Page 9 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 9

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNIJI-VA I
                                                                                                                                                                                                                         |  COMUNICAT


                                                                                                                                                                                                                            Sesiunea  a  XXII-a

                                                                                                                                                                                                                            a  Comisiei  româno-
                                                                                                                                                      m  A le g e ri  b o liv ie n e
                                                                                                                                                                                                                                 sovietice  de

                                                                                                                                                      H   Situaţia  din  Argentina                                          colaborare  tehnico-
                                                                                                                                                                                                                                           ■ • •    w
                                                  -7 r r 7: ’-T  »  -  •
                 ' m       0®N  M           COMIJETULUI REGIONAL HUNEOQA>RA 41 P CD. Sl AL  SIL T ULIII POPULAR REGIONAL                              i  Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei
                                                                                                                                                                                                                              Recent  a  avut  loc  la  Bucureşti
                                                                                                                                                                                                                            cea  de-a  X X II-a   sesiune   a  Co­
                                                                                                                                                      SI  Lupta  populaţiei  de  culoare  din  S.U.A,  continuă             misiei  româno-sovietice  de  cola­
                                                                                                                                                                                                                            borare  tehnico-ştiinţificu.  La  se­
                    ANUL  XVIII.  NR.  3579                       DUMINICA  3  IULIE  19«9                            4  PAGINI  -   25  BANI                                                                               siune  a  fost  examinată  înde p lin i­
                                                                                                                                                                                                                            rea  prevederilor  protocolului  se­
                                                                                                                                                                                                                            siunii  a  X X I-a   şi  s-a  convenit  te­
                                                                                                                                                                                                                            matica  de  colaborare  tehnico-ştiîn-
                                                                                                                                                                                                                            ţifică  pentru  perioada  următoare.
               F O R E S T I E R I I                                                                              O  N O U A   E T A P A                                                                                    semnat,  Partea  romănă  va  trans­
                                                                                                                                                                                                                              In  conform itate  cu  protocolul
                                                                                                                                                                                                                            mite  docum entaţii  tehnice  şi  va
                                                                                                                                                                                                                            prim i  specialişti  sovietici  pentru
                                                                                                                                                                                                                            cunoaşterea  realizărilor  tehnico-
                                                                                                                                                                                                                            ştiin ţifice   in  domeniile  industriei
                                                                                            Departe  de   lorlota
                                                                                          şi  ritm ul  trepidant  al                                                                                                        chimice,  constructoare  de  maşini,
                                                                                          părătia  munţilor  unde  D E   Î N F L O R I R E   A   P A T R I E I                                                              petroliere  şi  altele.  Partea  sovie­
                                                                                          vie ţii  citadine,  In  Im-
                                                                                                                                                                                                                             tică  va  transmite  docum entaţii
                                                                                          iarna  nu   renunţă  la                                                                                                           tehnice  şi  va  prim i  specialişti  ro ­
                                                                                          prerogativele  et   nici                                                                                                          mâni  pentru  cunoaşterea  realiză­
                                                                                          In  miezul  verii,  omul                                                                                                          rilo r  tehnico-ştiinţifice  în  dome­
                                                                                          s-a  luat  la   întrecere                                                                                                         niile  industriei  chimice,  construc­
                                                                                          cu  natura.  Sortii  izbln-                                                                                                       toare  de  maşini,  miniere,  energe­
                                                                                          zii  nu  pot  alterna.  Ei   Vom  moderniza  extracţia  de  minereu                                                               tice,  metalurgice  şi  altele.
               E *                                                                        trebuie  să  tie  de  par­                                                                                                          Cu  acest  p rile j  au  fost  exam i­
                                                                                          tea  temerarilor  fores­                                                                                                          nate  şi  probleme  organizatorice,
               m*.  r
               r 4                             ►                                          tieri  din  brigada   Iul                                                                                                         în  vederea  îm bunătăţirii  în  con­
                                                                                          Vasile  Solronici.   De­                                                                                                          tinuare  a  activităţii  de  colaborare
                         ' W     m                                                        prinşi  cu  asprimea  vre­  Luînd  cuvîntul  la  recenta  .plenară   tingerea  nivelului  de  producţie  pla­  9.2  la  sută.  Căile  principale  prin  care   tehnico-ştiinţifică  dintre  cele  două
                                                                                          mii  sl  îm potrivirea  te­  a  C om itetului  Central  al  partidului,   n ificat  .pentru  anul  1970.  vom  realiza  productivitatea  p la n ifi­  ţâri.
