Page 88 - Drumul_socialismului_1966_07

P A G IN A A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3597

26

Din istoria străbună a pămîntului

Monumentele primitive antro- IULIE 1966

pomorfe de Baia de Criş (Vil!) W* v

A trecut mai bine de un secol de expuse în Muzeul din Deva, sînt DEVA : Fanfnn la Tulipe (Cine­
cînd au fost date la iveală, datorită monumente sculpturale propriu-zise matograful „Patria'); Legea şl for­
întim pilării, nu departe de Eala de Dr. docent OCTAVIAN FLOCA lucrate în relief, prelucrarea căro­ ţa („Arta"): M-om îndrăgostit la
Criş, trei monumente masive din ra presupune unelte rezistente, per­ Copenhaga („Grădina de vară*);
piatră, tare azi formează unele din fecţionate. Ele apar ca lucrări uni­ SIMERf A : A fost odată un moş Şi
piesele de prim ă im portantă ale cu atît mal m ult, cu cît Im portan­ ce ale genului pe te rito riu l ţării. o babă („Mureşul"); Domnul („Gră­
M uzeului regional din Deva ta revistă franceză de specialitate Luînd în considerare cele relata­ dina Mureşul"); HUNEDOARA: An­
Valoarea lor documentar-arheolo- directă cu asemenea monumente — te mai sus — forma evoluată a a- gelica, marchiza îngerilor („Siderur-
gică, ca şi tim pul îndelungat care „O G A M ", socotind valabile conclu­ cestor piese lucrate in relief, pre­ gistul"); Lumina verde („Flacăra");
a trecut de la descoperirea acestor ziile la care am ajuns, le-a făcut, zenţa pe fiecare din ele a ciocanu­ Arşiţa („I.C.S.n."); Moral *63 („Gră­
piese (cunoscute sub denumirea de nu de m ult, cunoscute în coloanele lu i de metal etc. — ne perm ite să dina centru") ; GHELAR : Cum se
monumentele „m enhire" de la Baia sale. considerăm monumentele aci pre­
Cele trei statui descoperite la zentate datate în prim a epocă a fie­ reuşeşte în dragoste („Minerul");
Baia de Criş redau schematic silue­ ru lu i (epocă denumită arheologic CALAN : Tatăl soldatului („Grudi-
tele zvelte ale unor persoane ale H allsttat), cuprinzând intervalul de na de varfi"); TELIUC : Arena cir­
căror trunchiuri sînt concepute sub tim p de la 800—500 î e n.. Astfel, a- cului („Minerul"); PETROŞANI:
form ă de pilastru, cu la tu rile lungi vînd în vedere populaţia de atunci NOTA
larg arcuite pe direcţia verticală, a ţă rii noastre, ele nu pot fi decît RlUL MARE Chelie cerului („Republica"): Ar­
stilizînd în mare corpul omenesc de origine străveche dacică. E sem­ a sa m o B B D şiţa („7 Noiembrie"); Aventurile
(vezi figura). Toate trei piesele, ase­ n ifica tiv şi faptul că elementul de­ Foto: ILEANA TEREK unul tînfir („Gradina de vară sta­
mănătoare întru totul ca redare, sînt corativ în zig-zag, m otiv ornamen­ dion'); LUPENI: Serbările galante
Hpsite de cap, în forma actuală. tali de predilecţie la băştinaşii daci,
Braţele sînt schematic redate. A n ­ se află pe centura fiecărei statui. Peripeţii de sezon... („Cultural"); CRIVIDIA: Viaţa
tebraţele lăsate în jos, apoi de la Fn ce priveşte sem nificaţia lor, particulară („Muncitoresc"); LO-
cot ambele m îini ridicate in sus, se socotim aceste monumente ca avînd NEA : Desene secrete („Minerul"):
lipesc de piept cu cele cinci degete un caracter religios, şi anume, zei­ Cartea - Locuiesc în oraşul Deva, pe păreri contrarii. Indiferent, e cu- ALBA FULIA: Viscolul („Victoria"):
