
nate economii la preţul de cosi: pînă depăşesc cu 9—42 la sută prevede­
I<1 I iulie ac suma econom iilor se rile stabilite pe categorii de utilaje. ranţie pentru fiecare apartament.
— Care sînt problemele ce consti­ din partea beneficiarilor. Organiza­ ridica la 1.226.000 lei. O parte din succesele noastre se Toate acestea au făcut ca întreaga »/?
tuie obiectul controlului de partid? ţia de bază şi com itetul de partid cu­ — Ce preconizaţi pentru ra pe v i­ datoresc şl m ăsurilor care s-au luat masă de m uncitori să manifeste mai %/H/orxlStSA
— întotdeauna ne în g rijim ca con­ noşteau că din cauza m aterialului fo­ itor controlul dc partid să cîştige în pentru grăbirea ritm u lu i de execu­ m ultă exigehţa pentru propriile rea­
tro lu l de partid să aibă In vedere losit randam entul pieselor era scă­ operativitate şi eficienţă? ţie a fin isaju lui, pentru finalizarea lizări. .Şi pot spune că, în rezolvarea ZILEI CONSTRUCTORULUI,
problemele esenţiale de a căror re­ zut. Cu ce să-l înlocuim? Am consti­ lor într-urt tim p mai scurt. Prima, şl acestui deziderat, ne aflăm pe un \
zolvare depinde în mare măsură în ­ tu it un colectiv form at din comu­ — Sarcinile izvorîte din documen­ cea mai im portantă acţiune, se refe­ drum bun, câ pe şnntiere se poate
deplinirea şi depăşirea planului de niştii ing. Constantin Dobrotâ, ing. tele Congresului al IX -lea ai P.C.R, ră ia specializarea m uncitorilor pe constata o îm bunătăţire a execuţiei
producţie. D intre acestea aş am inti: C. Dimitr-ic, şeful de sector. A urel cit şl din .plenara C C al P.C.R. din categorii de operaţiuni. Sporirea în­ de la o lucrare la alta u J A c n ^ M ie A u * u ' a m ih tU i4 1 # -
valorificarea rezervelor Interne, creş­ Păştînă şi Nicolae Voiua care «nu p ri­ 27-20 iunie 1966 impun organizaţii­ demânării profesionale, specializarea, — Desigur că realizările prezente
terea p ro d uctivităţii m tincil. introdu­ m it ca sarcină studierea posibilităţii lor de partid continua îfnbunătăţire a atras după sine perfecţiuni ca li­ nu vă pol m ul(um l deplin. Ce ne pu­ E l fe & c c la .
cerea moului In procesele tehnologice, de înlocuire a lem nului cu un metal a stilu lu i şi metodelor de muncă. tative vizibile în execuţie, Sporirea teţi spune despre planurile de viitor?
îm bunătăţirea ca lităţii produselor, uşor şi rezistent. După studii, aplica­ .Ştiind că controlul de partid poate volum ului de muncă pe unitate de — In activitatea noastră se m ani­ m u M c r fo U i. iu g iu e A ti Je& tu
probleme legate de perfecţionarea ţii practice, înlocuitorul a fost gă­ fi temeinic şi eficient numai atunci tknp. Pe şantierele din Valea Jiu ­ festă încă destule rezerve.-. Deoarece
tehnologiilor de fabricaţie, de organi­ sit: duralum lniul. Pe lingă faptul că cînd este operativ, subordonat unor lui şi Deva, iu scopul g ră b irii execu­ înregistrăm o uşoară răm inere in d e u u u M e ftA M ic fe A u ,
zare ştiin ţifică a producţiei, a res­ se asigură o calitate superioară a fu ­ sarcini precise şi contribuie la m obi­ ţiei sistem atizărilor exterioare şl a urmă în privin ţa realizării planului
pectării disciplinei tehnologice etc. selor a crescut m ult rezistenţa lor. lizarea întregii mase spre înfăptui­ lucrărilor de canalizare, s-au creat fizic, am întocm it un nou plan de io lo tlc d ă n a i a u cce ^e U t
— Vă rugăm să ne vorbiţi despre Ca urmare, s-au obţinut însemnate e- lotu ri specializate. Ele îşi desfăşoa­ măsuri care prevede, printre «niţele,
form ele şi mijloacele prin care înfăp­ conomii Ia preţul de cost, reclama- rea sarcinilor trasate de partid, nc ră activitatea organizat, pe baza u- scurtarea termenelor de execuţie, o
