Page 92 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 92
PAGINA A 2-A
DRCfAUL SOCIALISMULUI Nr 3598
CARNET CULTURAL I » i # I t t M i * 27
La Muzeul „Să vină pompierii" IU U E 1 9 6 6
ne-am lim ita t numai la un singur
Aurel Vlaicu Aşa .se intitulează programul b ri m aterial, ci, pe lingă problema de
găzii artistice de agitaţie a căm inu
lui cultural din Luncoiul de Jos, fond, am inclus şi o rubrică in ti
Satul care poartă azi numele p ri raionul Brad,. program care, pregă to c a tă tulată „Ş tiaţi că... ?”. prin caic,
m ului pionier- al aviaţiei româneşti tit în colaborare Cu m em brii form a sub forma unor telegrame, arătăm Cinema
— Aurel Vlaicu — primeşte, in a- ţiei PC I. din localitate, se bucură diverse aspecte necunoscute pen
ceste zile de vară, nenumăraţi vizi de m ultă eficacitate. tru marea masă a ascultătorilor.
tatori. Casa in care s-a nâ6cut, a tră it Spectacolul artiştilo r amatori din Pentru stimularea interesului a-
şi a m uncit inventatorul este azi m u Luncoiul de Jos, cu programul b ri Asigurarea unui bogat conţinut cestora. am in iţia t şi un concurs DEVA : Fanfan la Tulipe (Cine
zeu memorial Facsimilele m ujlor găzii mai sus-am inlit, a fost rea-lizat de idei em isiunilor locale este o cu prem ii in titu la t : „G îndiţi-vâ matograful „l'a lria ") ; Lcge«a şi
scrisor i din corespondenţa personală, cu p rile ju l fazei raionale a concursu problemă care ne preocupă în ce ş tiţi despre oraşul şi raionul forţa („A rta "); M-am îndrăgostit
obiecte eu care a muncit, îm brăcă lui organizat între form aţiile P C I. mod permanent pe toţi : membri Orăştie". Ia Copenhaga („Gr«ădinu dc vară” );
mintea din ultim ele zboruri, schîle şi (lin raionul Brad. îmbrăcate intr-o ai com itetului de redacţie, cra i In cadrul acestuia, ascultătorii S IM E R IA : A fost odată un nioş
studii, stau m ărturie aniiîor adoles reuşită formă artistică, aspectele pe nici, colaboratori, corespondenţi, au posibilitatea să răspundă la o şi o babă („M ureşul") : Domnul
cenţei şi tinereţii inginerului inven teme P C I., prezentate de brigada ascultători. serie de întrebări în st rin să legă („Grădina M ureşul"); H UNEDO A
tator şi a vin toi . Pentru o mai bună cunoaştere tură cu tema generală prezentată
artistică de agitaţie a căm inului cul RA : Angelica, marchiza îngeri
In vacanţa acestei veri. printre nu tural din localitate, au constituit un şi popularizare a trecutului oraşu în emisiunea respectivă. lo r („SiderurgisluL") ; Lumina
meroşii vizitatori, s-au aliat şi elevi m ijioc eficient de educaţie a cetă lui şi raionului nostru, a cadru Primele emisiuni s-au referit verde ( „ F la c ă r a " ) ; A r ş i ţ a
din clasele 1 - 1V ale Şcolii generale ţenilor de la sate pentru prevenirea lu i său geografic şi istoric, a m ăr la : „C ondiţiile naturale «ale r aio (-I.C .S .II.*); Moral ’63 („Grădina
din Clîrbova şl din clasele a llJ-a de incendiilor. tu riilo r arheologice, folclorice şi nului Orăştie" şi la „Unele aspecte con In i") ; G II EL AR : Cum sc reu
la Şcoala generală nr. 2. (lin Sebeş, FLORIN REN EA etnografice, redacţia noastră a in i ale evoluţiei economice a raionu şeşte în dragoste („M in e ru l” ); CÂ-
care au înscris astfel în albumul va corespondent ţia t emisiunea „F ile de monogra lu i Orăştie". In alte emisiuni au L A N : C ulorile luptei („11 Iunie");