răsfirate. Membrele inferioare ale tă ţi protectoare ale m inerilor cu strada Izvorului nr. 5. Cine anu­ vîntul lo r şi aşa fiind, fac cu el
fig u rilo r nu sînt marcate, corpul reprezentarea pe ele a unora din me sînt ? Nu are nici o im portan­ ce vreau — el îl dau, el 11 iau îna­ Cea mat frumoasă („23 August") ;
continuînd de la briu în jos nedi­ atributele acestora, ciocanul-tîrnă- ţă Im portanţă socotescr'că ar a- poi... Tutunul, seriile I şl II („Grădina Vic­
vizat. Fn spate, fiecare din e«le poar­ cop pentru m inerit şi sacul (even­ prietenul vacanţei vea doar ceea ce m i s-a în tîm - Vorba e că pentru mine a în ­ toria") ; ZLATNA : La ora 5 după-
tă un sac legat la gură cu două tual coşul) destinat a cuprinde şi a plat Şi nu de alta, cl, pentru sim ­ ceput un adevărat pelerinaj ; vino
bretele ce se împreună in faţă şi se transporta cu ei minereul aurifer. Vom încerca, în cele ce urmea­ plă prevenire.. luni, vino sîmbătă, apoi iar luni amiază („Muncitorul"); TEIUŞ î
leagă de centura care înconjoară ta­ Astfel văzute şi interpretate, mo­ ză. să prezentăm citeva din lucră­ Necazul s-a pornit, sau mai pre­ şi din nou sîmbătă. Marşul asupra Romei („Victoria");
lia de ju r îm prejur. Capetele celor numentele antropomorfe descoperi­ rile apărute în lib ră rii. în această cis m i l-am pornit pe la începutul La un moment dat, tocmai cînd SEBEŞ : Femela in halat („Progre­
trei fig u ri, rupte de la gît, s-au te la Baia de Criş şi expuse în M u­ săptămână, care, cu siguranţă, vă lunii mai din acest an. Cum s-a n i­ mi se părea că sînt mai aproape sul") ; Dincolo de barieră („Sebe­
pierdut. zeul din Deva, apar ca preţioase vor fi prietene bune in concediu. m erit să fiu cu casa la stradă şi de victorie, s-a iv it un nou obsta­
Lateral, pe partea stingă, toate vestigii din trecutul istoric al re­ Pentru iu b ito rii liric ii, antologia cum această casă avea nevoie de col: a apărut tovarăşul Matei, şi şul") : Valea vulturilor („Grădlno
cele trei persoane au prins la cen­ giunii hunedorene şi reale m ă rturii lui Cornel iu Moldovanu in titu lată unele reparaţii, m-am gîndit cui sâ lu cru rile s-au încurcat din nou. Progresul") ; APOLDUL DE SUS :
tură cîte un ciocan cu două braţe. ale po sibilităţilor creatoare ale po­ „Poezii" oferă cele mai îndrăgite ver­ mâ adresez, apoi, m-am decis: la — Ce? Cum? ai luat vreo le­ „Spărgătorul („23 August"); ORA.Ş-
Mai e de reţinut faptul că la acest porului dac. suri din volumele „F lăcări". „Cetatea I.G.O.? De unde şi de ce m i-a ve­ gătură cu mine ? TIE: Femeia necunoscută („Flacă­
tip de ciocan — unealtă veche de Dezlegarea sem nificaţiei lor pe soarelui şl alte poeme", „Poezii", nit această idee (nu m i-ar fi ve­ Dar. tovarăşe Matei, am luat le­
m inerit, din fie r — se mai adaugă baze juste, ştiinţifice, se impunea „Cîntarea cîntărilor". nit) prefer să nu o mai spun. gătură cu directorul, cu ingine­ ra") ; Finala buclucaşă („Patria"):
un element im portant pentru carac­ de m ult ca o cerinţă şi necesitate Editura pentru Literatură U niver­ rul şef... M-am îndrăgostit la Copenhaga
terizarea monumentelor, şi anume, sală a făcut să ajungă în ra ftu rile Bat aşadar la uşa întreprinde­ („Grădina Patria"); CUGIR : Jun­