tu iţi controlul de partid. ţiile s-au redus la zero şi sînt foarte vom strădui să inarmăirn pe mem­ nor programe Judicios stabilite. In eşalonare mai strînsă a predărilor, eu c L c tc v ita te c i d e
— Acestea sînt m ultiple. In cadrul m ulte cereri din partea beneficiari­ b rii com itetului de partid, ai birou­ cadrul lor. mişcările de efective şi sarcini precise pe şantiere şi chiar
şedinţelor, plenarelor de comitet cit lor pentru sporirea producţiei. rilo r organizaţiilor de bază, pe toţi u tilaje se loc în funcţie de termenele form aţii de luciu. De asemenea, pen
şi la nivelul organizaţiilor de bază Exercitarea dreptului de control in prevăzute in grafice special întocm i­ tru toate localităţile unde avem şan
se ascultă cu regularitate inform ări cunoştinţă de cauză şi operativ, pre­ com uniştii cu sarcinile izvorite din te. Oarecum Ia fel s-a procedat pe tiere, S-au întocm it şi grafice de f i­
prezentate de comducerea tehnico-ad- supune elim inarea unor neajunsuri, documentele de partid şl cu o cu­ unele şantiere şi cu zidarii temeui- nalizare a tencuielilor exterioare In ­
m inistrativă privând realizarea pla­ scoaterea la iveală a rezervelor in ­ noaştere temeinică a sarcinilor ce tori de faţade. Rezultatele sînt din ce tr-un v iito r apropiat se va deschide
nului de producţie şi investiţii şi ale terne. La secţia maşini de spălat revin uzinei noastre, cu cele mai în ce mal bune. Cazurile de nerespec- la Deva o staţie de sortare-spâlare
celorlalte aspecte ale producţiei. A - rufe — atelierul uzinare — a sosit nu tnre a termenelor de predare se e- a agregatelor minerale, foarte nece­
poi, m em brii com itetului de partid, de m ult o presă de 100 de tone. A bune metode de muncă, să facem vitâ tot mai des, iar lucrările se efec­ sară obţinerii unor betoane de mărci ŞANTIERUL TELIUC
secretarii organizaţiilor de bază par­ fost pusă în funcţiune dar cîtva tim p larg cunoscută experienţa pozitivă a- tuează complet. superioare.
ticipă întotdeauna la analizele ce se nu a fost folosită Ia întreaga capaci­ cumulată şi In ce priveşte exercitarea Toate aceste măsuri s-au răsfrînt Tot pentru v iito r ne propunem să
fac de către conducerea tehnică a tate. La propunerea com uniştilor A r- controlului de partid. perfecţionAm actualul sistem dc ur-
uzinei sau Ia nivelul secţiilor, la a- tenie Lăncrăjan şi M arin Pncă se favorabil şl asupra îm bunătăţirii ca­ m ilrire Şi coordonare a realizărilor, Cu PRILEJUL ZILEI CONSTRUCTORULUI,
dunâride lunare din grupele sindi­ presează la această maşină pi Inia de Convorbire realizată de lită ţii operaţiunilor. Totuşi, aş vrea
cale. Pe 1/ingă acestea, o metodă care ia bazinul spălător a cărui manoperă să mai amintesc unele acţiuni în tre ­ să intensificăm controalele calitative, CONDUCEREA ŞANTIERULUI FELICITĂ MUNCITORII,INGINERII Şl
dă bune rezultate şi este m u lt folo­ s-a redus de la 13 Iei la 4 lei iar S. CERBU astfel in c it s«1 obţinem rezultate tot
sită în uzina noastră este aceea că presa este folosită la întreaga capa­ prinse. care au contribu it în mare mai bune. TEHNICIENII PENTRU REALIZĂRILE OBŢINUTE Şl LE UREAZĂ
se constituie colective dintre cei mai citate
buni m em bri de partid — oameni cu Dar, în exercitarea dreptului de
diverse ca lifică ri care primesc ca control nu este suficient să sesizezi NOI SUCCESE ÎN ÎNDEPLINIREA MĂREŢELOR SARCINI TRA­
sarcină să studieze un aspect al pro­ la tim p anumite neajunsuri şi să iei S trîn g e re a
ducţiei şi apoi, să vină cu propu­ măsuri pento*u eliminarea lor. In a- SATE 0E CONGRESUL AL IX -LE A AL P .C .R .
