Page 87 - Drumul_socialismului_1966_07

•4
0
PROLETARI D IN TOATE TARILE, UN1ŢI-VA I
T E L E G R A M A

Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ
Prim- secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba
Prim-ministru al guvernului revoluţionar al Republicii Cuba

Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO
Preşedintele Republicii Cuba
HAVANA

Cu p rile ju l celei de a X lII-a aniversări a Insurecţiei dv. şi intreguJui popor cuban sincere fe licită ri şî urări
Naţionale cubane, in numele Com itetului Central ai de noi suc.esc in constnutia socialismului.
Ne exprim ăm convingerea <ă relaţiile dintre ţările
P artidului Comunist Român: ai C onsiliului de Stat şi
noastre frăţeşti se vor dezvolta tot mai m ult în intere­
C onsiliului de M in iş tri al Republicii Socialiste România, sul ambelor popoare, al în tă ririi u n ităţii ţă rilo r socia­
al poporului român şl al nostru personal vâ transmitem liste şi al păcii in lume.
A N U L X V III. NR. 3597 MARŢI 26 IULIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI N IC O LAE CEAUŞESCU C H IV U STOICA ION GHEORGHE M AURER
Secretar general Preşedintele C onsiliului de Stat Preşedintele C onsiliului de MJniştri
al C om itetului Central al R epublicii Socialiste România al Republicii Socialiste România
al P artidului Comunist Român

P L E N A R A C O M IT ET IILIU

R E G IO N A L D E P A R T ID
I
Ieri, a avut loc Plenara Com itetu­ Au luat cuvîntul la discuţii tovară­ junsurile ce se mai constată, făcînd
lui regional Hunedoara al P.C.R. Au şii Ion Lăzârescu, directorul general în acelaşi tim p propuneri pentru con­
participat m em brii şi m em brii su-, al G C.V.J , Ion Niculescu, secretarul tinua îm bunătăţire a muncii în sco»
pleanţi ăi C om itetului regional şi ai C om itetului de partid de la C.S.H., pul realizării planului de investiţii.
comisiei de revizie, conducătorii unor Ion Zaha, directorul în treprinderii In încheiere a luat cuvîntul tovară­
întreprinderi şi in s titu ţii din regiune. m iniere Hunedoara, Aron Colceru, şul îoachim Moga, secretar*a) Co­
La prim ul punct al ordinei de zi, prim -secretar al Com itetului raional m itetului regional Hunedoara al
tovarăşul Nicodim Roşea, secretar al Orâştie al P.C.R., Francisc Fottiska. P.C.R.
C om itetului regional de partid, a pre­ directorul general al I.O.S.H , Eronim V orbitorul a subliniat sarcinile ce
zentat raportul cu p rivire la preo­ Rusan, director general al Term o­ stau In faţa organelor şi organizaţii­
cuparea organelor şi organizaţiilor de centralei Deva, Ion Cozma, prim -se­ lor de partid, sindicat şi U.T.C., a
partid, a conducerilor u n ită ţilor de cretar al C om itetului raional Brad conducerii întreprinderilor în vede­
construcţii şi beneficiare pentru în­ al P.C.R., Stelian Popescu, director rea îm bunătăţirii m uncii de pe şan­
deplinirea planului de investiţii şi al T.R.C.H., George Răiran, directo­ tierele de construcţii.
i f t i/ social-culturale pc semestrul I a) a- rul T rustului G.A.S., Gheorghe M i- Plenara a adoptat o hotărîre, care
nului 1966. hăilă, secretar al C onsiliului regional tradusă în fapt va asigura îm bună­
Hunedoara al U niu nii Generale a
La ai doilea punct al ordinei de zi, tăţirea a ctivită ţii de construcţii in ­
tovarăşul Sirbu Băiuţ, membru al bi­ Sindicatelor. dustriale şi social-culturale, în aşa
fel îneît obiectivele prevăzute
să
Scoţînd în evidentă realizările obţi­
roului C om itetului regional de partid,
R O A D E L E UNEI a prezentat o inform are cu p rivire nute în domeniul investiţiilor, vor­ poată fi date in exploatare la ter­
b ito rii au dezbătut pe larg şi nea­
menele planificate.