ornam entul în formă de zig-zag de a cunoaşterii cît mai aprofundate lib ră riilo r o gamă întreagă din lucră- rii şi directorul, tovarăşul Trimie, — Atunci, să-ţi lucreze ei... gla tragică („7 Noiembrie"): Raidul
pe centură. a tuturor valorilor documentare ale r.Hle clasicilor lite ra tu rii universale. mâ primeşte grav şi sobru. Mă Ia r cînd îţi vine un „ghinion",
Monumentele de la Baia de Criş. păm întului patriei noastre. Reţine atenţia „M oraliştii francezi", ascultă, apoi mă prezintă ingine­ apoi nu vine niciodată singur Pe vărgat („Grădina dc vară"): HA­
neaşteptate, a sosit şi Justifica­
volum în care sînt cuprinse texte a- ru lu i şef. tovarăşul Luca rea — şcolile ! Reparaţii, zugră­ ŢEG : Catifeaua neagră („Popular"):
— Problema o trataţi cu dum­
lese din operele a patru m oralişti nealui. veli etc. BRAD : Fala din junglă („Steaua
francezi: Montaigne, Pasca!, La Ro- roşie"); IL1A : Procesul alb („Lu­
chefoucauld şi La Bruyere. A răt noii cunoştinţe ce anume — Păi ce. tovarăşe? Vrei sâ ne­ mina").
Dacă vă plac proverbele şi zieă- vreau, iar aceasta, amabilă, bine­ g lijăm interesele colective ?...
torile, pe etajerele cu noutăţi ale li­ voitoare mă sfătuieşte: — Vai de mine, păcatele mele,
brăriei puteţi afla o lucrare inedită, — E necesar să faceţi mai in tîi nu vreau aşa ceva ! Num ai că da­
BAIA DE CRIŞ: Monument apărută in colecţia „Biblioteca pen­ o cerere... că e sâ vorbim despre interes de
tru to ţi": „Apa trece, pietrele râm in Nu-1 las sâ term ine şi scot re­ acest fel. aş vrea să ştiu de ce pe iun©
antropomorf dacic — proverbe româneşti". — Volum ul pede din buzunar o hîrtie. aceeaşi stradă cu mine, numai d i
cuprinde numai . 8177 de proverbe şi — O am 1 P o ftiţi vă rog şi o citeva numere mai sus, merg şi
zicători. O prefaţă bogată, semnată vedeţi.. lucrează zilnic nu cîte 2-3 oa­
de Criş), a avut ca rezultat atra­ de George Munteanu, care subscrie Tovarăşul Luca. o întoarce pe meni cîţi a r fi necesari pentru lu ­ 18,00 Pentru copii şi tineretul
gerea spre studierea şl comentarea şi glosarul şi îngrijirea lu cră rii, ne toate părţile, apoi scrie pe un colţ crarea mea. ci 10 şi chiar mai şcolar: Film : „In tfln ire cu Lizu<a“
lo r a numeroşi arheologi, cretndu-se poartă în lumea folclorului din anti­ „aprobat". m u lţi (? ?)
in ju ru l lor o întreagă literatură. chitate pinâ tn zilele noastre. Respir uşurat. la-n te uită cît Tn acest caz problema şcolilor după povestirea „Dum brava m inu­
Dar variatele concluzii la care s-au O altă noutate, de o deosebită va­ de sim plu a mers 1 Mulţumesc nu mai e lezată, tovarăşi de la nată" de M ihail Sadoveanu. îno­
o prit d ife riţii cercetători, atît în ce loare literară, ne-o prilejuieşte Ion călduros şj dau sâ plec. înainte I.G.O ? Ba da. numai că acolo e tul in zece lecţii (V II). Pe uliţele sa­
priveşte datarea în tim p, cit şi a- Vitner. prin volumul său: „Formarea de aceasta, mai întreb totuşi ; vorba de „ie ra rh ii" şi cu ele ştiţi tu lu i românesc ( III) ; 19,00 T e le ju r­
tribuirea lor, ca realizare m ateria­ conceptului de literatură socialistă", — Aş putea şti, cam pe cînd vor să fiţi foarte corecţi.
