Page 89 - Drumul_socialismului_1966_07

P'A CIA -A / i--rA
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3597

ROADELE ŞANTIERUL TERMOCENTRALEI

ELECTRICE DEVA
UNEI ÎNDRUMĂRI Vedere generală cu sediul în oraşul Deva, strada Lcnin, nr. 25, tel. 3125
ANGAJEAZA IMEDIAT
a F abricii de dolo-
m ltă de la Zlaştl- — muncitori necalificaţi;
Hunedoara, cu silo­ — dulgheri;
— lucrâtori câi ferate;
PERMANENTE zurile de prim ire a — zidari;
m ateriei
prime,
transpor­
benzile
toare şi silozurile — 4 electricieni de întreţinere.
de sortare, răcire SE ASIGURA:
(Urmare din pag. I) ţie c u ltu rii respective. Exemplu : ro­ şi expediere a pro­ — salarizarea în acord;
şiile, ardeii, vinetele, varza — la uni­ ducţiei finite, la — masa la cantinâ (3 mese pe zi contra cost);
Producţia de lînă, pe cap de oaie tăţile cu posibilităţi de irigare, ca care se fac u ltim e­ — cazarea gratuitâ;
tunsă, realizată de cooperativele agri­ Pianul de Sus şi Pianul de Jos, le finisări. — indemnizaţie de şantier muncitorilor nelocalnici (8 lei pe
cole de producţie după datele înre­ Sebeş, Răhău, Cut, Cunta, M iercu­ zi muncitorilor calificaţi şi 4 lei pe zi muncitorilor necalificaţi),
gistrate pină in prezent, este de 1,750 rea. C ultura castraveţilor la Ludoş,
kg. iar cooperativa din Sebeşel a rea­ Lancrăm, Pianul de Jos ş.a.m.d. din prima zi de lucru;
lizat la întregul efectiv de ovine tu n ­ Cooperativele agricole dispun în — permisie pentru vizitarea familiei (salariaţilor nelocalnici)
se cîte 2,500 kg în medie pe oaie. Re­ prezent de 1 615 hectare vie şi 615 din 45 in 45 de zile;
zultate bune au obţinut şi coopera­ hectare livadă. In u ltim ii ani, s-au — decontarea abonamentelor pe C.F.R. pe distanţa maximâ
tivele agricole din Draşov, Reciu, C li­ plantat 352 hectare livadă şi 425 hec­ de 40 km;
nic, Miercurea şi altele. tare viţă de vie. Suprafeţe mai mari
S-a îm bunătăţit de asemenea m ult au plantat cooperativele agricole din — pentru grupuri de cet puţin 20 muncitori se organizează
Daia Română — 48 hectare vie şi 91
raportul dintre efectivul existent şi hectare livadă, Girbova — 12 hecta­ INVESTIŢIILE A N U LU I 1 9 6 6 transportul de la domiciliu la şantier cu maşini acoperite.
efectivul matcă da toate speciile de SE MAI ANGAJEAZĂ:
animale. Astfel, la bovine s-a înre­ re vie şi 21 hectare livadă. Ungurei — un inginer principal pentru şef laborator;
gistrat o creştere de 9,2 la sută, la — 12 hectare vie şi 29 hectare liva ­ — un tehnician I sau II pentru laboratorul de betoane;
porcine — cu 10 la sută şi la ovine dă etc. V eniturile realizate din v iti­
cu 7 la sută. cultură fn 1965 au fost de 6.314 455 0 reorganizare... dezorganizată — un inginer sau tehnician topometru cu experienţă pe
Dezvoltarea sectorului zootehnic a lei, reprezentind 15 la sută din to- şantiere industriale.
contribuit din plin la sporirea veni­ talu'l veniturilor. Condiţiile de angajare sint cele prevăzute de H. C. M. Mr.
tu rilo r realizate de cooperativele a- In general, orientarea noastră a In prim ul semestru al anului pla­ cise pe fiecare lucrare şi om, ajun- 1053/1960.
gricole de producţie. Dacă în anu<l fost ca în fiecare unitate să se dez­ nul de investiţii afectat D irecţiei re­ gînd astfel în situaţia de a recupera decît de un m aistru care coordona Angajările se fac zilnic intre orele 7-15.