In fotografie; O parte din tractoarele de la la modul de rezolvare a propuneri­
S.M.T. Miercurea lucrlnd pe ogoarele coopera­ lor, cererilor şi sesizărilor oamenilor
tivelor agricole din raionul Sebeş. muncii.
Î N D R U M Ă R I Intervenţia a reuşit
SECERIŞ 1966
Era trecut de miezul nopţii. un mare efort, opri circulaţia
La Termocentrala din Paroşeni cărbunelui spre moară, Pro­
totu'l decurgea normal. Meca­ blema care rămînea nerezolva­
nicul Vasile Julecătean urm ă­ ce chibzuirâ o clipă, găsiră so­
tă era stingerea focului. După
P E R M A N E N T E RECOLTA, INMAGAZINATA rilo r cu cărbune şi procesul de au adm inistrat o cantitate
rea cu atenţie alimentarea mo­
luţia : peste cărbunele aprins,
măcinare. Părea m ulţu m it de
felul cum funcţionează agrega­ mare de cărbune brut, reuşind
tele. Dar, la un moment dat, astfel să înăbuşe focul. Apoi,®
F Ă R Ă P I E R D E R I faţa i se crispă. Prin vizorii u- injectară aburi sub presiune.
şei de la moara 1 A. observă
După o muncă încordată ce
Comitetul raional de partid s p rijin it cooperativele agricole de 4 pînâ la 10 ani. Pentru în­ cum cărbunele brut, antrenat dură aproape o oră, focul fu ­
de un puternic curent de aer
Sebeş, pornind de la sarcinile să-şi dezvolte cu prioritate ace­ suşirea cunoştinţelor profesio­ '■ald, se aprinsese sese stifts. iar moara funcţiona
stabilite de cel de-al IX -lea le ram uri de producţie care va­ nale peste 90'la sută din îngri­ Oamenii muncii din agricultura regiunii se gftsesc, 4. Sebeş 48.9% la întreaga capacitate. Produ­
Congres al P. C. R. acordă o lorifică cel mai bine condiţiile jito rii de animale sînt In pre­ în aceste zile, antrena(i la executarea uneia dintre cele 5. Orăştie 44,8% Prezenţa mai -îndelungată a cerea unui deranjament dc
mare atenţie agriculturii, spo­ existente, care au o puternică zent absolvenţi al cercurilor mai im portante acţiuni ,ce se înscrie pe agenda lucră­ 6. Brad 38,6% cărbunelui aprins în moară pu­ m ari proporţii a fost astfel în ­
ririi aportului el la avintul ge­ tradiţie în comunele şi satele zootehnice cu durată de 3 ani. rilo r agricole — recoltarea şi înmagazinarea produc­ 7. Hunedoara 34.8% tea să distrugă agregatul. Fără lăturată. Cei trei lucrători erau
neral al economiei naţionale. respective şi care să se bucure In vederea generalizării me­ ţiei de grîu. Sub conducerea organizaţiilor de partid, R. Haţeg 33.3% să piardă tim p, Vasile Julecă­ bucuroşi că Intervenţia lor a
In raportul prezentat la Con­ de aprecierea unanimă a mem­ todelor înaintate de muncă a- lucrătorii din gospodăriile de stat, (ftranii cooperatori tean ceru ajutorul mecanicului reuşit.
gresul al IX -lea al p a rti­ b rilo r cooperatori. plicate în cooperativele care au şl mecanizatorii se străduiesc să folosească fiecare zi Vasile Prundaru şi a şefului de M IRCEA CINCORA
dului, tovarăşul N I C O L A E Ţinînd scama că In raionul obţinut rezultate bune în creş­ bună de lucru în cimp. pentru a grăbi stringerea şi de­ Din numeroasele corespon­ tură M arin M oraru. Apoi, cu lăcătuş
pozitarea recoltei.