neri concrete pentru îm bunătăţirea ceeaşi măsură trebuie folosit dreptul fp. * 0 B
activită ţii. Pe lingă acestea, prezenţa de control în scopul stim u lă rii in i­ f m urilor
noastră în m ijlocul m uncitorilor, ţia tivei creatoare a maselor, în ve­
contactul permanent pe care-1 au derea obţinerii unor rezultate tot mai
birourile organizaţiilor de bază, co­ bune. De exemplu, com itelui de 1
m itetul de partid, toţi com uniştii cu partid şi-a propus în luna aprilie să în raionul
masa largă a oam enilor m uncii, ne analizeze in tr-o şedinţă lărgită de co­
creează posibil i/tn tea ftâ cunoaştem m ite t felul cum se realizează preţul
bine mersul producţiei şl să Interve­ de cost. U nii tovarăşi şi-au m ani­ H a ţe g
nim cu operativitate. în cunoştinţă festat nedumerirea in legătură cu a-
de cauză. ceastă analiză. Avem realizate în cele
— Am dori să ne relataţi dteva patru luni peste GOO.OOO lei economii In cooperativele agricole din raio­
exemple concrete privind exercita­ la preţul de cost. Blam bine. de ce nul Haţeg a fost recoltat fin u l de pe
rea dreptului de control. să-l mal analizăm? Dar noi cunoaş­ mai bine de 4000 de hectare Dar, su­
— Să încep prin redarea unui e- tem câ posibilităţi de reducere o pre­ prafaţa respectivă reprezintă doar 30
xem.plu care arată ce însemnătate ţului de cost şi obţinerea de econo­ la sută din terenul ocupat cu fineŢe
are exercitarea unui control eficace. m ii mai sint. De aceea analiza a a- naturale. O bună parte din ele sini
A ni de-a rin d u l la confecţionarea vut loc. Ce a reieşit? Că în secţii in ­ situate în zona de munte unde re­
p ărţii de m ijloc a fusului s-a folosit tra încă m ult materia! supradimen­ coltatul începe in luna august din
lemnul. Pînă la începutul acestui an sionat (cnre necesită operaţii, mano­ PAROŞENI: Vedere parţială a termocentralei. eduza dezvoltării mai tardive n plan
am p rim it de cfteVA ori reclam aţii peră în plus), consum mare de ener­ Foto: V ONOICJ telor. Dar din cele constatate pe te­
ren am re ţin u t că în m ulte unităţi
care au fineţe în zona de şes sau de
deal recoltatul c it şi transportul f i­
ia poarta Uzinei de pre­ livrat combinatului hunedo- nului se desfăşoară in ritm u ri d ife­
parare a minereurilor Teliuc PE TRASEELE RISIPEI rean — cu ajutorul autobas­ rite.