                                                                                          renului.  ei  nu  dau  în­
                           v y i            v i g 'W t '  a    ’Hf                                                tovarăşul  Nieolae  Ceauşescu  sublinia   Planificarea  concretă  de  perspecti­  cată  sînt  îm bunătăţirea  permanentă   In  tim pul  şpderii  sale.  delega­
                                                                                          dărăt  niciodată.
                                                                                                                  în  mod  deosebit  caracterul  concret  şi   vă  ne-a  dat  posibilitatea  să  preconi­  a  organizării  producţiei  şi  a  m uncii,   ţia  sovietică  a  vizitat  unele  între­
                           ’ -'«k                    1   f i                                Parchetele  forestiere   de  perspectivă  al  planului  cincinal,   zăm  m ăsurile  pe  care  le  vom   lua   mecanizarea  complexă  a  procesului   prinderi  industriale  şi  in stitu ţii
                                                                                          din  Poiana  Răchitelel,   im portanţa  ce  o  prezintă  pentru  în­  pentru  a  asigura  creşterile  n iv e lu ri­  de  extracţie.  La  Deva  se  vor  meca-   culturale  dîn  România.
                                                      I   *
                                                                                          I.F.  Oobra.  slnt  de  mai   treaga  economie  şi  pentru  fiecare  u-   lor  de  producţie  prevăzute  în  plan.   niza  operaţiunile  cu  volum  mare  dc   Lucrările  sesiunii  s-au  desfăşu­
                                                                                          m ulţi  ani  In  stăpini-   nitate  economică  în  parte.  Acest  ca­  In  anul  1970,  bunăoară,  producţia  dc   manoperă  —  încărcare  şi  transport   rat  într-o  atmosferă  de  prietenie
                                                                                          rea  lor.  Aici,  In  in ti­  racter  l-au  sim ţit  pregnant  şi  m unci­  minereu  cuprifer  va  fi  mai  mare  cu   —  se  va  mecaniza  transportul   în   şi  înţelegere  reciprocă,
                                                                                          mitatea  codrilor  secu­  to rii,  tehnicienii  şi  inginerii  din  uni­  47,2  la  sută  faţă  de  1965.  Acest  spor   noile  orizonturi  deschise  in  adincime
                                                                                          lari  oamenii  pădurilor   tăţile  T rustului  m inier  Deva.  Avînd   se  va  realiza  mai  ales  pe  seama  creş­  la  Deva  şi  Zlatna,  se  vor  instala  noi
                                                                                          si-ao  durat  o  aşezare   în  faţă  sarcinile  de  perspectivă  şi  de-   terii  p ro d u ctivităţii  m uncii.  La  finele   maşini  de  extracţie  la  Zlatna  şi  Boi-
                                                                                          frumoasă  sl  trainică.  falcarea  acestora  pe  ani,  în  adunările   cincinalului,  productivitatea  fizică  va   ţa-Haţeg  şi  altele.  Pentru  rezolvarea
                                                                                            ..De  cum   se   face   de  dezbatere  a  cifre lo r  de  plan.  ei   fi  cu  16  la  sută  mai  mare  ca  in  anul   problem elor  ce  le  ridică  procesul  de
                                                                                                                  au  propus  măsuri  care  să  ducă  la  a-  1965.  iar  cea  valorică  pe  salariat  cu  producţie,  activitatea  C entrului   de   Delegaţia  de  partid
                                                                                          ziuă  sl  ptnă  se  lasă  în­
                                                                                                                                                                                       cercetări  miniere  din  Deva,  care  va
                                                                                          tunericul.  m unlii  răsu­                                                                   lua  fiin ţă ,  va  fi  axată  pe  m inerit  şi   şi  guvernamentală
                                                                                                                        P e rs p e c tiv a   is s m m o a s a
                                                                                          nă  de  clnlecul  metalic                                                                    preparare.