denţe care sosesc pe adresa re­
CEAUŞESCU arăta: „P artidul nostru există condiţii favora­ terea animalelor, s-au organi­ dacţiei, unele se referă la acti­ I
consideră că în agricultură e- bile şi tradiţie, toate unităţile zat cu în g rijito rii de animale Ploile căzute in ultim ele zile fac ca perioada de re­
vitatea pe
care o desfăşoară
îo rtu rile principale trebuie în­ au fost îndrumate să-şi dez­ cursuri de scurtă durată Şi coltare să sc prelungească, ceea ce duce la înregistrarea cooperatorii şi mecanizatorii la I ----------------------------------------------------------------
dreptate spre dezvoltarea in­ volte sectorul de creştere a a- schim buri de experienţă la de pierderi din recoltă. De aceea este necesar să se ia
tensivă şi m ultilaterală a pro­ nimalelor, urm ărind pas cu pas cooperativele agricole din C il- măsuri corespunzătoare pentru ca toate combinele să stringerea recolte) de cereale
funcţioneze fără întreruperi şi să fie mobilizate la lu­
ducţiei, asigurarea unei puter­ realizarea efectivelor p la n ifi­ nic. Miercurea, Ohaba, A pol­ pâioase. I S -a re d e s c h is M u ze u l
nice baze tehnlco-materiale. cate şl asigurarea con diţiilor dul de Sus, Apoldul de Jos şi cru toate forţele cooperativelor agricole. Ţăranii cooperatori din Pâu­
Pianul de Jos, unde există a-
sporindu-se în acest sens m ij­ de adăpostire, în g rijire şi fu ­ cumulată o bogată experienţă ca, ne informează tov. Tralan
loacele de mecanizare, chim i­ rajare. U rm ărind modul de desfăşu­ văzute şi in cooperativele a- Toniuţa, instructor al Comite­ din S a rm iz e g e tu s a
tulu i raional de partid Sebeş,
zare şi extinzlndu-se irig a ţiile*. Prin sporirea efectivelor de în creşterea animalelor. rare a recoltării griului-se con- , gricole. de. ţe. raza .oraşului> re- .au seoerat pAloasele de<pe 200.
Ca urmare a acţiuniJor între­
Cooperativele agricole de animale s-a ajuns la o încăr­ prinse s-au obţinut rezultate stată că ritm u l de executare a gionâl Deva* si în eelVdm rafo-- hectare din cele 439 planificate Duminică 24 iulie 1966, intr-un In cuvîntul său, tov. doctor docent
producţie din raionul Sebeş, cătură corespunzătoare pentru bune în ceea ce priveşte spo­ acestei importante lucrări a nul Alba. Din suprafaţa am intită, cu şt­ cadru festiv, s-a redeschis, în u r­ Oci&avlan Floca, subliniind im por­
sub conducerea organelor şi or­ toate speciile la suta de hecta­ rirea producţiei animaliere. scăzut în ultim ele zile, scădere Cooperativele agricole din ra­ iutorul combinelor s-a strîns ma a m plificării şi reorganizării tanţa redeschiderii acestei unităţi
ganizaţiilor de partid, folosind re teren agricol, arabil şi ce­ Dacă în anii precedenţi se ob­ care se datoreşte în cca mai ionul Haţeg şl cele de pe ra­ recolta de pe 90 hectare, în sale complete, Muzeul de arheolo­ muzeale, a spus printre altele :
în mod chibzuit sp rijin u l acor­ realier. M ulte cooperative a- ţineau producţii m ari de lapte mare parte ploilor căzute pe a- za oraşului regional Hunedoa­ această acţiune evidenţiindu-se gie romană de la Sarmizegetusa. „Punerea în valoare şi cunoaşte­
dat de stat şi mijloacele pro­ grlcole, ca cele din Apoldul de doar la cooperativele din C li­ proape tot cuprinsul regiunii. ra au înregistrat însă, pină la mecanizatorii Nicolae Olteanu, în fiin ţa t cu trei decenii în ur­ rea tra d iţiilo r milenare ale stră­
p rii. au obţinut rezultate bune Jos, Pianul de Jos, Miercurea, nic şi Apoldul de Sus, în pre­ Dar, folosind ferestrele dintre această dată, rezultate sub ni­ Ilie Tolci şi loan Scheau. Demn mă, şi funcţionînd într-un spaţiu moşilor daci şl romani care stau