lă, unei societăţi sau alteia, au fost, apărut în Editura pentru Literatură. veni lucrătorii ? Acum m-am h o tă rit sâ pun nalul de seară ; 19,15 Clneelub TV ;
in toate cazurile, puţin probabile, Tn paginile lui vom în tîln i „L ite ra tu ­ Cel pe care-1 întrebasem m edi­ punct. E o situaţie penibilă ; tot 19,35 Inte rp re ţi de muzică populară
uneori de-a dreptul ciudate, depar­ ra în publicaţiile socialiste şi m unci­ la două trei zile, fac cîte un drum românească ; 19.50 Film serial : „Su­
toreşti0 (1880-1900), „Reviste literare". tează citeva clipe, apoi răspunde la f.G O pentru a mă întoarce a-
te de o realitate ştiinţifică. hotărît: p ra v ie ţu ito rii"; 20,15 Campionatul
„Formarea conceptului de literatură casâ cu o nouă promisiune. Fie de
O scurtă prezentare a lo r în presa socialistă' — Nu mai tfrziu decit începu­ la director, fie de la inginerul şef. mondial de fotbal — 1966; Anglia
locală, în lum ina ultim elor studii Există printre prietenii lite ra tu rii tul lu n ii iunie. De altfel e şi in­ Ia r tn această vreme, c it sînt pur­ — Portugalia; 22,20 Preludiu „M a­
făcute asupra lor, nu o considerăm tehnice citîtori-m aiştri şi tehnicieni teresul nostru, deoarece stăm cam tat cu vorba, de la Ana la Caiafa maia — 1966° : 22,30 T elejurnalul dc
care exploatează, întreţin .ia.iL repa­ râu la „prestaţii". M ai In tîi va tre ­
lipsită de interes. Faptul se impune şi retur, plătesc cu regularitate noapte ; 22.40 B uletinul meteorolo­
ră motoarele cu ardere internă cu bui sâ p lă tiţi un avans şi noi să pentru ceva care nu. ştiu cînd va
piston ? Lor Editura Tehnică le-a în ­ facem o documentaţie. fi şi cum va fi ? Am dat avans, gic.
chinat o lucrare inedită care, după ce — Mâ rog, faceţi ce vreţi şi cum dau rate. în sfirşit mă execut. Dar
prezintă dependenţa funcţionării nor­ vreţi, numai sâ iasă aşa cum aţi nu mai vreau I !
A p r o v i z i o n a r e a c u S e g 'tim e male a m otorului cu ardere internă zis. — Lăsaţi, tovarăşe, doar sîntem Adică vreau totuşi ceva; vreau Timpul probabil
de caracteristicile sistemului de a li­
mentare. tratează construcţia şi func­ oameni serioşi şi avem cuvînt... banii înapoi ?
Şi, aş mai vrea ca I.G.O.... dar.
Acum, dacă cei in numele căro­
şi fru c tfe la s ă d e d o r i t ţionarea carburatoarelor, inje< toat e­ ra tovarăşul Luca „m -a asigurat", cu p rivire la aceasta, se vor pro­
lor şi regulatoarelor, fabricate
sau
în exploatare in ţara noastră Lucra­ au sau nu au cuvînt, e o chestiu­ nunţa probabil alţii. PENTRU 24 ORE
(Urmare din pag. I) lei bucata. Aşa se şi explică de ce toate posibilităţile ca magazinele rea continuă cu prezentarea defec­ ne de interpretare. Eu am zis şi .
la magazinul respectiv vi uzarea sâ fie aprovizionate cu un bogat ţiu n ilo r care pot apărea în tim pul zic că nu au ! S-ar putea găsi şî Un cetăţean Vreme nestabîlâ cu cerul noro:.