                                                                                          al  fierăstraielor  meca­                                                                      Acest  sistem  de  planificare   ne-a   română  ia  festivităţile
                                               C r W   t'A                                nice   sl   tractoarelor.               a   a g r i c u l t u r i i                          permis  să  întocmim  un  plan  adecvat
                                                                                          Mijloace  tehnice  mo­                                                                       de  aprovizionare  la  nivelul  de  pro­  celei  de  a  IV-a
                                                        ♦ 4 x          Î l   F it-        derne  scutesc  efortul,   In  cuvîntul  de  închidere  rostit  de   da  de  Jos,  pe  o  suprafaţă  de  40  de   ducţie  al  fiecărui  an  cit  şi  o  plani­
                                                                                                                                                                                       ficare  judicioasă  a  forţei  de  muncă.
                                                                                  V 7-    sporesc   productivita­  tovarăşul  Nieolae  Ceauşescu  la  ple­  hectare  cultivate  cu  porumb  şi  pe   Astfel,  pînâ  în  1970  se  vor  califica   aniversări  a
                                                                                                                                                     150  hectare  cultivate  cu  păioase,  com­
                                                                                                                  nara  C.C.  al  P.C.R.  din  27—28  iunie
                                                                                          tea                                                                                          mai  m ult  de  350  de  m uncitori  prin
                                                                                                                  1966,  s-a  subliniat  că  una  din  sar­  baterea  buruienilor  s-a  făcut  cu  ier-                     independenţei  Algeriei
                                                                                            Stăpini  ai  munţilor,   cinile  principale  ce  revin  agricultu­  bicide.  Cu  tot  tim pul  ploios,  putem   şcolile  profesionale,  3.000  de  m unci­
                                                                                          buni   cunoscător/   ai   rii  în  perioada  anilor  1966—1970  pstp   arăta  că  folosirea  acestora  a  dat  re­  tori  prin  şcolile  de  calificare,  nume­  Sîmbătâ   dimineaţa   a’  plecat
                                                                                                                                                                                       roase  cadre  tehnice  şi  economice  şi
                                                        &   W m W *  v                    milenarei  îndeletniciri,   sporirea  continuă  a  producţiei   de   zultate.  chiar  peste  cele  la  care  ne  aş­  ne  vor  sosi  încă  58  de  ingineri.  Pen­  spre  A lger  o  delegaţie  de  partid
                                                                  *V. *  ,  • -*v  fr   *  .  forestierii  ştiu  srt  ex-   cereale,  avînd  ca  bază  puternică  mă­  teptam.  Pe  suprafeţele  tratate  cu  ier-   tru  a  se  asigura  noilor  cadre  con­  şi  guvernamentală  a  Republicii
                                                                                                                                                     bicide.  n-a  fost  nevoie  să  executăm
                                                                                                                  surile  luate  de  partid  şi  guvern  pen­
               /> P ' ^ J r                    F l f f l B B R E i f c î a g E i          ploateze  raţional  si  să   tru  înzestrarea  tehnico-m aterialâ  a   nici  un  tel  de  lucrare  manuală,  e-   d iţii  optime  de  trai.  este  prevăzută   Socialiste  România,  care  la  in v i­
                                                                                                                                                                                       construirea  dc  dorm itoare  comune  şî
                                                                                                                                                                                                                            taţia  F rontului  de  Eliberare  Na­
                                                                                          valorifice  superior  ma­  agriculturii.  Pe  această  linie  se  în­  conomisînd  un  însemnat  volum   de   numeroase  apartamente  confortabile.  ţională  şi  a  guvernului  algerian  va
                                                                                                                                                     muncă.  Intrarea  în  funcţie  a  insta­
                              life'  ^                S m Hs p  i f  jfe fa S *           sa  lemnoasă.   De   la   scrie  şi  prevederea  cuprinsă  in  pla­  la ţiilo r  pentru  fabricarea  ierbîcide-   Am  citat  cele  cîteva  exemple  de   participa  la  festivităţile  ce  vor  a-
                                                                                                                  nul  cincinal  de  a  se  da  în  funcţiune
                                                                                                                                                                                                                            vea  loc  cu  p rile ju l  celei  de  a  IV-a
                                                                                          prima  sl  Ploă  la  u lti­
                                                                                                                  instalaţii  pentru  fabricarea  ierbici-
                                                                                                                                                     1 or  creează  mari  posibilităţi  ca  în
                              i                                                           ma  operafiune.  oame­  delor.  Această  măsură  are  o  deosebi­  v iito rii  ani  combaterea  buruienilor  pe   mai  sus,  pentru  a  scoate  şi  maî  m ult   aniversări  a  independenţei  Repu­
                                                                                                                                                                                       in  evidenţă  caracterul  ş tiin ţific ,  rea­
                                                                                                                                                                                                                             b licii  Algeriene  Democratice  şi
                                                                                          nii  adaugă  valorii  as­  tă  im portantă  deoarece  prin  folosirea   cale  chimică  să  fie  extinsă  pe  su­  list.  al  planului  cincinal,   caracter   Populare  şi  a  sărbătorii  p a rti­
                                                                                          cunse   a  lemnului   o   ierbiridelor  se  împiedică  creşterea  şi   prafeţe  tot  mai  mari.  Măsura  prevă­  subliniat   de   tovarăşul   N i e o l a e  dului  şi  tineretului.