1962 ponderea venitului realizat din volte 2-3 ram uri care să constituie gionale de transporturi auto Hune­ o mare parte din întîrzieri. şi urmărea execuţia. Dar asta a fost
sectorul creşterii anim alelor repre­ principala sursă de asigurare a ve­ doara n-a fost realizat, eonsemnîn- I* ' ncePuî> Din luna ap rilie încoace — Lucrările vor avea o du rată de 7 ani (etapa I).
Cu punctele de exploatare de Ia
zintă 15,1 la sulă, în 1965, cu toate n itu rilo r şi anume, acele ram uri care du-se o restantă apreciabilă. . Orăştie şi Jlia situaţia este şi mai situaţia s-a schimbat radical şi sta­ — vor fi posibilităţi de calificare prin şcolile care vor func­
că venitul global a înregistrat o creş­ găsesc cele mai bune condiţii de dez­ R eferitor la cauzele acestei răm î- gravă. A ici, în prim ul semestru, nu ţia de întreţinere auto a putut fi ţiona in cadrul şantierului.
tere substanţială ca urmare a dezvol­ voltare. neri în urmă am purtat o discuţie s-a realizat nim ic din sarcina plani­ predată în 18 iulie ac.
tă rii celorlalte ram uri, ponderea ve­ Biroul com itetului raional de cu ing. Schneîder W ieland, şeful ser­ ficată. Să explic de ce. La Început Cît despre celelalte două lucrări,
n itului sectorului zootehnic a fost de partid, muncind pentru traducerea în viciu lu i tehnic la D.R.T.A. şi ing. respectiv punctele de exploatare de
21,6 la sută. viaţă a sarcinilor trasate de D irecti­ Ioan Bognea, şeful serviciului tehnic aceste lucrări au fost incluse în pla­ la IIia şi Orâştie. pot să spun doar
nul nostru, urm înd a fi exeputate In
Dezvoltarea Intensivă şi Îmbinarea vele celui de-al fX -lea Congres al la şantierul din Deva al întreprinde­ a tît: nu le-am atacat fiindcă n-am
raţională a ram urilor de producţie, P.C.R. şi-a stabilit o serie de acţiuni rii de construcţii de drum uri, po­ regie proprie. Deoarece însă, avut oameni şi utilaje. Forţele de Exploatarea minieră Mungejui Mic
presupune şi dezvoltarea, în afară de perspectivă care să ducă la con­ d u ri şi lucrări speciale în transpor­ D .R .TA, nu dispune de m uncitori muncă de care am dispus, în general
de ram urile de bază, a unor ram uri solidarea economico-organizatorică a turi. Tată pe scurt, relatările lor: specializaţi şi utilaje pentru con­ insuficiente, au fost concentrate la
complim entare, pentru valorificarea cooperativelor agricole de producţie. Ing. SCHNEîDER W IE L A N D : „In strucţii. am făcut m ultiple intervenţii Petroşani. De altfel in zilele acestea
integrală a avantajelor m arii pi-o- Astfel, în sectorul creşterii anim a­ acest an planul nostru de investiţii la m inister pentru a ni se da posibi­ efectivele de la Petroşani vor fl raionul Ilia, regiunea Hunedoara
ducţii socialiste. lelor ne-am prevăzut extinderea lu­ prevede realizarea a patru obiective litatea să le încredinţăm spre execu­ transferate la noile lucrări care se
Ţinînd seama de acest principiu, cră rilo r de selecţie in toate coopera­ mai im portante: o staţie de în tre ţi­ ţie unei întreprinderi specializate. A - vor termina, conform angajam entului ANGAJEAZA DE URGENŢA :
am acordat mai m ultă atenţie cu l­ tivele agricole de producţie. De ase­ nere auto în Petroşani şi trei puncte cest lucru s-a aprobat, dar cu destulă nostru, cu o lună înainte de termen.