— La ora asta trebuia să p ri­ merge greu. De altfel este şi slab sortim ent de legume, fructe şi zar­ exploatării şi a metodelor de înlătu­ Vor mai cădea precipitaţii sub for
mim marfă. Am dat telefon de aprovizionat. Nu are pătrunjel, zavaturi. Pentru realizarea aces­ rare a lor mâ de ploaie. însoţite de descârcăr,
două ori dar... în zadar. Vedeţi ce morcovi, gulii, castraveţi, vinete tui lucru este nevoie însă ca O fi­ In această sâptămînă librăria a electrice. Vîntul va sufla moderat
ardei avem ? Şi-i mal vindem şi cu etc. ciul orăşenesc de valorificare a le­ p rim it noutăţi pentru toate gusturile. din sectoarele vest şi nord-vesl
0,50 lei bucata... Gestionara avea Pe strada principală din Petro­ gumelor şi fructelor din Petroşani Beletristica domină şi de astă dată, Koi cadre tehnice pentru agricultură Temperatura staţionară, ziua va t
dreptate. In tim p ce la magazin şani am in tra t şi la magazinul precum şi gestionarii să manifeste oferind în plus tom uri in lim bile cuprinsă între 19 şl 24 grade, iar
se pun în vînzare ardei.de slabă nr. 16. Şi aici aceleaşi deficienţe. mai m ult interes Deocamdată franceză, germană, maghiară. Una noaptea intre 10 şi 13 grade.
calitate şi la un preţ destul de r i­ Pe bună dreptate cum părătorii cum părătorii nu sînt m ulţu m iţi dintre acestea este „La divine come­ La Consiliul agricol regional în un ităţile agricole socialiste din
dicat, pe piaţa neorganizatâ erau pleacă nem ulţum iţi din magazin. de felul cum aceşti factori îşi fac die" a m arelui Dante. a avut loc'repartizarea în produc­ regiunea Hunedoara precum şi la
cadre
ţie a unei noi prom oţii de
ardei proaspeţi la preţul de 0,25 Ne aflăm în sezonul cînd există datoria. LUCIA LICIU tehnice, fncepînd cu luna iulie a.c., Staţiunea experimentală din Geoa- PENTRU URM ĂTO AR ELE
giu vor lucra încă 83 de tehnicieni. l ZILE
D intre aceştia, 66 sînt absolvenţi ai
I Şcolii tehnice agricole din Geoagiu. Vremea la începutul intervalului
ia r 17 sînt absolvenţi al Şcolii teh­
nestabiilâ favorabilă p re cip itaţiilo r
R ă sp la tă binem eritată nice veterinare din G altiu. , " apoi in îm bunătăţire treptată.
Zilele trecut, echipa A u ru l Zlatna. a susţinut un meci amical in compa­ \
campioană regională la fotbal, edi­ nia form aţiei Refractara Alba lulia.
ţia 1965— 1966, a fost premiată pen­ Dovedind o bună pregătire, fotbaliş­ f
tru frumosul succes înregistrat. Con­ tii localnici au învins cu categoricul o
siliul regional Hunedoara al U.C.FS scor de 7— 1, salisfăcind pe înflăcă­
a inm inat ju cătorilor prem ii constind rat ii lor suporteri care doresc ca şi
în materiale sportive şi diplome. O în campionatul categoriei C să rea­
menţiune specială a fost acordată lizeze meciuri cit mai frumoase şi, b i­
golgeterului echipei, Ambrozie Bălă- neînţeles. sâ acumuleze puncte.
neanu. „SOBA" PE PLAFON metodă de conservare a laptelui,
După festivitate, echipa A urul Z la t­ NICOLAE BAlŞAN I pe tim p îndelungat. Efectuată ir
na, care a promovat în categoria C, corespondent In America a fost pus Ia punct condiţii de asepsie totală sub vid,
I un plafon încălzitor denum it operaţia nu durează decît 16 se-
cest lucru, jucătorii şi antrenorii me­ în cinstea „Zilei constructorului44 „Sun-GIo". care se lipeşte ca un cunde, după care laptele astfel
Voinţa llia şi 1.0.0. Deva au promovat rită toate felicitările. Aşteptăm în I compus din două straturi din v i­ conservat se păstrează 13 săptâ-
tapet. Este vorba de un panou
m ini, fără sâ mai fie ţin u t în fr i­
viito ru l campionat o comportare cit
rii au fost felicita ţi de către condu­
Asociaţia sportivă
Constructorul
mai bună din partea lor. I.C.S.H. a organizat dum inică o serie cerea în treprinderii şi a asociaţiei n ilin , despărţite printr-u n mate­ gidere.