                                                                                                                  dezvoltarea  buruienilor  în  culturile   zută  ne  bucură  cu  atît  mai  m ult.  cu
                                                                                          părticică  din  pricepe­
                                                                                                                  de  prăşitoare  şi  păioase  şi  se  in bă­  cît  şi  în  gospodăria  noastră  proble­  Ceauşescu  in  cuvîntul  său,  plan  ce  ne   Din  delegaţie  fac  parte  Pom pi-
                                                                                          rea  si  meşteşugul  tor.   tură  executarea  unui  mare  v’olum  de   ma  folosirii  ierbicidelor  pentru  com­  deschide  largi  posibilităţi  de  organi­  iiu  Macovei,  membru  al  C.  C.  al
                                                                                          Vizente   Go/eş/e   şi   muncă  manuală.                   baterea  buruienilor  se  găseşte  în  per­  zare  şi  modernizare  continuă  a  ex­  P.C.R.,  preşedintele  C om itetului
                                                                                          Gheorghe   Munteanu       Noi  ne-am  convins  din  propria  ex­  manenţă  in  atenţia  conducerii  şi  a   tracţiei  de  minereu.  dc  Stat  pentru  C ultură  şi  Artă,
                                                                                                                                                                                                                             conducătorul
                                                                                                                                                                                                                                          delegaţiei,  Ştefan
                                                                                          slnt   neîntrecuţi   In   perienţă  de  eficienţa  mare  pe  care  o   cadrelor  de  specialişti.                                 Bîrlea,  membru  supleant  al  C.  C.
                                        *7 T r% i                                         minuirea  fierăstraielor   are  folosirea  ierbiddelor  pentru  com­                                Ing.  GHEORGHE  TU DOR        al  P.C.R.,  şef  de  secţie  la  C.C.  al
                                       •   *b L W &   t~            * * r    flH M E fl                           baterea  buruienilor.  In  acest  an   in   ION  M Ă R G IN EAN U              director  oj  T rustului
                                                                                          mecanice.  In  clleva  mi­  gospodăria  agricolă* de  stat  din  C al­  Ing.  şef  la  G.A.S.  Galda  de  Jos  m inier  Deva      P.C.R.,  Ion  Georgescu,  ambasado­
                                                                                          nute  au  culcat  la  pă-                                                                                                         rul  R epublicii  Socialiste  România
                                                                                                                                                                                                                            la  Alger.
                                                                                          mlnt  cel  mai  gros  ar­
                                                                                                                                                                                                                                            (Agerpres)
                                                                                          bore.  li  numărăm   la
                                                                                          cioată   circum\’0lu(iu-   S  E  C  E  R  I  S  1966
                                                                                          nile:  peste  120  de  ani.
                                                                                             Secţionai,   uriaşul
                                                                                          buştean   călătoreşte"                                                                                                            Schimb
                                                                                                           la  P R E M I E R Ă
                                                                                          apof.  cu  ingeniosul  că­                                              I N          L A N U R I
                                                                                          răuş  aerian,  plnă                                                                                                               de  experienfă
                                                           >3  ^                          rampa  de   încărcare.