tu rilo r tehnice, care asigură un pro­ menea, ne-am propus specializarea de exploatare la Zlatna, Orâştie şi întîrziere. Abia la data de 6 mai a Există cu certitudine această posibi­ — A R TIFIC IE R I;
cent ridicat al productiei-m arfâ şi u n ită ţilo r In sensul creşterii a 2-3 îlia. D intre toate, numai la Zlatna apărut restructurarea de plan la litate**, — M IN E R I;
realizarea de însemnate venituri bă­ specii de animale care găsesc cea s-au realizat sarcinile prevăzute în D.R.T.A. şi includerea acestor lucrări ★
în antrepriza şantierului din Deva al
neşti. mai mare rentabilitate In unitatea prim ul semestru. I.C .D .P.LST. Pină la sfîrşitul lu n ii Discuţia noastră cu cei doi Ingineri — AJUTORI M IN E R I;
La introducerea şi extinderea cul­ respectivă. De exemplu, cooperative­ La noua staţie de întreţinere auto — reprezentanţi ai constructorului şi — MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru subteran.
tu rilo r tehnice s-a ţin u t seama de le situate pe valea Sebeşului, Deal. din Petroşani s-a înregistrat o in tir- mai s-nu întocm it şi formele de con­ beneficiarului a scos în evidenţă fap­
condiţiile existente in fiecare unita­ Cârplniş şi Presaca vor dezvolta zi.ere a predării cu aproxim ativ 16 tractare şi finanţare în antrepriză. tul că reorganizarea şi transferarea Salarizarea conform H.C.M. 1116/1965.
te, cerinţele biologice ale cu ltu rii creşterea oilor, cele situate pe valea zile. A ici activitatea constructorului Constructorul însă, n-a putut să le a lrib u ţiu n ilo r de la un şantier la al­ Redăm detaliile pentru angajare:
respective, tradiţia m em brilor coope­ Secaşului, cum s in t: Pâuca, Roşia de s-a desfăşurat anevoios, deşi lucrarea atace, fiindcă şi-a concentrat toate tul s-a făcut în mod... dezorganizat, — artificieri 64 lei/zi = 1.632 Iei lunar;
ratori, volum ul de transport al pro­ Secaş, Tău, Secâşel, Colibi, Ohaba, a fost începută încă din luna iulie foitele pentru terminarea lu cră rii şi asta în detrim entul realizării pla­
duselor şi distanţa faţă de bazele precum şi Apoldul de Jos, Draşov, 1965, De ce? Fiindcă la începutul a- dîn Petroşani, al cărei termen de nului de inve stiţii aferent prim ulu i — mineri 64 Iei/zl = 1.632 Iei lu n a r;
de recepţionare. Lancrăm, se vor profila mai m ult pe nuloi s-a schimbat constructorul ca predare ern periclitat. In fata aces­ semestru. „M om entul c ritic " din ac­ ajutori mineri 54 lei/zi = 1.377 Iei lunar;
Astfel cultivarea sfeclei de zahâi creşterea porcilor, iar cooperativele urm are a reorganizării ce a avut loc tei situaţii toate intervenţiile noastre tivitatea constructorilor a fost însă — m uncitori necalificaţi 41 lei/zi = 1.045 lei lunar.
pe o suprafaţă de 370 hectare, nece­ din Răhău, Cîlnic, Cut, Miercurea. în cadrul m inisterului nostru. In lo­ n-au mai fost eficace. depăşit (ce-i drept, cu prea mare în­
Ing. IO AN BOGNEA. şeful servi­
sitând un volum mare de transport, A poldul de Sus şi Boz, pe vaci de cul În tre p rin d e rii de poduri şi lu ­ ciului tehnic la şantierul din Deva tîrziere). Organizarea m uncii a cu­ Muncind in acord se poate cîştiga:
a fost dezvoltată mai ales în coope­ lapte. crări speciale în transporturi — prin al I.C.D.P.L.S.T.: „Pînă în acest an noscut îm bunătăţiri, ceea ce a atras — m inerii peste, 100 lei la z i;
rativele apropiate de staţiile C.F.R. Pentru redresarea economică a u- desfiinţare — a venit întreprinderea şantierul nostru n-a mai executat după sine obţinerea unor rezultate — ajutori mineri 90 lei pe z l;
In acelaşi tim p s-ri urm ă rit şi obţi­ n ită ţilo r mai slab dezvoltate s-a con­ de construcţii de drum uri, poduri şi astfel de lucrări, avînd un specific de muncă indiscutabil mai bune şl — m uncitorii necalificaţi 80 lei pe zl.