un „Ducerii" nou Irînd brusc. culantelor D.R.T.A. — peste Pentru asigurarea unor cantităţi
Trescirii. Eram qata, gata să-l 66.000 tone concentrat In pri- sporite de furaje, cooperatorii din
aposlrolez pe şoIer. Dar, de rtr&lff 6 tuni din dcest an To­ Ostrov au luat măsuri tehnico-orga-
M -}ăt'Jndllitnca volanului fmi najul acesta, înm ulţii cu cei. niczatorice.'eore^pimz.ltoare Astfel, au
aruncă un „servus" voios preştel Md duc cu autobu­ torceam pe drumul pe care 4 kilom etri suplimentari şl fast repartizate din vreme toate fl-
Slancu, un bun amic venisem. Am trecut din nou Insă la por(ile Hunedoafei a cu preţul mediu pe tona k i­ neţele pe fa m ilii de cooperatori. O r­
— Vi» ia Hunedoara? Hal­ zul. ptin lata uzine/ de preparare oprit maşina şi. 2imbînd m-a lometrică ridică costul trans­ ganizaţia de pariid a s p rijin it con­
— Stai Inimos in banca la
de. te duc gralisl copilei La Hunedoara le duc. şi. In slirşll drumul Hune­ invitat să cobor, nu ţâră a-şi portului cu peste 1.500.000 siliu l de conducere pentru antrena­
M-am urcat In cabina au­ Numai că, mergem pe trasee­ doarei alerga parcă sub ro­ cere scuze. lei. Un m ilion cinci sute de rea oam enilor la muncă Drept re­
tobasculantei cate era Incăt- tile maşinii noastre. Abia a- — larlă-mă, dacă Ui po­ mii lei — o Sumei cu care se zultat, zilnic au participat la cosit
catQ cu concentrat pentru le noashe... cu Itascelc vesteam de la începui se pu­ „um ilă" preţul de cost al cîte 40 de cooperatori. Alte foiţe au
— La naiba
Hunedoara. tea să nu md crezi. Aşa că, concenlralului de Teliuc E- fost antrenate la transportul finului.
voastre, n-am timp dc pro­ acum o păţişi. Scrie deci) In legătură cu aceasta trebuie să e-
— Doar n-ai li In stare sd menadă acum. Socoteşte şl scrie cilâ risipă normă, dacă ne gfndim că viden.ţ.iem hotărî rea consiliului dc
Iaci tocmai cu mine ceea ce — Parcă eu am? se lace la liecare cursă com- instalarea unui cintar bascu­ conducere de a transporta fin u l ime­
se c/tcamă „ciubuc"?! Slancu devenise toarte se­ ( f:6 iiiiton. plclală dc o asemenea pro­ lă la poarta uzinei — tie diat ce el este strins, evitfndu-se pe
— Am glumit, zice el por­ rios. Am tăcut şi eu sa văd menadă de 4 kilom etri (doi chiar şi provizoriu — nu tre­ această cale deprecierea lui în că­
nind marina. Asta-i vorba piuă tinde duce gluma, deşi de la uzină, la etntar şi a lţi ce de... 100.000 le i.. piţe. La Ostrov nm remarcat grija
mea Dat. o aşa plimbate ar seriozitatea lui mă puse pe doi înapoi, pină in dreptul Şi cu a llt mai mare va fi cu care se Lace şi depozitarea nutre­
merita, /(iu. să le coste qinduri. A incctcat să mai cum intelescscm acest traseu uzinei), la In seamă benzina această pagubă In iuhde u r­ ţu rilo r. Toate cantităţile de fin trans­
Nu înţelegeam ce voia să /.ied cevu, Insă nu l-um luat întortocheat. Iq poarta uzinei şi uleiul irosite, uzajul supli­ mătoare (bineînţeles, dacă portate au fost depozitate în şire
zică şi pentru asia îmi In seamă Tăceam cti încă­ de preparare nu văzusem mentar al maşinii şi plata a- nu se va găsi cineva să ba­ bine clădite.