pe calea dezvoltării lor. Petreşti, Reciu şi altele, con- zent num ărul un ită ţilor de a- ploi, în unele unităţi au fost velul posibKlităţilor, fapt ce de remarcat este faptul că la resti îns, cu o tematică insuficient la baza fiin ţe i neamului româ­
In p rim ii ani de la coopera­ vîngîndu-se de avantajele creş­ cest fel a crescut sim ţitor. As­ mobiliizate numeroase forţe la impune luarea de măsuri ope­ seceriş participă zilnic cîte 240 de bine orientată, Muzeul din Sar­ nesc — născut, dezvoltat şi exis­
tivizare, multe cooperative a- te rii anim alelor au realizat la tăzi, cooperative cum sint recoltat. Ca urmare, cooperati­ rative şi eficiente în vederea cooperatori. Pînâ acum, cele mizegetusa a fost reorganizat pe tent întotdeauna pe te rito riu l pe
gricole, deşi aveau perimetre bovine o încărcătură cu 22—41 M iercurea, Apoldul de Jos, vele agricole din raionul lila recuperării răm înerii în urmă. mai bune rezultate la seceriş baze ştiinţifice şi ridicat la u n .n i­ care-l locuieşte astăzi — este o
amplasate pe cefle mai fertile la sută mai mare decît media Sebeş, Pianul de Jos. Secăşel, continuă să se situeze in fru n ­ Situaţia recoltării g riu lui în le-au obţinut cooperatorii din vel corespunzător cerinţelor ac­ datorie patriotică a noastră, a tu ­
terenuri nu aveau o situaţie e- raionului. Petreşti, Ohaba. Boz, concu­ tea întrecerii ce se desfăşoară cooperativele agricole de pro­ brigăzile conduse de Ion Datcu tuale a tit în ce priveşte tematica turora. Muzeul din Sarmizegetusa,
conomică iprea bună şi aceasta Birouil com itetului raional a rează la primele locuri in ceea pentru stringerea la tim p şi ducţie la data de 25 iulie a.c., şi M aister Gheorghe. cit şi crearea unui spaţiu mai larg care în urma reorganizării sale,
pentru că se rezumau numai la îndrum at cooperativele pentru ce priveşte producţia de lapte fără pierderi a recoltei. In a- Ca urmare a bunel organi­ de expuneri. depăşeşte cadrul unui obişnuit m u­
cultura mare, celelalte ram uri a pune accent pe îm bunătăţi­ pe cap de vacă furajată. cest raion, pînă tn seara zilei pe raioane se prezintă după zări a m uncii, la cooperativa La festivitatea care a avut loc zeu rural; este o m ărturie a g rijii
de producţie fiin d foarte slab rea calitativă a bovinelor. In Rezultate bune au fost obţi­ de 25 iulie s-a secerat griul de cum urmează : agricolă din Păuca se realizea­ au luat parte reprezentanţi ai or­ pe care partidul şl statul nostru
reprezentate sau inexistente. marea m ajoritate a cooperati­ nute şi la celelalte produse a- pe 64,1 la sută din suprafaţa ză zilnic viteza de lucru plan i­ canelor regionale de partid şi de o manifestă permanent faţă de
A stfel de exemple constituiau velor agricole de producţie nim aliere. Astfel, producţia planificată. Recoltatul g riului 1. lila 64,1% ficată, fapt ce va perm ite scurta­ stat, ai organelor raionale şi loca­ păstrarea şi valorificarea tu tu ro r
cooperativele din Pianul de s-au introdus registrele de evi­ medie de la<pte pe cap de oaie s-a efectuat pe mai m ult de 2. Deva 53,0% rea drum ului recoltei spre le, precum şi numeroşi locuitori ai vestigiilor legate de formarea,
Jos, Pâuca, Sebeş, Apoldul de denţă a crescătoriei. în 1965 la cooperativele din ra­ Jumătate din suprafeţele pre­ 3. Alba 52,4% magazii şi evitarea pierderilor. comunei Sarmizegetusa. existenţa şi lupta poporului ro­
Jos, C linic şl altele. In centrul atenţiei noastre a ionul nostru a fost de 42 litri, mân".