nerea unor cantităţi sporite de fu ra ­ s titu it un colectiv de oameni com­ lucrări speciale în transporturi. Pre­ axat doar pe construcţia de drum uri recuperarea unor restanţe.
je, în special suculente, prin cole- petenţi din cadrul uniunii raionale darea şi preluarea au avut loc in şi poduri. Transferarea sarcinilor de De cîtva tim p constructorii In plus se mai plăteşte spor de izolare 10% din salariul tarifai
tcle de sfeclă, borhot şi melasă. a cooperativelor agricole, consiliului condiţii anevoioase. Activitatea s-a au atacat şi punctele de ex­ şi ore de noapte.
ia vechiul constructor la noi s-a fă­
Un mare grad de intensificare a agricol raional şi filia le i Băncii Na­ pus greu pe picioare şi datorită fap­ cut in mare grabă (şi nicidecum te- ploatare de la Ilia şi Orâştie De asemenea, recompensa anuală de vechime pină la 60% din
producţiei agricole îl reprezintă plan­ ţionale, care vor studia posibilităţile tu lu i că constructorii n-au avut forţe m einît) şi astfel m ultă vreme n-am Trâgînd învăţăm intele cuvenite,
ta ţiile viti-pom icole şi cultura legu­ de redresare a acestor unităţi, sta­ de muncă specializate şi suficiente. ştiu t precis ce mai trebuie să facem din experienţa p rim u lu i semes-, salariul tarifar, după un an de muncă.
melor, care valorifică In mod supe­ bilind măsuri concrete dc îm bunătă­ A trecut o bună parte din tim p şi în continuare pentru D.R.T.A. La tru, ei vor trebui să se organizeze cît Se asigură locuinţă în oraşul Deva.
rio r terenurile, dau producţii m ari ţire a organizării m uncii şi consolidă­ pe şantierul din Petroşani nu existau început n-am avut nici măcar un ex­ mai temeinic. sâ-$i recruteze şl să
şi aduc venituri Însemnate pe unita­ rii economice a unităţilor respec­ oameni calificaţi şi necalificaţi, nici tras dc deviz, cu specificări pentru aducă la punctele de lucru forţele
te de suprafaţă. tive. personal tehnic de supraveghere şi lucrările ce trebuie efectuate in de muncă, materialele şi utilajele
C ultura legumelor a luat în multe Comitetul raional de partid spri­ control. Pentru a preîntîm pina pre­ 1966 De aceea, pe lingă deficienţele necesare, vor trebui să-şi stabilească
cooperative o mare dezvoltare. Su­ jină organizaţiile de partid din ca­ lungirea acestei situaţii noi am in ­ am intite de inginerul Schneider, pe grafice coordonatoare de execuţie, întreprinderea de unelte
prafaţa cultivată cu legume în 1966 drul cooperativelor agricole, se sfă­ tervenit cu tot felul de adrese, tele­ astfel in cit la noile lucrări să se
Înregistrează o creştere de 30 la sută tuieşte permanent cu m em brii de grame, convorbiri telefonice la forul şantierul din Petroşani s-au făcut muncească de la început într-un ritm
partid, stabilesc împreună planuri dc sim tite şî anom alii in aprovizionarea susţinut — ritm care să garanteze
faţă de anul 1965. nostru tutelar din m inister pentru a
V eniturile realizate din cultura le­ măsuri şi. tot împreună, le analizea­ remedia o asemenea stare de fapte. cu m ateriale pentru finisaje. La a- execuţia în tim p mai scurt a aces­ şi scule Braşov
gumelor au fost în 1965 cuprinse în­ ză pe parcurs şi le urmăresc zi cu zi In urma insistentelor noastre, situa­ cestea se mai adaugă şi faptul că in tora.