                                                                                          De  aici  lemnul  va  lua   La  gospodăria  agricolă  de  stat  din   în  tobogane.  De  aici  sînt  trecuţi  în   tiu   a  grăbi  drum ul  grăunţelor  spre   Zilele  trecute,  25  de  tineri  din
                                                       v,                                 multe  destinaţii:  mo­  Sintâm ăria-O rlea,  raionul  Haţeg,  p ri­  camioane  sau  remorci,  e in târiţi  şi  a-   magazii.     activul  U T C .  de  la  LC.S.  Hune­
                                                                                                                  ma  zi  a  lu n ii  cuptor  a  coincis  cu  pre­  poi  recolta  ia  drum ul  magaziei...  Cu  m ultă  hărnicie  lucrează  la  se­  doara  au  fost  oaspeţii  C om itetului
                                                           . r   '   v j j f              bilă  ori  lemn  de  con­
                                                   * ***   -  %    j ® !                                          miera  secerişului.  Evenimentul  a  fost   Şi  la  cooperativa  agricolă  din  Ră-   cerişul  orzului  şi  cooperatorii   din   U .TC.  de  la  LC.M  M.  Reşiţa  în
                                                                                          strucţie,   Instrumente   aşteptat  cu  deosebit  interes,   lucru   hău,  raionul  Sebeş,  în  cursul  zilei  de   Boz,  raionul  Ilia.  A ici  recoltatul  pe   cadrul  unui  schimb  de  experien­
                                                                                          muzicale,   hlrlie   de   dovedit  prin  pregătirile  temeinice  ce   Ieri  a  început  marea  bătălie  a  sece­  cele  26  hectare  cu  orz.  în   tarlalele   ţă  privind  activitatea  organizaţii­
                                                                                          scris  sau  carte.  Indife­  s-au  făcut.  Intre  tim p,  lanurile,  mai   rişului.  De  cum  s-au  iv it  zorii,  me­  „D in e uri"  şi  „P rislop"  se  face  ma­  lor  U.T.C.  în  direcţia  m obilizării
                                                                                                                  cu  seamă  cele  dc  orz,  ce  se  întind  pe   canizatorii  Uisiu  Bâiestu,  Vasile  Bis-   nual.  B rigadierii  M iron  Tâmaş  şi  Jo-   tin e rilo r  la  înfăptuirea  sarcinilor
                                                                                          rent  de  produsul  Imit.
                                                                                                                  460  de  hectare  au  început  su-şi  schim­  câ  şi  Gheorghe  Ghena  au  pornit  cu   viţu  Betea  au  m obilizat  toate  forţele   de  plan,  felul  cum  este  organiza­
                                                                                          lemnul  poartă  si  sem­  be  culoarea  în  galben  auriu.  De  acum   combinele  spre  tarlaua  Lunca  de  Jos,   în  cimp.  Este  un  semn  că  secerişul   tă  activitatea  educativă  în  rin d u l
                                                                                          nătura  anonimă  a  a-   secerişul  se  anunţa  ca  o  lucrare  ce   unde  pe  cele  72  de  hectare  orzul  a-   orzului  se  va  desfăşura  din  plin  şi  va   tin e rilo r  constructori.
                                                                                          cestor  oameni.  A  li  fo­  trebuia  declanşată.  C ontrolind  zi  de   juns  la  coacere  aşteaptă  să  fie  recol­  dura  puţin.
                 ■ v  • r - iv *  - J k    W  i r t . *   f r "                                                   zi  starea  lanuri loc.  specialiştii  din  a-   tat.  A lături  de  mecanizatori  au  venit   De  la  o  zi  la  alta  prem iera  seceri­  Schimbul  de  experienţă  a  p ri­
                                                                                          restier  este  o  muncă                                                                                                           le ju it ■ pentru  tin e rii  constructori
                jj  *           * d U tj  •*TA if lr *                                                            ceastâ  unitate  au  ajuns  la  concluzia   în  cimp  preşedintele  şi  inginerul  coo­  şului  are  loc  în  tot  mai  m ulte  u n i­
               ^ r r i O  p r  - 3  - * ţ                                                 frumoasă  şi  care   dă   că  în  tarlaua  „Răstoacă",  pe  20   de   perativei  pentru  a  verifica   modul   tăţi.  Este  un  semn  că  ne  aflăm  in   hunedoreni  un  bun  prile j  de  îm ­
                                                                                                                                                                                                                            bogăţire  a  metodelor  de  muncă.