era puţin ciudâ. Iji ieşirea păţînate. Aşa am ajuns la nici un cintar basculă. cestui kilom etraj suplimen­ reze traseele risipei) clnd,
in şoseaua ce şerpuieşte pe E M. Teliuc, la un cintar Observi ndu-mi dumiri rea, tar. Dacă le ici pe toate as­ după toate pr6bahi//lă(l/e, In numeroase alte unităţi nu se a-
lingă Cerna m-am enervai basculă, unde am lăcut n i­ Slancu a început s-o Iacă şi tea fn seamă, Inclusiv lim pid volumul transportării con­ cordâ însă atenţie recoltării şi trans­
chior. O apucase la dreapta ţică „coadă" (pentru că mai el pe Indiferentul. Ca să chelluil, al să ajungi la mi­ centratului cu autobasculan­ p o rtu lu i fin u lu i. Astfel, la cooperati­ întreprinderea regională
spre Teliuc multe autobasculanle işi aş­ scape de Întrebări a inceput lioane de iei... tele la Hunedoara va creşte va agricolă din Unirea care deţine
368 de hectare cu fineţe naturale, re­
— Opte$tcl Im bătrlneşli $1 teptau rindul la cintar). Du­ sd lluiere la inlln il „N on N-a losl greu sd aflu că In mod simtIIor. coltatul s-a efectuat doar pe 77 hec­
lot nu te laşi de şotiL O- pă vreo zece minute ne în­ andare col ta m b u to A ju n ş i Uzina de preparare Tehuc a n . r A r b u c e a n u tare. Aici au fost transportate canti­ pentru valorificarea legumelor
tăţi m ici de furaje. Lipsa de preocu­
pare a consiliului de conducere in
această direcţie este insă destul de
evidentă. Şî acum mai sînt încă im ­ şi fructelor Hunedoara-Deva
Veşti din cooperaţia de consum portante cantit«1ţi de fin de trifo i re­ A N G A JE A ZA i
zultate din prim a coasă care stau pe
ci mp în căpiţe fiin d expuse depre­
cierii. La Peşteana am constatat cil
recoltatul fîheţelor s-a făcut doar pe — trei revizori contabili principali;
Construcţia unei producţie de 2500 kg pîine fn 24 de 152 de hectare din cele 362. — patru revizori de gestiuni I pentru oficiile Hunedoara,'
Drarea în funcţiune o capacitate de
Deşi recoltatul fîneţclor din zona
brutării la Ighiu ore. de şes şî deal s-a făcut pe im por­ Brad şi Orâştie.
Noi se c ţii ds d e se rvire tante suprafeţe. în privin ţa transpor­ Informaţii pentru revizori contabili la sediul întreprinderii din
Răspunzînd cerinţelor tot mai tului aproape că se bale pasul pe loc. Deva, strada Dr. Petru Groza nr. 21, iar pentru revizorii de
m ari ale satului cooperaţi vizat, Ne referim la faptul câ în coopera­
U.R.C.C. Alba întreprinde an de an Tot pe linia îm bunătăţirii deser­ tivele agricole din raionul Haţeg au gestiuni la sediile oficiilor din localităţile menţionate mal sus.
tot mal m ulte măsuri pentru conti­ v irii populaţiei săteşti se înscriu şi fost transportate fin u rîle de pe mai
nua Îm bunătăţire a deservirii popu­ m ăsurile luate pentru înfiinţarea de puţin de 200 de hectare. In multe
laţiei săteşti După darea în folo­ noi secţii prestatoare de serviciu. cooperative această acţiune nici nu a
sinţă a magazinului sătesc de ia Zilele acestea, la Galda de Jos au inceput Aşa stau lucrurile la Bretea
Galda de Jos şi a brutăriei din M i­ fost terminate lucrilrile de reame- Română, Sarmizegetusa, Sîmpetru, "Tn t r e p r i n d e r e a ilECTROMOTOR
halţ, harnicii constructori de la în ­ najare a localului In cnre îşi vor Barnşti şi in alte unităţi.
treprinderea regională de construc­ desfăşura activitatea secţiile de Consiliul agricol raion.nl prin ser­ T IM IŞ O A R A
ţii şi amenajări cooperatiste au în­ croitorie, cir.mărie şî frizerie. De viciul de bază furajeră va trebui să 6ov«VaOOUL tt*eu6UCl! Hr. ?1
ceput construcţia unei b ru tă rii mo­ consemnat- faptul că în cursul lu ­ urmărească mai îndeaproape şi să
derne în satul Ighiu. Noua brută­ n ilo r viitoare în satele raionului sprijine cooperativele agricole în ac­
Alba se vor înfiinţa noi unităţi ţiunea de asigurare a furajelor.