tre 18 000 şi 42.000 lei la hectar. ca ele să se realizeze, contribuind ţia a început să se schimbe. Pe şan­ prim ul trim estru şantierul n-a dispus A. OARGA strada Hărmanului nr. 58, telefon 14558;
Incepînd cu anul 1966, unităţile au prin aceasta la dezvoltarea şi con­ tier s-au adus oameni, utilaje şV per-*- o-.ciil i
fbitr sp rijin ite să se profileze pe cu l­ solidarea economică şi organizatori­ sonal tehnic.
tura unui num ăr mai redus de specii că a cooperativelor agricole de pro­ Tot la insistenţele noastre con­ oferă spre vînzare din stocul disponibil următoarele:
de legume, care să ocupe suprafeţe ducţie, la creşterea permanentă a structorul a trecut la o organizare
mai mari, acordînd mai multă aten­ producţiei vegetale şi animale. mal temeinică, a sta b ilit sarcini pre­ — oţeluri de scule;
SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI — piese auto;

R e c u n o ş t i n ţ ă REGIONAL HUNEDOARA — veselă;

— rulmenţi;
Scriu aceste cuvinte sub imboldul
unei nemărginite bucurii şi recu­ are libere următoarele posturi :
noştinţe. Sini un om care a scăpat — curele trapezoidale;
din m linilc m orţii Pot sd pară ciu­ — două posturi economist;
date vorbele mele, dar ăsta e ade­ — un post şef de birou la oficiul de prevederi sociale ; — diverse materiale.
vărul. — un metodist pentru casa de cultură ;
La începutul acestui an, mat bine- — un post inginer agronom pentru consiliul agricol ; Doritorii pot consulta listele de materiale la servi-
zis In luna februarie, am căzut bol­ — un post de şofer.
nav de pldmlnl. Boala ajunsese In- ciul aprovizionare, zilnic între orele 7-15
tr-un asemenea grad, Incit scăparea
mea cu via(ă era de necrezut. Pfnă
şi unii medici destul de optimişti,
nu-mi prevedeau o însănătoşire. Aşa
stind lucrurile, am lost dus la Spi­ ii
talul T.fî.C. din Deva, In speranţa U Z I N A M E C A N I C A C U G I R
ar.ei ultime salvări. Cinci luni am M E C A N I Z A T O R I !
stat acolo şl greu de crezut, dar livrează din stocul disponibil pe bază de comenzi ferme, fără
m-am făcut iar om. Acum slnt sănă­
tos şi mă bucur iar de viată Aceasta repartiţie : In scopul stringerii recoltei de cereale la timp şi fără pier*
o datorez medicilor care s-au oste­ deri cauzate de incendii respectaţi cu stricteţe regulile de pre*
nit zi şl noapte, m-au îngrijit, au ve­ — oţeluri de construcţie, laminate şi trase ;
gheat şl nu m-au lăsat pierzării. — oţeluri de scule; venire a incendiilor.
De aceea, aduc pe această cale, “ laminate neferoase; Acordaţi atenţie deosebită ungerii la timp a tuturor angre­
cele mai sincere m ulţum iri dc recu­ najelor în special a transmisiilor cardanice, a grupului conic şi a
noştinţă pentru întregul personal — conductori şi materiale electrice; lagărelor de la axul oscilant.
mcdico-sanitar al Spitalului T B C. — furnire şi alte materiale:
Deva şi In mod deosebii tovarăşi­ Verificaţi şi înlăturaţi Ia timp frecările diferitelor piese asu­
lor doctori Anat ol Albu şi Ovidiu pra pereţilor carcasei.
Constant incscu. Lista materialelor disponibile poate fi consultată la serviciul Asiguraţi-vâ permanent ca rezervoarele de combustibili şi
I.R.I.L.-Orăştle. secţia (îm plârie scaune export. aprovizionare, telefon 3, interior 285, sau poate fi trimisă între­ întreaga instalaţie de alimenta re — carburaţie sâ fie etanşă şi
GH. M A N C IU Fină la ambalare scaunele trec prin mai multe faze de lucru, printre prinderilor interesate. fără pierderi de carburanţi.
pădurar comunal care şi şlefuitul, operaţie executată de tîm plarul evidenţiat Cîndea Ioan.