canţei lor. una din cete mai instruc fie — oraşul şi raionul Orâştie". fost înfăţişate bogatele comor i et Tatăl soldatului („Grădina de
tive vizite. Pentru susţinerea em isiunii am nografice, folclorul muzical şi li vară") : TE LIU C : Arena circului
Barcagiul solicitat concursul maî m ultor to terar al raionului. („M in e ru l") : PETROŞANI : O cla
„Mîndre-s Pe ecranele cinematografelor din varăşi profesori, muzeografi şi a lţi siuni vor ilustra şi mai bine con să neobişnuită („Republica") ; Co
Citeva spicuiri din unele em i
cunoscători ai tra d iţiilo r, obiceiu
răbiile lungi („7 Noiem brie"); L U
(i legiune rulează .B arcagiul", o pro rilo r şi creaţiilor locuitorilor ora ţin u tu l acestora. PENI : In genunchi mii întorc la
cîntecele noastre ducţie a studiourilor engleze. şului şi raionului nostru. De pildă, la rubrica „Ş tiaţi tine („C ultu ra l") : Operaţiunea
rtedind cu umor .şi fantezie aven câ... ?" se pun probleme de felul („M uncitoresc"); PETRI DA : U lti
tu rile lui Hemel Pike, conducătorul Aspect din expoziţia fotoam atorilor din Petroşani. Fiind vorba de o emisiune, nu ma cavalcadă spre Sania Cruz
M inerii din Lupeni nu petrecut re unui şlep de transportat m ărfuri pe Foto: N. MOLDOVEANU acesta : Ş tiaţi că în raionul Orâş („M uncitoresc"): U K IC A N I: A m in
cent plăcute ore de destindere. In unul din (analele care leagă eileva tie. lingă vechea gară de la T u r- tiri din copilărie („7 Noiem brie") :
sala Palatului cultural din oraş a centre industriale din Anglia, film u l daş, pe m alul înalt al M ureşului, BARBÂTE-JNI : Viaţă d ificilă (.6
fost prezentat, pentru ei, un specta reprezintă, de fapt, modul de viaţă se găseşte una din cele mai vechi August") ; C R IV ID IA : Carambol
col organizat de orchestra de muzică al eroilor Această călătorie nu este aşezări omeneşti ale comunei p ri („M uncitoresc") ; LONEA ; Desene
populară a clubului sindicatelor din numai munca de zi cu zi a oame I m itive din ţara noastr ă ? secrete („M in e ru l") : LIV F Z E N I :
localitate. nilor englezi, cl însăşi munca din Sau : Ultim«a vacanţă („M unei (o rose”) ;
Prezentat atractiv, presărat cu mo generaţie in generaţie. @ a r t e a Ş tiaţi câ Ja Sibişel a funcţionat PAROŞENI : M usafiri ciudaţi pc
mente vesele susţinute de M arin Or- I prin 1803 un furn.nl care folosea muntele dc gheată („Energia") ;
şan, Emanuela Lucn Şi Vasilc Con Prin m odalităţi comice, autorii m inereu! dc fie r din localitate şi A LB A IU L IA ; Viscolul („V icto
stanţi nescu, spc*ctacc\iul s-n bucurat film u lu i (scenarişti Ra.y Galton. A lan care dădea fontă «atelierelor fabr i ria "); Cea mai frumoasă („23 A u
de succes, numeroase numere din Simpson şi regizor Duncan Wood) de consum cii de unelte agricole de la Cu- gust") : Tutunul — seriile l şi II
program fiind rechemate mereu la analizează evenimentele din viaţa In reţeaua cooperaţiei gir ? etc.. etc1. („Grădina V ictoria") ; Z LA T N A :
rampă. In cadruil concursului au fost Procesul dc la N unibcrg — seriile
ION IANCU cotidiană, dezvăluind caricatural Orăştie. Dorica Lupu din comuna puse întrebări de genul acesta : I şi II („M u n c ito ru l"); TEIUŞ :
corespondent psihologia personajelor. In atenţia lucrătorilor din reţeaua „Sebeşul", Fabrica chim ică din Orăş