rie, care urmează să deservească ASPtRAîOQUl Df P Q A f Şl
prestatoare de serviciu pentru
VEDERE DIN BRAD satele dîn apropiere, va avea la in- populaţie. A. POTOPEA VINÎILAT0PUL 0C MASA
ISPIRATORUI Of PRAF
citoresc"); LONEA: Desene secrete
24 IULIE 1966 D IA : A m in tiri din copilărie („M un ­ une pentru sate; 12,00 închiderea e- („M inerul"); LlV E Z E N f : C artierul „R E C O D O ,,esTE oeszihat
citoresc");
alb
Procesul
m isiunii de dim ineaţă; 19,00 Tele­
LONEA:
UZULUI CASNIC Ş» SfM l
(„M in e ru l"); LIV E 2E N I : C artierul ju rn a lu l de seară; 19,15 .TV 111", C i n e m a veseliei („M uncitoresc"); PAMOŞFNJ: itlOUSTRlAL , PtNTQU /
veseliei („M uncitoresc"); PAROŞENI: emisiune alcătuită Ia cererea tele­ Camera îti formă de „ L “ („Energia"); CURATU7EA COVOAOTCOD. '
C i n 6 . (Ti a. Camera în formă de „ L “ („Energia"); spectatorilor : 19,45 F ilm ul „L în io rii"; Cea mai frumoasă („23 August"); T u­ MO&lUlOQ ,MAINE10Q.
A LBA IU L !A : Viscolul („V ictoria");
A LB A IUL1A: Viata începe la ora
documentar prem iat ia Festivalul de
6 seara („V ictoria"), Procesul profe­ la Mamaia; 20,00 Varietăţi pe... ca­ 25 IULIE 1966 tunul (seriile I şi II) („Grădina V ic­ PCQFyaOQ , PD£CUM Şl
sorului VVcir („23 August"); Dezrădă­ toria"); Z L A T N A : La ora 5 dopâ-a- PCN7DU PULVERiZAOfA
D EVA: Eu sînt Cuba (cinematogra­ cinaţii (.G rădina V ictoria"); Z LA T - niculă. In pauză: Desene animate ; D EVA: Fanfan la Tulipe (cinema­ miază („M uncitorul"); TEIUŞ: M ar­
fu l .P atria"); U ltim a cavalcadă spre N A : La ora 5 după-amiază („M un­ 22,30 Telesport : 22,50 Telejurnalul tograful „F ptria"); Legea ş» forţa şul asupra Jlomcl („ V ictoria"); SEREŞ: oe LICHIDE SAU PRAPURI
Sania Cruz („A rta "); Dragoste la cito ru l"): TEIUŞ; Cea mai frumon- de noapte; 23,00 închiderea emisiu­ („A rta "); M-am îndrăgostit ia Co- Femeia in halat („P rogresul'); D in­ iNSPCTlCIOe N flN K A
zero grade („G rădina de vară*'); SI- sâ („V ictoria"); SEBEŞ: A fost cînd- nii. pebbuga („Grădina de vară") ; Sf- colo de barieră („Sebeşul"); Valeu j MA&ILE.
