Page 91 - Drumul_socialismului_1966_07

ti.;.,; I PROLETARI D IN TO A TE TARILE, UNITI-VA I
VIZITA TOVARĂŞULUI

ION BHEORGHE MAIIRER IN TURCIA

Depunerea de coroane

la Mausoleul lui Ataturk
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al PCD. SI Al SFATULUI POPULAU M A L
A N K A R A 26 (Agerpres). *— T rim işii ceanu şi alte persoane oficiale, a de­ Preşedintele C onsiliului de M iniş­
noştri speciali transm it : pus o coroană de fJori la Mausoleul tr i al României a semnat în cartea
In dimineaţa zilei de 26 iulie, a lu i Mustafa Kemal A ta turk, in semn de onoare a Mausoleului. Apoi a fost
A N U L X V III. NR. 3598 MIERCURI *T IULIE 1M6 4 PA G IN I - 28 BANI doua zi a vizitei în Turcia, preşedin­ de omagiu adus m arelui om de stat v izita t Muzeul A taturk, impresionan­
tele C onsiliului de M in iş tri al Repu­ al Turciei moderne.
b lic ii Socialiste România, Ion Gheor- Au fost de faţă ambasadorul T u r­ tă clădire încadrată de colonade, a-
ghe Maurer, însoţit de Corneliu Mă- ciei la Bucureşti, Semsettln A rif m intind vechea arhitectură a h ittiti-
nescu, Alexandru Boabă, Ion Drîn- M ardin şi alte persoane oficiale. lor.

F O N D U R I F I X E CE AŞTEAPTA V i z i t e p r o t o c o l a r e

A N K A R A 26 (Agerpres) — In aceeaşi zl, delegaţia română a m in istru l energiei, Zeki Kunerlap,
Ion Gheorghe Maurer, preşedintele făcut o vizită lui Ihsan Sabrl Ca- secretar general al M inisterului A fa ­
C onsiliului de M iniştri al Republicii
SA FIE „ P U S E IN MIŞCARE" Socialiste România, şi ceilalţi membri gja.vangil, m inistru al afacerilor ex­ cerilor Externe şi alte persoane o fi­
ciale.
terne al Turciei.
ai delegaţiei au făcut o vizită preşe­
La ambele întrevederi au participat
întrevederile au decurs într-o at­
dintelui C onsiliului de M iniştri
Turciei, Suleyman Demirel. al din partea turcă Ibrahim Deriner, mosferă cordială.
Statul alocă însemnate fonduri la sută, totuşi sînt maşini şi utilaje
băneşti pentru construirea de noi moderne care nu sînt puse în func­
unităţi industriale, pentru dezvol- ţiune. In această situaţie se află Convorbiri oficiale
rea şi modernizarea celor existente. instalaţia pentru determinarea ce- ■
Mare parte din aceste fonduri se nuşei de la Preparaţia cărbunelui
cheltuieşte pentru procurarea de din Lupeni, care nu funcţionează româno-turce
maşini şi utilaje necesare îmbună­ din anul 1962. La Exploatarea m i­ ÎMPLINIRE
tă ţirii procesului de producţie, pen­ nieră din Lupeni un plug de căr­
tru creşterea productivităţii m un­ bune, u tila j de mare productivita­ A N K A R A 26 (Agerpres) — T rim i­ C onvorbirile, care au fost reluate
cii şi reducerea efortului fizic al te destinat exploatării stra tu rilo r şii noştri speciali transm it: în cursul după-amiezii, s-au desfăşu­
m uncitorilor. Ieste suficient să a- subţiri cu înclinare mare, stă nefo­ M a rţi au început la Palatul Consi­ rat într-o atmosferă caldă, cordială.