Consecinţele dezvoltării uni­ stat asigurarea unei puternice iar la unele cooperative, ca După deschiderea m uzeului,
laterale au fost acelea că a- baze furajere, cu un sortim ent cele din Miercurea, Apoldul pa rticipanţii la festivitate au v i­
verea obştească a u n ită ţilor era bogat de furaje valoroase. de Sus, cîte 45 şi chiar 50 litri zitat expoziţia muzeală care se
mică, se făceau investiţii pu­ B iroul com itetului raional de pe cap de oaie mulsă. A nul a- desfăşoară in 7 săli, cuprinzînd
ţine, veniturile băneşti erau partid a îndrum at şi s p rijin it eesta, numai in luna mai s-au
scăzute, retribuţia cooperatori­ conducerile cooperativelor a- realizat 24 şi respectiv 28 litri exponate referitoare la am fitea­
lor era s/i/bâ, iar forţa de mun­ gricole în folosirea m ateriale­ pe cap de oaie, existind toate tru, la fo ru l oraşului, palatul au-
că era incomplet folosită. lor de construcţii procurate din posibilităţile ca pină la sfirşitul gustalilor, construcţiile civile, ma­
teriale şi piese arhitectonice, mo­
Aspect d e . la
Biroul com itetului raional de resurse locale, efectuîndu-se nmiilui să fie cu m ult depăşită redeschiderea fes­ numente funerare, in scripţii etc.
partid, analizînd situaţia fiecă­ construcţii durabile şi econo­ producţia anului trecut. tivă a Muzeului
rei unităţi in parte, a stabilit micoase. din Sarmizege­ V izita to rii muzeului şi-au con­
perspectiva de dezvoltare a ra­ O deosebită atenţie au acor­ ION POPA tusa. semnat apoi în cartea de im presii
dat organizaţiile de partid asi­ secretar al Com itetului raional sentimentele pe care le-au cules
m u rilo r de producţie principale gurării şi -stabilizării în g rijito ­ vizitînd şl cercetind obiectele ex­
şi ajutătoare. de partid Sebeş puse — m ă rtu rii nepieritoare ale
rilo r pentru întreg efectivul de
Pe baza unei analize tem ei­ animale. In m ajoritate, in g rîji- .yv, ttyP'V - existenţei noastre pe aceste me­
nice a co nd iţiilo r locale, am torii-m ulgâtori au o vechime (Continuare In pag a 3-a) leaguri, măreţe vestigii din tre­
4. v, <*•. V: cutul poporului nostru.
Dupâ-amiaza, la căm inul cu ltu ­
ral din localitate, a avut loc lin
-'VdJfc • * - .
•u'rV *>#•<*■* bogat program artistic prezentat
Plecarea delegaţiei guvernamentale române in Turcia de form aţiile artistice de am atori
din sat, la care au participat nu­
meroşi tineri şi vîrstnicl.
Luni a părăsit Capitala, plecînd la A lexandru Boabă, m inistrul petrolu­ delegaţia a fost salutată de tovarăşii
Ankara, delegaţia guvernamentală lui, Ion Drînceanu, ambasadorul Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş,
română condusă de preşedintele Con­ României la Ankara, D um itru Be.jan, Alexandru Drăghici, Uie Verdeţ, M a­
siliu lu i de M in iştri al Republicii So­ prim -adjunct al m inistrului comer­ xim Berghîanu, Gheorghe Rădulescu,
cialiste România, Ion Gheorghe ţului exterior, Atanase Diaconescu, îosîf Banc, Roman Moldovan. Uie In V a le a Jiului aflate în piaţa de alimente, ci la
Maurer, care, la invitaţia preşedinte­ adjunct al m inistrului industriei chi­ Murgulesc u, de mem bri ai guvernului. unul mai periferic. Cei din loca­
mice, Ştefan Constantinescu, adjunct
lui C onsiliului de M iniştri al Repu­ Au fost de faţă Argun Coban, în­ litate îşi dau seama că este vorba
al m inistrului industriei metalurgice, de magazinul nr. 26. A ici am în-
b licii Turcia. Suleyman Demirel, va sărcinatul cu afaceri ad-interim al
Nicolae Stere, adjunct al m inistrului tîln it puţini cum părători.
face o vizită in această ţară. transpoi tu rilo r auto. navale şi ae­ Turciei la Bucureşti, şi membri ai — Nu prea aveţi ce vinde ?