                                                                                                                                                                                       perioada  cind  centrul  a ctivită ţii  lu­
               S    ^    &     ' w                                                        mari  satislaclii  celor ce   hectare  orzul  a  depăşit  stadiul  coace­  cum  se  face  secerişul.  După  prim e­  cră to rilo r  din  agricultură  se  transfe­  ION  C ATA N A
                                                                                                                  rii  în  pîrgă  şi  se  poate  începe  recol­
                                                                                          o  practică. Mai  ales  a-
                                                                                                                                                     le  ore  de  lucru,  recolta  se  anunţă  bo­
                         .J& * f f i S r                                                  cum  sl  aici  In  pădu­  tatul  cu  ajutorul  combinelor.  Hotă­  gată,  de  aceea  aici  au  fost  antrenate   ră  in  cimp,  în  lanurile  de  cereale  pâ-   secretar  al  C om itetului  U.T.C,
                                                                                                                                                                                                                 trebuie
                                                                                                                                                                                       ioase,  al  căror  rod  bogat
                                                                                                                                                                                                                                  de  la  I.C.S.  Hunedoara
                                                                                                                                            p rile ju l
                                                                                                                  rî! ea  a  fost  transmisă  cu
               ■Kă-r                                                                      rile  seculare  din   re­  şedinţei  operative  tuturor  brigadie­  mijloace  de  transport  suficiente  pen-  strîns  într-un  tim p  cît  mai  scurt.
                                                                                          giune  se  dă  o  more   rilo r  şi  lu cră to rilo r  gospodăriei.  Din
                                                                                          bătălie  pentru  ca  sar­  acest  moment,  forfota  ultim elor  pre­
                  In  Exploatarea  forestieră  Rostoveanu,  din  sectorul  Cimpoi  lui  Neag                      g ă tiri  a  cunoscut  o  amploare  deose­
               se  lucrează  la  doborit  şi  secţionat.                                  cinile  noului  plan  cin­  bită.  S-au  luat  măsuri  pentru  depla­
                                                  Foto  :  N.  M OLDOVEANU                cinal  să  prindă  vială.  sarea  unui  num ăr  de  7  combine  la
                                                                                                                  capătul  tarlalei.  Aici  au  fost  aduse
                                                                                                                  cîntare.  saci  şi  alte  materiale  nece­
                                                                                                                  sare.  Mecanizatorii  Varga  Francisc,
                                                                                                                  Petre  Viţionescu.  Anton  Vinţan.  Ioan
                                                                                                                  Lazâr  şi  a lţii,  şi-au  ve rifica t  încă  o
                                                                                                                  dată  combinele,  le-au  gresat.
                                                                                                                    ...Dimineaţa  zilei  de  I  iulie  Tim pul
                                                                                                                  nu  este  prea  călduros,  cu  toate  aces­
                                                                                 PAGINA  A  2-A                   tea  se  poate  lucra  ia  seceriş.  Conform
                                                                                                                  planului  dinainte  stabilit,  mecaniza­
                                                                                                                  to rii  au  pornit  motoarele.  Zgomotul
                                                                                                                  metalic  al  „cailor  putere”  a  străpuns
                                                                                                                  liniştea  cîm pului.  S tartul  secerişului
                                                                                                                  a  fost  dat.  Rabatoarele  au  început  să
                                                           autorizată  să  elibere­
             Magazin  sătesc        Aurei   N.   Băceanu,   ze  bilete  C.K.R.  pen­                              aplece  cu  lăcomie  spicele  din  ian  pe
                                    Constantin  Loga,  Ion                                                        care  le  conduc  pe  pinzelc  transpor­
                                                          tru  excursiile  organi­    Mo zaic
                                    Băceanu,  Petrişor  Bo-   zate  în  toate   ţârile                            toare.  De  aici  urmează  drum ul  to­
               M em brii   coopera­                                                                               bei  şi  apoi  sînt  separate  în  boabe,
                                    ian,  Aurel  A.  Băcea­  Europei  precum  şi  în
              tori  din  satul   Stîn-                    afara   continentului                                   paie  şi  pleavă.  Este  un  proces   ce
                                    nu  şi  alţii.                                                                pune  în  evidenţă  munca  de  un  an  pe
              ceşti-Ohaba,   raionul                       nostru.
                                                                                              •     •             care  au  desfăsurat-o  lucrătorii  g o s­
              IIia,  au  construit  p rin                                                                         podăriei  agricole  de  stat  din  Sîntâ-
              contribuţie  proprie  un                    Excursii               du minica l                      mâria-Orlea.
              nou  şi  frumos  maga­                                                                                Pe  măsură  ce  navele  a rgintii  îna­
              zin.  Lucrările  de  con­  Bilete  de  tren   prin  O.N.T.                                          intează  în  marea  de  spice,  sacii  p lin i          La  G.A.S.  Sîntămâi ia  se  trag  primele  brazde  în  lanurile  de  orz.