rnintim că în ultim ul tim p exploa­ losit din trim estrul II al anului Era într-o zi din anul 1964. liu lu i de M in iştri al Turciei convor­ ★
tările miniere din regiunea noastră 1961. In situaţie sim ilară sînt şi Uşa atelierului se dădu la o b iri oficiale între preşedintele Consi­ In aceeaşi zi. Alexandru Boabă,
au fost dotate cu maşini şi utilaje trei transportoare cu benzi care au parte şi in prag se ivi statura liu lu i de M in iştri al Republicii So­ m inistrul petrolului, a avut convor­
moderne ile mare productivitate ca fost repartizate exploatărilor m inie­ cunoscută a inginerului lacob cialiste România, Ion Gheorghe b iri cu Ibrahim Deriner. m inistrul e-
pluguri de cărbune, maşini de în­ re din Vulcan şi Uneam, ca şi o Gheorghe, şeful serviciului ler- M aurer, şi preşedintele C onsiliului de nergiei al Turciei, iar D um itru Be-
cărcat. transportoare blindate, stilpi pompă pneumatică pentru ciment motehruc şi metrologic din M in iş tri al Turciei, Suleyman De­ jnn, prim -adjunct al m inistrului co­
pneumatici pentru susţinere, per­ la E. M. Petri la si altele. Combinatul siderurgic Hune­ m irel. m erţului exterior, a purtat discuţii
foratoare rotative si altele. Ele shît Se afirm ă că utilajele respective doara. Căuta un muncitor. Din partea română au participat cu Kam uran Gurun, secretar general
prezente atit in Valea Jiu lu i cit şi nu au putut fi puse in funcţiune — Tovarăşul Obadă este ? m in istru l afacerilor externe, Corneliu adjunct la M inisterul A facerilor Ex­
îii exploatările miniere din masi­ fie pentru că nu au corespuns con­ — P o ftiţi, tovarăşe inginer. Mănescu, şi ambasadorul Republicii terne pentru problemele economice.
vul Poiana Ruscă şi M unţii Apu­ d iţiilo r specifice de zăcămînt — ca­ — Vino ! Avem ceva de vor­ Socialiste România la Ankara, Ion La discuţii, în cadrul cărora au fost
seni Dar cum sînt folosite aceste zul plugului de cărbune — fie pen­ bit. Drînceanu. abordate probleme economice de in­
utilaje în -unităţile C.C.V.J. şi ale tru că nu s-au asigurat toate cele L-a luat de o parte, p rivin - Din partea turcă au participat m i­ teres reciproc, au participat de am­
În tre p rin d e rii m iniere Barza ? necesare dării lor in exploatare. Se du-l cu căldură. nistrul afacerilor externe, Ihsan Sa- bele părţi consilieri şi specialişti, iar
— Ascultă. Obadă, îmi pare
Din constatările făcute reiese că pune însă întrebarea de ce au fost rău cînd un om harnic bri Caglayangil şi ambasadorul T u r­ din partea turcă şi reprezentanţi ai
cea mai mare parte a utilajelo r se aduse aceste utilaje dacă nu s-au trebuie să plece din secţie. Dar ciei la Bucureşti, Semsettin A rif d ife rite lo r departamente şi în tre p rin ­
află în exploatare, produc, cu aju­ studiat temeinic în prealabil carac­ cînd este vorba de viitor, nu M ardin. deri de stat.
torul lor m inerii reuşesc să reali­ teristicile lor tehnice? Stind nefo­ mă pot opune.
zeze însemnate creşteri de produc­ losite ele imobilizează însemnate Omul nu înţelegea despre ce
tivitate. La Lupeni introducerea sis­ fonduri băneşti, pe de o parte, iar este vorba. Vizita la Medjilis
tem ului de susţinere cu stîlpi fero- pe de altă parte se plătesc sume im ­ — Iată ce m-am gîndit, con­
t atici şi în grinzi în consolă, a portante de bani drept am ortis­ tinuă inginerul. Eşti un băiat
transportorului blindat T.R. 3 de mente. Spre exem plificare cităm tînăr, lăcătuş capabil, bine pre­ A N K A R A 26 (Agerpres). — adresat cuvinte de salut preşedinte­
mare capacitate Tn culoarul libe r faptul că pentru utilajele nefolosite gătit. Dar asta nu-i suficient T rim iş ii noştri speciali transm it: lui Ferruh Bozbeyli.