Bretea Strei Foto: V. ONOIU Ţevile de eşapament vor avea in permanenţă apărători de
scintei. Zilnic se va îndepărta zgura depozitată.
Fumatul pe timpul lucrului în lan şi pe arii este Interzis.
Mijloacele iniţiale de stingere de la panourile de incendiu
Aprecierile noastre ii bucurau pe v ii- jirea v iţe ilo r şi ş tiţi cît de greu îm i
. toi ii în g rijito ri, dar în acelaşi tim p ii este cfnd preluînd un alt lot, vine precum şi stinqâtoarele cu prat şi bioxid dcPcarbon vor fi per­
.făceau .şâ .înţeleagă răspunderea pe tlmpud să mă despart de cei pe care manent în stare de funcţionare.
care o au "in noua meserie. Acum, Ia i-am în g rijit 6 luni ? Au crescut sub
întrebarea „Cine vrea să lucreze în mina mea, i-am în g rijit ca pe nişte
sectorul zootehnic ?", răspund cîte copii şi nu pot trece pe lingă grajdul VOr'*’"» ni in— ....... ■MW— — —
4-5 candidaţi pe un loc. unde se află acum, în îngrijirea lui
M IRON TAM AŞ. — în g rijito r: baci M iron Tămaş fără să-i văd. Nu-î
L adevărat. Aşa s-a întim plat şi cu vorbă, şi aici au început pe m iini
mine. Acum 6 anî, după cîteva sfiptă- bune. ■COMBINATUL
m îni de lucru la grajd, era sâ plec.
Au mai fost relatate şi alte fapte.
De ce nu aş recunoaşte ; mi se pă­ Interlocutori : a lţi în g rijito ri ca M h-
rea foarte greu, mai ales că nu a- ria Crişan, losif Puşa, S ilviq Jurca,
veam nici îndemînarea necesară. Am Loghin Ursa, brigadierul zoolehnîc
fost şi la tovarăşul preşedinte.făcîn- Hanta îonel etc. Ei au arătat că dra­ loKiM ic
Au trecut numai cfteva zl/le de la MIRON TIC, contabil : >\m măr- tregului colectiv sint desigur îngri­ du-i o cerere verbală. M-a p riv it ne­
apariţia ru b ric ii „Colocviu despre turisit-o şi altor tovarăşi că in tre­ jito rii de animale. M ajoritatea au pus dum erit : „Cum, baci M iron. tocmai gostea faţă de meserin de în g rijito r
ponderea zootehniei", Iar la redacţie cut renumele satului nostru era legat cu nădejde umărul la ridicarea ce­ dumneata ? Ce vor spune ceilalţi, izvorăşte din practicarea ei. In coo­
au şi sosit prim ele scrisori in care de cultura cerealelor. In prezent insă lui mai tînâr sector a cărui vîrstă nu sau adunarea generală care te-a re­ perativa agricolă din Boz, acest luci u
d ife riţi lu crăto ri din acest im portant griul, porum bul, orzul etc., au un depăşeşte vechimea lor în meseria comandat ca unul dintre cei mai se profilează clar în rezultatele carp ■
sector al a g ric u ltu rii regiunii îşi ma­ mare concurent în zootehnie „Oare de zootehnist. bu ni?". Apoi m-a îndemnat sâ trec invită pe oameni la meditare. Planul IL
nifestă dorinţa de a participa la dis­ aşa să fîe, tovarăşe contabil?" — spu­ TO VIC A M AN EA, preşedintele de perspectivă ol unită ţii cuprinde la o x i g e n fi ţ/p Bl N St C
cuţia deschisă in coloanele ziarului. neau oaspeţii noştri. Dar sâ punem m i­ cooperativei : Ce i-a apropiat pe a- şi pe la socotitor sâ văd cîte zile- fiecare capitol obiective îndrăzneţe. 6 ® - ~ fl
k 'i jTJ fî
P rintre sem natarii unei asemenea na pe creion. Luăm în calcul ultim ul ceşti oameni de meseria de in g riji- muncâ am eu fată de cei de la cîmp. Pină în 1970, sectorul zootehnic dc im bute£ STLi B m
pildă, aproape că se va dubla nu nu­
scrisori, fiînt şl Ingrljttori-m ulgâtori mai ca efective, ci şi ca producţie.