V. A. de com petiţii sportive închinate „Z i­ sportive. rial de um plutură (reţea de nai­
în campionatul regional do fotbal lei constructorului", care s-au bucu­ Gala de box dintre Constructorul lon amestecată cu rezistenţe elec­ PATINE CU MOTOR
Baschet rat de m ult succes. întrecerile de a- Hunedoara şi Industria sîrmei Cîmpia trice). Aceste panouri em it ener­
tletisni. handbal, fotbal şi tenis de T urzii a luat sfîi-şit cu un rezultat gie care se transform ă în căldu­ Inginerul berline?. Franz Kobe:
ră, atunci cînd vine în contact
a inventat nişte patine pe roate
Atenţia m ultor iubitori de fotbal cul NI de Progresul Petreşti cu 1 cîm p s-au desfăşurat in incinta sta­ de egalitate: 19-19 I cu obiectele din camera în care cu motor, care vor putea servi Ce
din regiunea noastră a fost îndrep­ punct, iar locul IV de Vidra Orâştie Campionat dionului Constructorul Hunedoara Spectatorii prezenţi au asistat la I 4 este instalat. Randamentul term ic m ijloc de circulaţie (bineînţeles
tată în u-ltimul tim p spre oraşele Hu­ cu 0 puncte. care a fosi reamenajat şi frumos m eciuri echilibrate. A ieşit în evi­ mediu este de 185 W/mp. pentru cel mai tineri pietoni). Un*
nedoara şi Cugir, unde au avut loc După încheierea m eciurilor de ba­ pavoazat. dentă buna pregătire a unor boxeri
' u. f>tvo.s îoan. Hoca Glîgor şi Gheor- I
întrecerile de baraj pentru promova­ raj pentru promovarea in campiona­ de cali ficare In gradina de vară a I.C.S.H. a a- din patine este legată p rin tr-u n ca­
rea în campionatul regional. Echipele tul regional am cerut părerea tova­ vul loc o gală de box între echipele ' Roşea de la Cîmpia T urzii şi FRIGIDER ZBURĂTOR blu de transmisie la un sistem de
campioane de raioane şi oraşe regio­ răşului Constantin Ghenca, vicepre­ Sîmbâla şi duminică s-au desfă­ Constructorul I.C.S.H. şi Industria i îşcolă Sava, Soare loan de la Con­ I comandă manuală (demarator.
nale au fost îm părţite în două serii şedinte al Consiliului r e g i o n a l şurat pe terenul Jiul din Petroşani sînnei Cîmpia Turzii, iar pe lacul strui torul. I In S.U.A, s-a construit un fr i­ frînă, accelerator). Cealaltă patină
de cîte patru echipe fiecare, urm înd U.C.F.S. în legătură cu comportarea întrecerile contind pentru campiona­ Cinciş s-au desfăşurat întrecerile de Cu ocazia acestei gale s-au in tîln it, gider. în aparenţă clasic, care mai poate servi drept cîrmă.