              strucţie  au  început,   cu  anticipaţie     ■  Agenţiile  O.N.T,  din                              cu  boabe  se  strîng  unul  după  altul                                                                     Foto  :  V.  ONOIU
              după  cum  ne  relatea­                      regiunea  noastră  or­
              ză    corespondentul    Intr-o   convorbire   ganizează  în  luna  iu­
              nostru  Sabin  Suiaga,   cu  tov.  loan  Petricâ,   lie   excursii  deosebit   1\A orele  exod  spre  frumuseţile                                                                                          —  Ploieşti  —  Bucureşti.   Fiecare
              Sn  luna  august,  anul   şeful  Agenţiei  de  vo­  de  atractive.  Una  din ■   * * *   naturii  e  In  toi,  Copiii,  allal   Alb  am         de            vacanţă                                      oraş  —  se  spune  in  scrisoare,  ne
                                                           tre  ele  esle  p rilejuită
              trecut.   Dar,   tim pul   iaj  C.F'.R.  Deva,  am   de  tradiţionalul   tirg   In  vacanta  mare,  cutreieră  oraşe/e                                                                                     va  oieri  obiective  importante,  mo­
                                                                                    5/  munţii,  monumentele  naturii  s
                                                                                                                                                                                                                         numente  istorice  şi  ale  naturii.  De
            .  nefavorabil  de  pînâ  a-   fost  inform aţi  că  a-   de  pe  Muntele  Găina.  ale  istoriei,  dornici  să-si  imbogă                                                                                    cind  am  luat  vacanta,  noi  om  fă­
                                    genţîile  din  regiunea
              cum  a  făcut  ca  lucră­                     Simbăta  şi  dum ini­   (ească  cunoştinţele,  să-si  delede   launo  lui,  a  întregit  cu  adevărat   inăltal  la   marginea   oraşului  —   pădurit  spre  comuna  Rod.  In  locul   cut  multe  drum eţii  prin  îm preju­
                                    noastră  asigură  publi­  ca,  oamenii   muncii
              rile   de  finisaj  să  nu   cului  călător   bilele   pot  petrece  clipe   de   ze  privirea  cu  trumusetile  ce  Im   frumuseţea  excursiei  noastre.   Bi­  complexul  de  industrializare  a  căr­  zis  „ Sub  Frunţi",  adevărate  chei   rimile  oraşului,  am  urmărit  lelul  In
              poată   fi   term inate   de  tren  cu  anticipaţie   destindere  particîpind   podobesc  afli  de  armonios  patria   neînţeles  că  nu  am  părăsit  Sibiul   nii  —  sini  comentate  şi  acum,  cu   miniaturale  prin  care  şi-a   săpat   care  se  lac  cercetările  geologice
                                                                                                                                                       interes,  de  către  copii,
                                                                                                                     pină  nu  am  vizitat  fabrica  de  bom­
                                                                                    noastră.
              înaintea  zilei   de   1   de  pină  la  10  zile,  la   la  excursiile   organi­                      boane,  unde  am  urmărit  cum   se                               albia  riul  cristalin  cc-si  continuă   penrru  descoperirea  bogăţiilor  sub­
                                                                                                                                                                                                                                                    cu
                                                                                                                                                                                                                         solului.  am  lăcut  cunoştinţă
                                    toate  trenurile.  Bile­  zate  cu  autocarele  pe                                                                                                  calea  spre  comuna  noastră.   Aici.
              Mai,  aşa  cum  era  pla­                                                U le v ii  de  la  Şcoala   generală   prepară  dulciurile  care  nouă   ne   J ^ rin   scrisoarea  intitulată:  „ Soa-  „Sub  F n m fr,  am  organizai  jocuri   sondele  şi  aparalajul  pe  cnre-l  fo­
                                    tele  se  pot   procura   î t i nerari u 1  Sarmisege-
              nificat.  Cu  toate   a-   pentru  compartim en­  tuza,  Otelul  Roşu,  Ca­  din  Gusu,   comuna   Luduş.   plac  alit  de  mult.         *  ce.  apă,  aer",  tovarăşa  prolc-   tematice,  am  Zăcut  plajă,  am  cintat.   losesc  sondorii,  am  vizitat  coba-
                                                                                                                                                      soarâ  Lidia  Delcanu,  din  Apoldul
              cestea,  m em brii  coo­  tele  de  fum ători  sau   ransebeş.  Băile  Her-   ne-au  împărtăşit  cu  multă  plăcere   T^lrumetia  organizată  cu  elevii  de  Jos  ne  împărtăşeşte  dorinţa  e-   ne-am  bucurat  din  plin  de  Irumu-   na  de  la  Cimpul  lui  h’eag  şi  nease­
                                                                                    impresiile  lor  din  prima  excursie
              peratori   au   m uncit   nefumători.        culane.  Orşova,  Turnu   pe  care  au  organizat-o  In  nlara  re­  L*  din  clasele  l—IV  din   satul   leviior  din  această  comună  de  a  ti   setea  zilei  şi  a  locului.  muita  panoramă  dc  la   izvoarele
                                                                                                                                                                                                                         Jiului  de  vest.