Din delegaţie fac parte Corneliu Mă- riene. ambasadei. APROVIZIONAREA CU LEGUME La care gestionarul Gheorghe
nescu, m inistrul afacerilor externe, La plecare, pe aeroportul Băneasa. (Agerpres) Roşu a răspuns :
— N-avem castraveţi., fasole
verde, roşii... Noi, cei de la perife­
S o s ir e a la A n k a r a Noi vom servi astfel nu numai in ­ SI FRUCTE LASĂ DE DORIT rie, sîntem mai neglijaţi. în
schimb prim im roşii şi varză de
A N K A R A 25. — (Agerpres). — De turce venite în întîmpinare. După ce slabă calitate. Dacă le refuzăm
la trim işii noştri speciali : La ora au p rim it raportul comandantului tereselor celor două naţiuni ale noas­ „ne aprindem paie in cap". Spu­
18,30 delegaţia guvernamentală româ­ gărzii de onoare, cei doi şefi de gu­ tre: dar şi acelea ale păcii în regiu­ In ziua de 21 iulie a.c. am vi­ — In afară de mere nu mai a- Uneori însă sîntem puşi în situa­ neţi şi dv., pe cine să mulţumesc
nă condusă de preşedintele C onsiliu­ verne au trecut în revistă garda de nea noastră şi în lume. zitat mai multe unităţi de desfa­ veţi nim ic ? ţia să nu satisfacem cerinţele pen­ cu 17 kg de carne de pasăre ? V i­
lui de M in iştri al Republicii Socialiste onoare. Jn încheiere premierul Turciei a cere a legumelor şi fructelor din — Nu ştiu de ce. dar nu sîntem tru că la depozit nu există ceea nete n-aş îndrăzni să iau. Sînt»
România, Ion Gheorghe Maurer, a Adresîndu-se oaspeţilor români, spus: Urez bun venit Excelenţei Lupeni, Vulcan, Lonea Petrila şi bine aprovizionaţi cu fructe. Ca ce dorim. Ba mai m ult, trebuie să foarte proaste.
sosit in capitala Turciei. prem ierul Suleyman Demirel a spus: Voastre şi em inenţilor membri ai de­ Petroşani. Scopul a fo>t acela de să-mî fac de lucru, vînd şi eu Discuţia purtată a fost mai lun­
„Sînt deosebit de fericit să salut în legaţiei române. Vă doresc' o şedere luăm unele produse de mare cir-
Pe aeroportul Esemboga, pavoazat numele guvernului turc şi in numele a ne convinge la faţa locului a- roşii. c u la ţK dar de slabă calitate. A r­ gă. Am fost curioşi totuşi să a-
cu drapele de stat ale României şi meu personal pe preaeminentu) pre­ fericită şi agreabilă in Turcia". supra felului cum sint aprovizio­ Roşii se găseau intr-adevăr foar­ deiul gras pe care-l avem este flăm părerea unor cetăţeni din
Turciei, oaspeţii români au fost în- şedinte al C onsiliului de M iniştri al în cuvîntarea de răspuns tovarăşul nau» magazinele cu aceste produse te multe. Ele insă erau de o cali­ vechi, o filit Lonea despre felul cum îşi face
tim pinaţi de preşedintele C onsiliului României vecine şi pe distinşii mem- Ion Gheorghe Maurer a m ulţum it de sezon, m ult căutate de consu­ tate proastă.'Vînzătorul, destul de Aceleaşi deficienţe le-am in tîl- datoria gestionarul Gheorghe Ro­
de M in iştri, Suleyman Demirel, m i­ uri ai delegaţiei, care il însoţesc. pentrn călduroasa prim ire, pentru cu­ matori supărat, a ţin u t să adauge : n it şi la alte unităţi din Vulcan. şu. Răspunsul a fost urm ătorul 1
nistrul afacerilor externe, lhsan Să­ Poporul turc a n u trit întotdeauna vintele prieteneşti adresate poporului Un lucru care a atras atenţia — Am p rim it un vagon de roşii Mal ales marfa pusă în vînzare — Manifestă delăsare în apro­
b ii Caglayangil, secretarul de stat sentimentele cele mai cordiale faţă român, delegaţiei şi lui personal şi a fost faptul că o serie de produ­ stricate. Şi varza este de o ca li­ este sub orice critică vizionarea magazinului.