cooperaţiei de consum stă ca o pro tic şi altele au fost vindute prin ase Criscior şi «alţii au vindut in cadrul „Cînd este ateslală în documente M arşul asupra Romei („V icto ria ");
blemă de seamă răspindirea şi popu menea acţiuni m ii (le volume. concursului cărţi în valori cuprinse existenţa oraşului O ră ştie ? "; SEBEŞ : Femeia în halat („Progre
larizarea cărţii în rindul maselor In Pentru difuzarea lite ra tu rii medi între 5.G00 — 11 000 lei „Care sînt trăsăturile specifice ale sul") ; Dincolo de barieră („Sebe
acest scop se folosesc m ultiple forme: cale, unităţile de librărie. în colabo Ca urmare a preocupărilor şi «acţiu civiliza ţie i neolitice de la T u r- şul") ; Valea vu ltu rilo r („G rădina
organizarea, în lib ră rii, a vitrin e lo r rare cu difuzor! procentuali, au in i n ilor întreprinde, de Ja începutul a- daş ?" ; „In dica ţi care este cea mai P rogresul"); APO LD U L DE SUS:
cu noutăţi, schim buri de experienţă ţia t acţiuni speciale in spitale şi dis nului şi pînă acum s-au vindut prin veche ramură industr ială din ceîe Sălbaticii de pc riu l m orţii („23
Intre lib ra ri şi difuzori voluntari, pensare. unde s-au vindut un mare unităţile cooperatiste din regiune şi I existente azi in oraşul Orăştie". August") : ORĂŞTIE : Femeia ne
standuri de cărţi la Jocul de muncă num ăr de cărţi (le specialitate pentru cu sp rijin u l difu zorilor volunt.ari La sfirşitu l fiecărei serii de în cunoscuţii („Flacăra") : Finala bu
De asemenea, se întreprind nume personalul medico-sanitar şi pentru cărţi in valoare de peste 1.000.000 lei. trebări. crainicul em isiunii invită clucaşii („P a tria "); C U G IR : Şoa
Volum ul v in /â rilo r de cărţi in acest
roase acţiuni : difuzarea bibliotecilor bibliotecile acestor unităţi. A cţiuni a- tim p este cu 20.6 )a sută mai marc I ascultătorii să reflecte asupra în recele din America („U.M.C.") ;
personale cu plata eşalonată, expo semănătoarc au fost organizate în trebă rilor puse Jungla tragică („7 Noiem brie") ;
z iţii de cărţi cu vînzâri etc. In nu cooperaţi vele agricole de producţie, decît in perioada corespunzătoare a Raidul vărgat („G rădina dc vară"):
10.9 la sută. I
meroase comune din raioanele Sebeş, în G.A.S. şi S.M.T. anului trecut, iar planul de desfa Folosind In continuare sugestii H AŢE G ; Catifeaua neagră („Popu
Orăştic şi Alba, au fost organizate ac De un bun succes s-a bucurat con cere a fost depăşit cu le ascultătorilor şi orientîndu-nc la r") ; B R A D : Fata din junglă
ţiu n i speciale în întreprinderi şi in cursul „Cel mai bun difuzor volun Demnă de am intii este activitatea lu după aspectele vie ţii şi a ctivită („Steaua roşie") ; G U R AB A R ZÂ ;
stitu ţii, pentru popularizarea şi d i tar de cărţi". M u lţi difuzori, cum sînt cră torilo r din unităţile cooperaţiei de Crcdeţi-m ă, oameni („M in e ru l") :
fuzarea cărţii. La întreprinderea „Că Domnica Avram din Tciuş, Cornelia consum din raioanele Brad şi Haţeg, I ţii oam enilor muncii din Orăştic, IL IA : Duminică la New Y ork
prioara", .1 M ai", fabrica de ciorapi Troancă din Sebeş, Gîrleşti Ioan din unde planul a fost depăşit cu 23—28 com itetul de redacţie şi-a îm bu („Lum ina").
la sut.n
nătăţit continuu conţinutul emi
Rezultatele obţinute pînă în pre
zent sint bune dar ele trebuie conti I siunilor locale.