              zile  întregi  de-a  rîn-   C ălătorilor  care  do­  Seveiin.  insula   Ada-   giunii  —  la  Sibiu.   Ruşi,  comuna  Bretea  Strei,  —  ne   mereu  tn  m ijlocul  naturii,  prieteni   cel  mai  Hnăr  oraş  al  Văii   ilustratele  trimise  de  pe  litoral,
                                    resc  să  viziteze  lito ­  Kalch  şi  zona  Cazane-                                                              cu  soarele,  acrul  şi  apa.  De  aceea,
              dul,  astfel  că   zilele                                               —  O  singură  zi  a  durot  excursia   setie  corespondenta  Maria   Bara.                        —  Jiului  —  Uricani  —  am  pri­  *  scrisorile  sosite  la  redacţie  din
                                    ralul  li  se  rezervă  lo­  lor.  Preţul  unui   loc   noastră,  dar  ea  ne-a  oierii  ore  de   din  Haţeg,  a  avut  ca  Iernă  cunoaş­  multe  din  acţiunile  pe  care  le  or­
              trecute  magazinul   a   curi  şi  la  acceleratele   este  de  120  lei  de  per­  neuitat.  Am  ascultat  cu   atenţie   terea  îm prejurim ilor  naturale  şi  a   ganizăm  —  ne  spune  tovarăşa  De-   mit  vestea  că  elevii  se  pregătesc   toate  colturile   regiunii,   vorbesc
              putut  fi  dat  în  folo­  din  Bucureşti,  în   a-   soană.          deosebită  cuvintele  ghidului  de  la   obiectivelor  industriale  din  oraşul   leanu  —  slnt  In  m ijlocul  naturii.   pentru  o  excursie  pe  un  traseu  mai   despre  farmecul  acestei   vacante,
                                                                                                                                                                                                                        despre  torentul  de  voioşie  şl  tine­
              sinţă.                cest   fel   nem aifiind   Agenţia  O.N.T.  De­  muzeul  Brukenlhal,  privirea  a  vrut   Haţeg.  Popasurile  din  Parcul  na­  Zilele  trecute,  împreună  cu  un  grup   lung.  excursie  ce  se  va  organiza   rele  ce  umple,  in  aceste  zile.  po­
                                    obligaţi  să  şi  le  pro­  va  organizează,  la  ce­                                                             de  pionieri  şi  şcolari,  am  plecat  In   în  primele  zile  ale  lunii  iulie.  Ca
                Pentru   iniţiativa                                                 să  culeagă,  din  acest  monumental   ţional  Slivuf.  la  rezervaţia  cu  zim­                                                    tecile  maniilor,  şoselele  şj   toate
                                    cure  în  tranzit,   din   rere,  excursii  la  M a­  ediliciu.  cil  mai  multe  aspecte,  iar   bri,  cel  de  la  Fabrica  de  conserve   comuna  vecină,  Apoldul  de  Sus.  de   itinerar  s-a  stabilit  Petroşani  —  Si-
              luată  şi  pentru  munca   Capitală          maia,  cu  cazare  în  ho­  parcul  din  Dumbravă,  cu  Hora  şl  din  Haţeg  şi  de  Iq  noul  obiectiv  unde  am  pornit  pe  un  drumeag  îm­             locurile  de  agrement.
              depusa  m erită  a  fi  e-   Mai  precizăm  faptul   teluri  (65  lei/zi)  şi  în                                                                                        meria  —  Sebeş  —  Sibiu  —  Braşov            LU C IA   LIC IU
             ■jckknfiat'   tovarăşii  că  Agenţia  Deva  este  camping  (40  lei/zi).
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14