creat la front într-u n ul din abata­ care reprezintă doar 0.48 la sută din Ce ar fi dacă te-ai înscrie la In după-amiaza zilei de m arţi, dele­ Oaspeţii rom âni au vizitat apoi clă­
jele frontale ale sectorului V, au valoarea totală a utilajelor; s-au şcoala tehnică de m aiştri ? gaţia guvernamentală română a fă­ direa M ed jilisu lu i, prim ind explica­
făcut ca productivitatea muncii să plă tit amortismente in valoare de Surpriza a fost a tit de puter­ cut o vizită la Marea Adunare Na­ ţii cu p rivire la structura şi modul
crească de la 4.4 tone pe post la 6,3 aproxim ativ 2.700.000 Iei. Din ce nică incit omul din faţa in g i­ ţională a Republicii Turcia (Med- de funcţionare a organului legisla­
tone cărbune pe post La Barza a- fonduri se plătesc aceşti bani ? A- nerului nu ştia ce să facă, să jilis). tiv suprem al Turciei.
plicarea metodei de susţinere a lu ­ mortismentele grevează in prim ul mulţumească în tii, sau să spu­ Oaspeţii au fost însoţiţi de Ihsan La invita ţia gazdelor, delegaţia
c ră rilo r m iniere prin utilizarea a r­ rînd asupra preţului de cost al pro­ nă da. Sabri Caglayangil şi de Semsettin rom înâ s-a oprit pentru scurt tim p
m ăturilor metalice, a susţinerii cu ducţiei, încărcîndu-l în mod cu to­ ...Iulie 1966. La secţia a IlI-a A rif M ardin. în sala de şedinţe, unde aveau loc
ancore şi^beton toreretat constituie tul nejustificat. furnale am in tîln it un tînăr In Palatul M edjilisului, prem ierul lucrările A dunării Naţionale Vice­
o cale im portantă pentru creşterea La I M. Barza valoarea totală a brunet tu ochii căprui. II preo­ român şi m em brii delegaţiei au fost preşedintele A dunării. Ahmet B ilgin,
p ro d u ctivită ţii muncii şi reducerea u tila je lo r nefolosite întrece un m i­ cupa citirea şi studiul scheme­ salutaţi de Ferruh Bozbeyli, pre­ a salutat prezenţa în sală a pre­
preţului de cost, dat fiin d faptul lion de lei. P rintre aceste utilaje sc lor de acţionări electrice ale şedintele A dunării Naţionale a Re­ şedintelui C onsiliului de M in iştri al
că lungeşte durata de existenţă a află numeroase motoare electrice, furnalului nr. 8. Numele lui ? publicii Turcia. R epublicii Socialiste România şi a
lucrărilor. Tot la Barza, prin ieşite din uz sau uzate, dar pentru Obadă Dum itru. Este elev in Cu acest p rile j, între oaspeţii ro­ celorlalţi mem bri ai delegaţiei ro­
folosirea r a ţ i o n a l ă a m aşini­ care se plătesc amortismente, deoa­ anul II la şcoala tehnică de La Alba lu lia . constructorii au înălţat halele moderne ale fabricii mâni şi gazde a avut loc o convor­ mâne, care au fost p rim iţi cu apla­
lo r de încărcat aflate în ex­ rece nu s-au întorm it formele res­ m aiştri din Hunedoara Acum de produse refractare. Fotoreporterul nostru V. ONOfU a surprins un bire prietenească şi cordială. Pre­ uze de către deputaţi.
ploatate s-a reuşit ca planul pentru pective de scoatere a lor din uz. îşi face practica şcolară la crim pci din noile construcţii „şiru l de coloane" din imagine, care nu sin» şedintele A dunării Naţionale a trans­ In continuare, a fost vizitată B i­
încărcat mecanic să fie îndeplinit Altele însă au fost date pentru re­ secţia a 111-a furnale După altceva decit silozurile fabricii. mis salutări secretarului general al blioteca M e d jilisului, una din cele
şi depăşit In locurile de muncă un­ distribuire, însă forul tutelai nu a multe insistenţe mi-a povestit C.C. al P.C.R. Nicolae Ceauşescu, mai bogate biblioteci de literatură
de se lucrează in tr-un schimb s-au luat măsuri pentru trim iterea lor întreaga lui viată. E de prin preşedintelui C onsiliului de Stat. ju ridică din lume.