la Preşedinţia C onsiliului de M iniş­ de naţiunea română cu care el are a transmis poporului şi guvernului se cum sînt cartofii, roşiile, varza tate slabă. N ici nu ştim ce să fa­ După atîta alergătură am în tîl- Credeam că la Petroşani vom
tri, Munis Faik Ozensey,*ambasado­ relaţii tradiţionale de bună vecină­ turc. Excelenţei sale prim ului m i­ şi ceapa se găseau din abunden­ cem cu ele. Cum părătorii n-au ne­ n it şi un magazin aprovizionat cu găsi o aprovizionare cu legume
rul Turciei la Bucureşti, Semsettîn tate. nistru, un cordial salut şi urări de ţă. Acesta merită a fi evidenţiat, voie de aşa ceva. Apoi ducem de toate Este vorba de unitatea şi fructe care să fie dată exem­
A rif M ardin şi alte persoane oficiale Nu mă îndoiesc că veţi avea ocazia, prosperitate şi pace. Delegaţia româ­ tînîndu-se cont că articolele res­ lipsă de castraveţi, mărar, pătrun­ nr. 25 Petrila. plu pe toată regiunea. Aceasta
civile şi m ilitare. în tim pul scurtei dv. şederi in T u r­ nă, a spus preşedintele C onsiliului de pective sînt cele mai căutate Dar jel. — Cum reuşiţi să aveţi sorti­ pentru faptul că în localitate
M iniştri, vine în Republica Turcia
Erau de faţă Ion Drînceanu, am ­ cia, de a constata manifestările con­ animată de dorinţa sinceră de a con­ în nomenclatorul de sezon figu­ U nităţile de desfacere a legume­ ment bogat şi in stare proaspătă, există depozitul şi mai ales o fi­
basadorul României ia Ankara şi crete ale acestoi sentimente şi inte­ tinua legăturile tradiţionale de prie­ rează numeroase alte sortimente lor şî fructelor din Vulcan erau tovarăşe vînzătoi ? ciul orăşenesc de valorificare a
membri ni Ambasadei române, şefi resul n u trit faţă de ţara dv. tenie şi colaborare paşnică dintre ţă­ care din multe unităţi lipsesc. Ca­ bine aprovizionate cu fructe. In Nicolae Burtescn. vînzătorul a- legumelor şi fructelor. Aşa că
ai unor m isiuni diplomatice acredi­ Sint convins că convorbirile noas­ rile şi popoarele noastre. re sînt aceste sortimente ? schimb lipseau unele sortimente m intit, a răspuns prompt. ne-am op rit la magazinul nr. 1
taţi la Ankara tre voi contribui la o şi mai bună în­ Aşteptăm cu interes vizitele şi în­ La Lupeni ne-am oprit în piaţa de legume şi zarzavaturi cum sînt — Mergem des la depozit şi a- aflat în plin centrul oraşului. Ges­
Preşedintele C onsiliului de M iniş­ ţelegere si încredere între Turcia şi trevederile care ne vor da posibilita­ de alimente. Aici funcţionează pătrunjel, mărar, vinete, fasole ducem tot ceea ce se ( ere. Lucrăm tionara. Ana Bolpg nu prea avea
tri al României a prezentat prem ieru­ România si că vizita dv. va constitui tea să cunoştem realităţile Turciei patru unităţi dintre care una verde, castraveţi. Responsabilul de m ult aici şi ne-ar fi ruşine de ce vinde.
lui turc pe mem brii delegaţiei guver­ o etapă importantă în dezvoltarea specializată în desfacerea fructe­ unităţii nr. 10, tov. Nicolae M itra- cetăţeni să nu avem cu ce-i servi. V. ALHU
namentale. Prim ul, m inistru al T u r­ re la ţiilo r de bună- vecinătate între lor. Stăm de vorbă cu vînzătorul che spunea : Poate că surprinde, dar la Lo­
ciei a prezentat apoi personalităţile cele două ţâri ale noastre. (Continuare în pag. a IV-a) de la fructe. — Ce găsim in depozit aducem. nea nu nc-am op rit la unităţile (Continuare tn pag. a 2-a)