M E R IA : Barcagiul („M ureşul"); H U ­ va hoţ („Progresul"); Inspectorul M ER fA: Barcagiul („M ureşul"); H U ­ V u ltu rilo r („Grădina Progresul"); A- @ \J
NEDOARA: Angelica, marchiza în­ („Sebeşul"); APO LD U L DE SUS: NEDOARA: Angelica, m artiriza în­ PO LD UL DE SUS: Spărgătorul („23 UNTlLATOaUL 0 8 **6 4
gerilor („Siderurgistul"); Fanfan la Spărgătorul („23 August"); ORAŞ- jî impui probabil gerilor („Siderurgistul"); Lum ina ver­ August"); ORAŞTIE: Femeia necu­ 6C UTlL|ZBAT A ?fi LOaJ-
Tullpe („Flacăra") ; Duminică In T IE : Beata („Flac.ăra"); Calea Vic­ de („Flacăra"); M oral 63 („Grădina noscută („F lacăra'); Finala bucluca­ INJ£,0IQOUQI 3AUMAGAZJ
New York („I.C.S.H.") ; G H ELAR : toriei („P atria"); CUG ÎR: Răscoala centru"); G IIE LA R : Camera albă şă („P atria") ; M-am Îndrăgostit la ne . $e LtvoEAz rwoauA
Camera albă („M inerul"); C A LA N : („U .M C ."); Unora le place jazzul („7 PENTRU 24 ORE („M inerul"); C A LA N : Vizita („ II Iu ­ Copenh.ngn („Grădina Patria"); CU-
V izita („11 Iunie"); Vremea pagini­ Noiem brie"); Patria captivă („G radi­ nie"); Tatăl soldatului („Grădina de G IR: Răscoala („U. M, C.*); Raidul v/aoiantE :
lor („Grădina de vară"); T E L IU C : na de vară"); H AŢEG : Steaua bale­ Vreme nestabilâ cu cerul variabil vară"); PETROŞANI: Cheile ceru­ vărgat („Grădina de vară") ; HAŢEG: •V.M.3, CU OOUA V*TCZ6
Crcdc(i-mă, oameni („M in e ru l"); PE­ tului („Popular"); LîRAD: Haiducii mai noros în cursul zilei. Vor cădea lui („Republica"); Arşiţa („7 Noiem­ Steaua baletului („Popular-); BRAD: 0£ OOTATlE SUPOfT
TRO ŞAN I: Cheile cerului („R epubli­ („Steaua roşie"); G U R ABAR ZA 1 ploi însoţite de descărcări electrice. brie); A venturile unui tînăr („G ră­ Fata din junglă („Steaua roşie"); G U ­ 01N TA8LA
ca- )* Serbările galante („7 Noiem­ Trageţi în Stanislas („M in e ru l"); I- V înt p o trivit cu intensificări lo­ dina de vară Stadion") : LUPENI : RABARZA : Trageţi în Stanislas
brie*); LU PEN I: Serbările galante L IA : Finala buclucaşă (..Lumina"). cale din vest şi nord-vest Tempe­ Serbările galante („C u ltural"); Par­ („M in e ru l-) ; ILTA : Procesul alb , W M.4, CU O VHT2 4 oe C 'j
(„C u ltural") : Parcarea Interzisă ratura. ziua va fi cuprinsă intre. 19 carea interzisă („M uncitoresc"); PE- („Lum ina"). ^ OOvAriC Şl SUPOQŢ [
(„M uncitoresc” ); PETRI LA : Cu­ şi 25 grade iar noaptea între 10 şi T R IL A : C ulorile luptei („M uncito­ oir» ‘sI bmâ .
lorile luptei („Muncitoresc") ; URf- leîeviziune 15 grade. resc"); U R IC A N LLalcaua neagră („7
C A N I: Laleaua neagră (7 Noiem­ N oiem brie"); B A R B A T E N I: Cu b i­ i^ieviziune
b rie -); B A R B A TE N I: Cu bicicleta PENTRU URM ĂTOARELE cicleta spre lună („6 August”); A N I­
spre lună („6 August'); AN INO ASA: 0,30 Ora exactă. Cum va fi vre­ 2 ZILE NOASA: Cine eşti dumneata, d-lc
Cine eşti dumneata, d-lc Sorge? mea ?; 0,32 Pentru noi, femeile ! Sfa­ Sorge? („M uncitoresc"); VU LC A N : 20,10 — Campionatul mondial de fot
(„M uncitoresc"); V U LC A N : Trei paşi tu ri practice; 9.15 Emisiune pentru Vreme nestabilâ cu cerul varia­ Trei paşi pe păm inl („M uncitoresc"); bal — 1966 Bemifinala I I«n pauză ;
pe părnfnt (.M uncitoresc"): C R IVr- copii şi tineretul şcolar; 10,30 Emisi­ bili. Vor cădea pfloi locale C R IV ID IA : Viaţa particulară („M un- Preludiu ,,Mamaia-1966“.