realizat 130 m c. pe maşină într-o în alte unităţi. Sint si utilaje ca părţile Sucevei, dar din 1953 Chivu Stoica Şi preşedintelui M a rii In încheierea vizitei la M edjilis,
lună, iar acolo unde s-a lucrat în transform atoare trifazice pentru este hunedorean. A urm at in prem ierul român a semnal In Cartea
trei schim buri 302 m. c. A r putea ilum inat, cu ulei, de forţă, care au Hunedoara şcoala profesională, Adunări Naţionale, Ştefan Voitec. de onoare a bibliotecii, remarcind
fi citate multe asemenea exemple fost comandate pentru unele lucrări pregătindu-se ca lăcătuş ajus- SE(ER1S ~1966 M ulţum ind, Ton Gheorghe Maurer a buna ei organizare.
p rivin d felul judicios în care sînt ce ulterior nu s-au executat La tor. După terminarea şcolii a
folosite maşinile şi utilajele. Barza a fost adusă cu mai m ult fost încadrat în producţie, la
tim p în urmă o maşină de perfo­ Dineu oferit de preşedintele
Cu toate acestea atît în Valea Jiu ­ serviciul termotehnic şi m etro­
lu i cit şi la Barza o serie de u tila ­ rat „A lbo" rotopercutantă de mare logic din combinat, în calitate
je stau nefolosite, plătindu-se pen­ productivitate, în vederea creşterii de lăcătuş Aici s-a calificat ca Să urgentăm recoltatul griului! Consiliului de M iniştri al Turciei
tru ele amortismente ce totalizea­ vitezei de săpare a galerii lor. Dat termotehnician. Mi-a vorbit cu
ză însemnate sume de bani. In u- fiindcă planul de perspectivă al în­ multă însufleţire şi despre ziua
n ită ţile C.C.V.J., deşi faţă de va­ treprinderii a fost m odificat, aceas­ în care inginerul lacob Gheor- >ln cursul zilei de ieri in majorita-; tre-'JlO—466 de hectare au fost re­ A N K A R A 26 (Agerpres) — Ibrahim Deriner, m inistrul ener iei
loarea totală a utilaje lo r existente, tă maşină nu mai poate fi utilizată, ghe l-a sfătuit să urmeze şcoa­ tea .unităţilor agricole din regiunea coltate şi in unităţile agricole dîn M arti seara, in saloanele hotelului şi resurselor naturale, şi alţi mem­
dar nu figurează nici in listele a- la tehnică de maiştri. Sînt mo­ „Ankara Palace". prim ul m inistru al bri ai guvernului, general de armată
cele nefolosite reprezintă doar 0,48 probate de m inister pentru conser­ mente din viaţă care nu se -lasă noastră-s-a lucrat la seceratul g riu : raioanele Alba, Haţeg- şi Orâştie. Turciei, cu soţia, a oferit un dineu in Cemal Tural, şeful M arelui Stat Ma­
lui. Demn de menţionat este făptui
Dre'pt rezultat, pe regiune s-a re-
vare. deşi a fost comunicată ca dis­ zăvorite în arhiva uitării. că deşi tim pul a fost numai parţial coltat-54.2 la sută din suprafaţa ocu­ onoarea preşedintelui C onsiliului de ior, generali ai armatei turce şi alte
ponibilă. In aceeaşi situaţie se află Ce va fi Obadă D um itru in favorabil recoltării cu combinele, pată cu griu. In perioada ce u r­ M in iştri al Republicii Socialiste personalităţi.