să susţină cîte trei meciuri. In seria fo rm a ţiilo r respective, lată ce ne-a tul republican de calificare la bas­ caiae-eanoe dar... în colturile ringului, fra ţii Am- i poate fi branşat la un aspirator
a Il-a, s-au întrecut echipele Recol­ d e cla ra t: chet, fete şi băieţi, vinde au p a rti­ Cu această ocazie s-a jucat finala bruş, foşti boxeri, astăzi antrenori, de menaj. Cînd aspiratorul este CIUDĂŢENII ALE NATURII
ta Galda, Energia Brad, I.G.O. Hu­ — Am asistat la mai multe me­ cipat cele mai bune echipe din re­ Cupei Constructorul la fotbal, compe­ Ludovic la Constructorul iar Fran- ! pus în funcţiune, un Jet de aer
nedoara şi I.G.O. Deva. Iată rezulta­ ciuri din acest baraj. In general e- giunea noastră. După o luptă strinsâ, tiţie la care au participat 12 ethipe. risc la Cimpia Turzii. este trim is sub frigider, trerind Un pescar din Columbia b rita ­
tele tehnice : Recolta Galda — Ener­ chipele au dovedit o bună pregătire locul I şi dreptul de a participa la S-au întrecut form aţiile Şantierul e- întrecerile organizate in cinstea p rin tr-o căptuşeală specială. Se nică (Canada) a găsit în plasa sa
gia Brad 0—9 ; I.G.O. Deva — I.G.O.’ fizică, au manifestat preocupare pen­ zone a revenit echipelor Jiul Pe­ lectrotehnic şi Şantierul I construc­ „Z ilei constructorului" au fost apre­ formează o pernă de aer care r i­ un somn argintiu de jumătate k i­
Hunedoara 4— 1; I.G.O. Deva — Ener­ tru practicarea unui joc curat. Aş trila (fete) şi Ş.S E. Deva (băieţi). ţii. Victoria a revenit echipei Şantie­ ciate de către m ulţi spectatori pre­ dică aparatul la cîtiva centim etri logram, cu două guri, la fel de
gia Brad 3—0 ; I.G.O. Hunedoara — Dacă la băieţi, incâ din prim ul rulu i electrotehnic cu scorul de 2-1. zenţi. de pămint. In felul acesta, el bine dezvoltate.
Recolta Galda 4—2 ; Energia Brad — vrea să evidenţiez comportarea con­ meci al devenilor, care au învins la La sfirşitul meciului, într-un cadru * poate fi deplasat fără nîci un e-
I.G.O. Hunedoara 2—1 ; I.G.O, Deva stantă a echipelor Voinţa llia şi Pre­ mare luptă pe a doua clasată, Jiul festiv, echipei Învingătoare i s-a in- vorcu albu fort. ★
— Recolta Galda 5—0. In urma aces­ paratorul Petrila din seria I şi I.G.O. Petrila cu 40—38 se întrevedeau cam­ mînat Cupa Constructorul iar jucăto- corespondent
tor rezultate, clasamentul este urm ă­ Deva şi I.G.O. Hunedoara din seria pionii, la fete numai ultim a partidă I APARAT CARE CONSTATA IN A C V A R IU L din W ashington
torul ; 1. I.G.O. Deva, 6 p u n cte; 2. a Il-a. Slab s-an prezentat fo rm a ţii­ dintre Jiul Petrila şi Ştiinţa Alba Etapa regională de aeromodele PROSPEŢIMEA PEŞTELUI trăieşte o broască ţestoasă flu via lă
Energia Brad, 4 puncte; 3. I.G.O. H u­ le V idra Orâştie şi Recolta Galda fulia a stabilii locul I cu două capete. Acestea au un
nedoara 2 puncte ; 4. Recolta Galda, Regretabil este faptul că unele echi­ In general jocurile au fost dispu­ Pe aeroportul din Sâuleşti a avut gistrat la categoria planoare. Cu p ri­ In Franţa a fost creat un apa­ aparat circulator comun, dar gin-
0 puncte. pe n-au înţeles să-şi dispute şansele tate, fiecare echipă lupbînd pentru loc etapa regională a cam pionatului lejul concursului a m intit doi aero- rat electric care stabileşte calita­ dese separat. Uneori se cearta
în lim itele sportivităţii. Din această pentru mincare.