de la cooperativa agricolă din Boz, Ca urmare, ponderea acestui sector
raionul Ilia. Se relatează de pildă în ansamblul a ctivită ţii va creşte şi
faptul că, din practica anilor s-a a- Mes ezin se înt%a(ă muncind mai m ult. Brigadierul Ionel Manta
juns la concluzia că pe lîngă asigu­
rarea bazei furajere şi a construc­ vorbea cu m îndrie despre cei ce se
ţiilo r necesare, un rol de mare în­ pregătesc sâ înfăptuiască această sar­
semnătate pentru dezvoltarea zooteh­ cină. Pe bună dreptate el spunea că
niei îl are factorul om. In coopera­ an 1965: 460.000 lei venituri din creşte­ torî de animale ? După mine, pasiu­ Era deci să lac o mare greşeală. acum în faţa consiliului de conduce­
re stau două sarcini cheie : prim a —
tiva noastră, spun ei în scrisoare, a- rea animalelor, ceea ce reprezintă 60 nea pentru o muncă se naşte şi creş­ Acum n-aş schimba meseria de în­ continua specializare a actualilor în­
cest lucru este rezolvat în mare par­ la sută din veniturile unităţii. Ponde­ te atunci rind îi guşti frumuseţea, g rijito r pentru nimic. De la un an g rijito ri şî a doua — pregătirea celor
te. Dar cum s-a ajuns aici ? Iată rea este evidentă. Nu luăm in calcul pi‘actk‘înd-o. Dar pentru aceasta tre­ la altufl am tot mai m ulte m ulţum iri. care vor veni să lucreze in sectorul
tema pe care semnatarii scrisorii îşi seceta care ne-a dat peste cap baza buie să creezi oamenilor condiţii V iţe ii sînt. sănătoşi şi cresc vâzind zootehnic. Meseria de zootehnist cere EZZ
propun sâ o dezbată în cadru) coloc­ furajeră. Oamenii, prin eforturi mari, bune de lucru, să-i cointeresezi în a cu ochii. A nul acesta, pînâ acum din
viu lu i nostru despre ponderea zoo­ printr-o grijă deosebită fată de fu ­ spori producţia, lată perspectiva că­ lotul meu s-au predat la contract 29 din partea Celor care au im brăţişat-o . . J ____
tehniei. Adunaţi ca la o adevărată rajele existente au redus m ult din tre care ne-am îndreptat noi atenţia. capete. 18 capete au fost încadrate un mare volum de muncă, o însuşire
masă rotundă, fiecare şî-a spus pă­ urm ările secetei In prezen.t dispunem Şi în mare (parte am reuşit. De fie ­ la calitatea în tii, iar restul la calita­ rapidă şi temeinică a recom andărilor _ u _____i _ :
rerea deschis, înfâţişînd fapte, îm p li­ de 262 bovine din care aproape 50 la care dată am gîndit îndelung asupra tea a doua. Iată numai o părticică din
n iri, greutăţi, gînduri de viitor, îm ­ sută sînt vaci şi juninci, 107 porci­ om ului pe care urma sâ-1 încadrăm m îndria şî bucuria unei munci îm p li­ zootehniei, răbdare, perseverenţă şi
părtăşind din propria experienţă, in- ne, un im portant număr de păsări, în sectorul zootehnic. Recomandarea nite. răspundere pentru îngrijirea şi creş­
vâţlnd de la ceilalţi. Dar să le dăm ovine etc. pentru această muncă se făcea în a- C Ă T Ă LIN Ă FLOREA, în g riji­ terea animalelor. Zoolehni/ştii din
cuvlntul... P rintre ce! care m erită laudele în- dunarea generală a cooperatorilor. toare : Lucrez abia de un an la în g ri­ Boz fac acest lucru cu pasiune.