două maşini de încărcat cu cupă v iito r ? M aistru electromecanic recolta de griu s-a strîns de pe mează este necesar a se urm ări România. La dineu au luat parte Au fost de faţă şefii unor m isiuni
tip P.M.L. 5 şi Atlas-copco care stau in ramura aparate, măsură, au­ 2655 de hectare. Bine s-a muncii folosirea din plin a tim pului bun de m em brii delegaţiei române şi mem­ diplom atice acreditaţi în capitala
nefolosite. M otivarea întreprinderii
Z I DE că num ărul de maşini de încărcat atît de m ult. acum se îm p li­ mai ales în cooperativele agricole lucru cit şi a m ijloacelor mecanice bri ai Ambasadei române la Ankara. Turciei
tomatizare. Ceea ce şi-a dorit
In cursul dineului, care a decurs
Din partea turcă au participat :
S. POP neşte... din raionul Sebeş unde numai înr existente. Mare atenţie trebuie să intr-o atmosferă caldă, cordială, pre­
tr-o singură zi au fost secerate 1044
se acorde in fiecare unitate agricolă
L. DEM ETER ION I. DRAGANESCU de hectare Acest lucru dovedeşte si m obilizării tu tu ro r forţelor pro­ Cihat Bilgehan şi K am il Ocealc, m i­ m ierul turc. Suleyman Demirel, şi
niştri de stat, Ihsan Sabri Caglayan­
prem ierul
român.
Ion Gheorghe
O D IH N Ă (Continuare în pag. a 3-a) tehnician C.S. Hunedoara preocuparea ce există aici pentru p rii la seceriş, astfel incit această gil, m inistrul afacerilor externe, Maurer, au rostit toasturi.
lucrare să se termine in lr-u n tim p
scurtarea drum ului
recoltei spre
hambare. Suprafeţe importante. în- cît mai scurt.
După o săptăminâ de muncă Situaţia recoltării griu lu i în coo­
în cimp, sub arşiţa soarelui, perativele agricole de producţie la
ziua de repaus — dum inica — data de 26 iulie a.c. pe raioane se Primirea de către tovarăşul
este întotdeauna binevenită. prezintă după cum urmează :
Cum îşi petrec ţăranii coope­ 1 Ilia 66.2%
ratori această 2i ? Ce face tine­ 2. Deva 60.3% Nicolae CeauşesGU
retul ?... Rămîne indiferent că­ 3. Alba 58,0%
m inul cultural faţă de aceste 4. Sebeş 57.5%
probleme ? 5. Orâştie 50,2% a ambasadorului II. R. S. S.
— V eniţi într-o zi de odihnă 6. Brad 47,0%
Ia Şard, raionul Alba — ne 7. Hunedoara 41.8% In ziua de 26 iulie 1966, tovară­ A fost de faţă tovarăşul Andrei
scrie tovarăşul Dom iţian Du- 8. Haţeg 40,7% şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ Pâcuraru, şef de secţie la C.C. al
mitrean, directorul căm inului neral al C.C al P.C.R., a p rim it în
cultural — şi veţi avea satis­ audienţă pe tovarăşul A. V. Basov, P.C.R.
facţia de a asista 4a lucruri in ­ Brigadă fruntaşă ambasador extraordinar şi plenipo­ Cu acest p rile j a avut loc o dis­
teresante. Conducerea căminu­ tenţiar al U.R.S.S. la Bucureşti, la cuţie tovărăşească.
lui cultural pregăteşte de fieca­ cererea acestuia. (Agerpres)
re dată un program de destin­ Pentru a strînge la tim p şi fără
dere care să corespundă pentru pierderi rodul bogat de pe cele 500
diverse pretenţii ; atît pentru hectare cultivate cu grîu, ţăranii
cei tineri, cit şi pentru vîrst- cooperatori din Ohaba, raionul
nici. De dimineaţa, mai ales, Sebeş, şi-au organizat în mod te­ Primirea la C. C. al P. C. R. a
între cei tineri se organizează ,, *i»v. jUP1 meinic munca.