Echipele din seria 1 : Voinţa 11ia. victorie. De altfel, scorurile strînse republican de aeromodele. zbor li­ modelişti au îndeplinit normele de tea peştelui vindut pe piaţă. Func­
Preparatorul Petrila, Progresul Pe- categorie face parte in special form a­ realizate de form aţiile participante ber, cu participarea sp o rtivilor din clasificare categoria a ri-a iar alţi ţionarea lui se bazează pe faptul APARATUL BUCAL AL
treşti şi V idra Orâştie, au jucat cu ţia Energia Brad. care în etapa din au făcut ca această competiţie să se oraşele Deva. Hunedoara şi Petroşani doi pentru categoria a 11l-a. că descompunerea ţesuturilor peş­ ŞERPILOR
m ultă ardoare. Rezultatele tehnice au 24 iulie ac., a bruscat arbitrul. Alte ridice la un nivel corespunzător, sco- Cu totul ieşită din comun este ne- Rezultate tehnice : Planoare A2, lo­ telui. cînd acesta se învecheşte,
fost următoarele : Progresul Petreşti echipe, cum sînt V idra Orâştie şi Pro­ ţînd la iveală elemente talentate şi partiriparea sportivilor din raionul cul I Petru H oivath (Preparaţia Pe- este însoţită de schimbarea re­ Cum reuşeşte un şarpe sâ înghi­
— Preparatorul Petrila 2—2 ; Vidra gresul Petreşti. nemaiavind şanse bine pregătite ca Doina Măglaşu. Orâştie care au mari posibilităţi în crila) ; Motomodele. Iov ul I loan Mi- zistenţei electrice. Aparatul are tă un obiect cu m ult mai mare
Orâştie — Voinţa llia 1—2 ; Pro­ de calificare în aceeaşi etapă nu s-avi Varhonic Adela, Săsăran Doina de practicarea aeromodelismului. De a- hăilă (M etalul Hunedoara) ; Propul­ citeva scale pentru diferite soiuri decît capul Iul? Aceasta se dato-
gresul Petreşti — Voinţa Llia 2—4 ; prezentat la meciuri. Această a titu ­ la Jiul, Popa Laura de la Ştiinţa m in tit doar faptul că în raionul Orăş- soare, locul l Gheorghe Tuza (Me­ de peşti, arâtînd cu precizie de
Cu ocazia acestui concurs, loan Mî- I
Preparatorul Petrila — V idra Orâş­ dine trebuie să dea de gîndit consi­ Alba, Şerban Viorica de la Ştiinţa tie sînt trei secţii de aeromodele a>* talul Hunedoara). cîte zile a fost pescuit peştele reşte în prim u l rînd capacităţii
tie 3— 1 ; Voinţa llia — Preparato­ liilo r asociaţiilor sportive şi consilii­ Brad. Armean Adriana de la Ş.S.E. filia te la federaţia de specialitate respectiv. şarpelui de a-şi deschide lâj-g gu­
ru l Petrila 1—1 ; V idra Orâştie — lo r raionale U.C.F.S. astfel ca in v ii­ Deva. Vina pentru nepartîcipare la un ase­ hăilă a stabilit un valoros record re­ ra. rtolul principal îl joacă m axi­
gional dc durată de zbor la catego­ I
Progresul Petreşti. ambele echipe nu to r să nu mal existe asemenea aba­ Clasamentul este urm ătorul : Fele. menea concurs o poartă in prim ul CONSERVAREA LAPTELUI la ru l in ferior, alcătuit din două
s-au prezentat la meci. In această teri . 1. Jiul Petrila ; 2 Ş tiinţa Alba fulia ; rînd C onsiliul raional U.C.F.S. Orăş- ria planoare A2 cu tim pul de 21 m i­ SUB VID
serie, p rim ul loc a fost ocupat de Aşadar, form aţiile Voinţa llia şi 3. Ş.S.E. Deva. Băieţi, 1. Ş.S.E Deva ; tie care nu se ocupă de această ra­ nute. I părţi legate in faţă p rln tr-u n car­
Voinţa llia cu 5 puncte, locul II de I.G.O. Deva au promovat In cam pio­ 2. Jiul Petri'la ; 3. Ştiinţa Brad. mură de sport. LADISLAU BALO La Institutu l britanic de cerce­ tila j elastic, care îi perm ite sâ se
Preoaratorul Petrila cu 4 puncte, lo ­ natul regional de fotbal. Pentru a- C. M. Cele mai bune rezultate s-au înre- corespondent tare a laptelui s-a descoperit o lărgească.