întreceri de şah, table, popice. « m l - Ca urmare a folosirii judicioase a
Dtipă-masa au loc spectacole tim pului prielnic şi a u tiliză rii ra­ delegaţiei de activişti ai P.M.S.U.
artistice, vizionări şi a udiţii co­ ţionale a forţelor şi m ijloacelor de
lective ia televizor şi radio, care dispune cooperativa, pină a- M arţi, 26 iulie, tovarăşul M ihai Da- terim al Secţiei Industriale a C C. al
spectacole cinematografice. I f P M cum s-a reuşit să se strîngă recolta lea, secretar al C om itetului Central P.M.S.U, care, la in vita ţia C.C. al
Bunăoară, pentru ziua de 17 de pe 420 hectare P rintre brigăzile al P artidului Comunist Român, a p ri­ P.C.R., a făcut o vizită în ţara noas­
iulie, în afara program ului o- fruntaşe la lucrările de recoltat se m it delegaţia de activişti ai P.M.S.U,, tră.
bişnuit, form aţia de teatru, al­ In vederea im pulsionării ritm ului recoltărilor, pc lingă forţele proprii, cooperativele agricole de numără brigada a 3-a condusă de
producţie folosesc la seceriş com binele puse la dispoziţia lor de către staţiunile de maşini şi tractoare. Ion Mureşan condusă de Lajos Asztalos, şef ad-in- La prim ire a participat Ion Bucur,
cătuită din tinerii Safta Ana.
prim -adjunct de şef de secţie la C C.
Munteanu Maria, T rif M aria, al P.C.R.
Danciu Ana, Pop Augustin, De asemenea, a luat parte Sandor
Brişcaş 11 ie şi Macarie Cornel, pe schimb, sîntem convinşi că as­ Argyelan, însărcinat cu afaceri a.i. al
a pregătit, sub îndrumarea to­ IN ANTICAMERA CABINETULUI MEDICAL pectul sălilor de aşteptare ar fi R. P. Ungare la Bucureşti
varăşelor Eva Ţâ'lnar, educa­ mai p rim ito r Considerăm că Prim irea s-a desfăşurat într-o at­
toare. şi Lucaci O tilia, biblio­ nu-i cazul să ne ascundem după mosferă tovărăşească.
deget, lată de ce : în tim p ce stă­ ★
tecară, piesa de teatru „Trenul
Te doare o măsea, ai con­ „Afrodita“ incinta policlinicii. Nu pentru a nu s-a mai spălat de sâptămîni
de la ora zero'*. Tot atunci au tractat o răceală mai accen­ merge de indată la consultaţia In lipsa directorului p o liclinicii, team de vorbă cu medicul Sofia In cursul şederii în ţara noastră,
Ivaşcu în cabinetul de stomatolo­
mai fost prezentate sceneta tuată, ti-a slăbit auzul ori sim­ se grăbeşte specialistului, ci pentru a-şi re­ plecat in concediu, îl avem ca in ­ gie al policlin icii orăşeneşti, fe­ delegaţia de activişti ai P.M.S.U. a a-
vut convorbiri la Secţia m etalurgie-
„Spinul" şi cîntece populare ţul m irosului, faci apel la ser­ zolva alte treburi „urgente". Ce-o terlocutor pe locţiitorul acestuia, ,chim ie a C.C. al P.C.R., a luat cunoştin­
viciile policlinicilor. In m ajo­ interesează pe ea că a reţinut de meia de serviciu a început să mă­
româneşti ritatea cazurilor eşti p rim it Stăm de circa o jumătate de o la lucru funcţionara de serviciu doctorul Radu Pâtrăşescu. ture prin încăpere, iar cîţiva pa­ ţă despre munca organelor şi organi­
Cei peste 200 de spectatori, bine aici, cu solicitudine şi res­ ră pe o bancă aflată lingă fişie­ tim p de cîteva minute, sau că o — Personalul medical e con­ cienţi aflaţi „în lucru" erau o b li­ zaţiilo r de partid din regiunile Ploieşti,
care au tin u t să fie prezenţi la pect. Şi penlru că ic adresezi rul policlinicii teritoriale orâşe ştiincios, îşi face datoria. Nu avem caţi să inhaleze praful ce se r i­ Hunedoara, Oltenia, Dobrogea şi din
reclam aţii. Programul de consulta­
programul a rtistir. au apreciat unei unităţi publice, te aştepţi nesti C îţiva cetăţeni îşi aşteapl, altă persoană cu un copil în braţe ţii este afişat şi se respectă în ­ oraşul Bucureşti, a vizitat în tre p rin ­
să găseşti aici ordine şi cură­ rîndul în faţa ghişeului. a mai stat 5 minute în plus ? Şi-a dica de pe jos. Şi aceasta sub p ri­ deri industriale, construcţii noi şi in ­
deosebit de m ult evoluţia tine­ ţenie. tocmai. (De acest lucru ne-am virile îngăduitoare ale celor 5 me­
La un moment dat apare o tî-
rilo r artişti amatori, răsplătin- înainte de a intra în contact nără. Discută cu glas tare, se sa­ atins scopul şi-i m ulţum ită. convins şi noi din discuţiile cu dici aflaţi în exerciţiul funcţiunii. s titu ţii de cultură.
du-i cu vii aplauze. cu medicul specialist pc carc-1 lută intim cu personalul in stitu ­ cîţiva cetăţeni). Păi unde esle respectul faţă de In după-amiaza zilei de ieri, dele­
— Despre curăţenie ce ne pu
Ţ ăranii cooperatori din satul soliciţi, holul în caic ai păşit, ţiei Dar „Afroditei** nu-i convine De vină-i teţi spune ? gaţia a părăsit Capitala, indreptîndu-
nostru s-au obişnuit ca în fie­ personalul de la fişier, sala de să stea la rînd. Are fata relaţii. — Eu ştiu ce să zic ? Se fare înmiea noastră, faţă de cetăţeanul se spre patrie. La plecare, pe aero­
aşteptare îţi dau primele im a­ — Servus. Rodica. • Am nevoie oare combinatul ? venit «â-şi aline suferinţa ? portul Băneasa a fost condusă de
care zi de sărbătoare să găseas­ gini asupra seriozităţii activi­ de un bon Pot să intru ? Avem 4 femei de serviciu rare
că la căminul cultural lucruri tă ţii ce se desfăşoară in poli­ lucrează în două schimburi. Au Sau un alt exemplu : la in tra ­ tovarăşii Vasile Vlad, membru suple­
interesante, plăcute, instructi­ N-o interesează părerea funcţio­ Facem abstracţie de. faptul că m ult de lucru Nu se poate între­ rea în policlinica de întreprindere, ant al C.C. al P C R ,, şef de secţie !a
clinici. Tocmai despre ambian­ narei de la ghişeu. Nu ia în sea­ în holul de care aminteam, cură­ ţine însă din cauza com binatului. pe stingă, se află amenajată o zo­ C.C al P.C.R., Ion Bucur, prim -ad­
ve. De aceea, prezenţa lor la ţa creată în anticamera cabine­ mă nici m urm urul dezaprobator ţenia nu prea este la ea acasă U r­ Ş tiţi, praful, fumul...
căminul cultural este din ce in tului medical, ne-am propus să al celorlalţi cetăţeni. Intră senină căm la etaj Pe sală e lume m ul­ Acelaşi lucru ni-l spune s: nă verde cu două bănci, pe rare junct de şef de secţie la C C. al P.C.R.,
ce mai mare. scriem acum. Am poposit deci in fişier, povesteşte cîteva frag­ tă Ne aşteptăm ca aici să găsim doctorul Nicolae Zlate, directorul s-a aşternut un strat gros de praf de activişti de partid.
totuşi ceea ce la parter lipseşte. p o liclinicii de întrepi indere. A. DA VID A fost de fală Sandor Argyelan în­
la Hunedoara, la policlinica te­ mente din ultim ele ei cuceriri şi,
I. BRADEANU Cîteva scaune şi o masă mobilea­ Să fie de vină oare numai com­ sărcinat cu afaceri a.i. al R P. Ungare
ritorială orăşenească şi U po­ înarmată cu „fiţu ica " de care a- ză aşa-zisa sală de aşteptare Pra­ binatul ? Dacă această curăţenie la Bucureşti.
liclinica dc întreprindere. vea nevoie, părăseşte trium fătoare ful de pe jos îţi dă impresia că s-ar face (cu cîi pa udă) de 2-3 ori (Continuare tn vag. a 2-a) (Agerpres)