In anticamera cabinetului medical nuate prin noi «acţiuni, prin tr-o preo
cupare permanentă. I IO AN ELENA ţ R A D I O
redactor responsabil
(Urmare din pag. I) incinta acestor in s titu ţii nu se fu M INER VA SAVU I
mează, şi nu-î rău Dar citeva Inspector şef personal şi învâţâ- al C entrului de radioficarc
scrumiere amplasate in locuri b i m int la U.R.C.C. Huncdoara-Dcva I Orăştic
făcîndu-le im practicabile. In plus, ne stabilite, ar obliga fum ătorii PR O G R AM U L I : 5,15 Gimnas
la intrare te întim pină zeci (le tică ; 5.30 Actualitatea agrară ;
Scenă din film u l „Barcagiul" chiştoace de ţigară. E drept că in să uzeze de ele şi bineînţeles câ 7.00 R adiojurnal ; 7,45 Salut vo
.s-ar evita aspectul neplăcut exis ios de pionier ; 0.00 Sum arul pre
tent în prezent aici. sei ; 8.30 La microfon, melodia
Policlinica — instituţie de să preferată ; 9.30 Sfatul medicului :
Studierea relaţiilor ORELE DE AUDIENTE nătate — trebuie să-şi pună pece 1 I)in
Enteritele la copii ; 10,30 Emisiu
tea educativă prin însâsi am bian
ne lite ra ră pentru şcolar i :
dintre limbă şi gîndire ţa pe care-o creează. De ce nu o scrierile pentru copii ale lui M i-
ridicăm la rangul pe care il me
h.ail Sadoveanu; 11.20 Lim ba noas
La sfaturile populare vin m ulţi ce — Cc solicită mai m ult cetăţenii rită ? tră (reluare) ; 11,45 „Badea ca-
cu ajutorul tăţeni pentru a rezolva anumite pro veniţi în audienţă ?
bleme personale sau de interes ob — Ei vin cu cerinţe dintre cele mai Citeva propuneri utile
olecfroencefalografului ştesc. Parte din ei preferă să se adre diferite. Fată doar citeva exemple. La
seze organului puterii de stat In ore mine a venit cetăţenu.1 Constantin Cu p rile ju l anchetei organizate
Electroencefalograful găseşte le de audiente. Buxilă cu rugămintea să-l sp rijin in de ziarul nostru am avut ca in te r
largi aplicaţii în medicină, psi Pentru a afla amănunte despre fe recalcularea pensiei. După ce am dis locutori — în afară de medici —
hologie, defectologie etc. Cu aju lul cum sînt p rim iţi cetăţenii (lin ra cutat cu el, mi-am dat seama câ arc oţelarî» furnalişti. constructori,
torul lui, specialiştii U niversită ionul Sebeş, am avut o convorbire cu dreptate si j-am spus ce trebuie să funcţionari, casnice. M ajoritatea
ţii „Babeş-Bol vai" din Cluj, de tovarăşul Pave) Nanu, secretarul1 sfa facă Apoi am luat legătura cu o fi
pildă, studiază relaţiile dintre tu lu i popular raional. înainte dc a ciul de prevederi sociale. In scurt ne-au vorbii cu respect despre re-m i place mie" — em isiune•<!«,
lim bă şi gîndire. P rintr-un dispo discuta, am răsfoit caietul in care tim p, omul a p rim it drepturile cc i serviciile conştiincioase ale per cîntece populare ; 12,45 Fantezie
zitiv a u xiliar, ci au obţinut me- sînt înregistrate cererile oamenilor se cuveneau. sonalului medical, despre faptul din cele mai frumoase m elodii ale
canograme care oferă date preţi care au venit în audienţă. Aproape In luna mai am p rim it în audienţă că program ul afişat în locuri v i lu i Ceaikovski ; 14,08 Sport ; 15.30
oase p livin d rolul aparatului res to ţi cei care au venit aici au p rim it rpe Iustina Ursu din Ghirbom. Era zibile se respectă întocmai. U nii Caleidoscop muzical ; 17,15 „M io
pirator in vorbire. Citeva canale răspunsuri complete la problemele r i foarte supărată din cauză că îi de tovarăşi au venit cu citeva propu riţa ", 15 m inute în tovărăşia unor
au fost adaptate înregistrării bio dicate Totuşi, să vedem ce spune to cedase soţul. Dorinţa ei a fost aceea neri — utile după părerea nias- creatori popular i ; 10,05 In jur ul
curenţilor musculari din organele varăşul Pavel Nanu. dc a interveni să primească ajutorul tră — caic merită să fie luate în globului ; 18,25 Cîntece din folclo
vocale şi membrele superioare şi — Confoem noilor instrucţiuni, la social pentru cei doi copii. Atunci consideraţie de către organele ru l nou, cerute de ascultători ;
im pu lsu rilo r reflexului galvano- Sfatul popular ra s-a dat dispoziţie competente 18,40 Jurnal agr ar ; 19,00 O melo
cutanat. Se ştie că sub influenta ional Sebeş se or 0 oficiu lu i de preve- N. B.. casnică, nc spunea p rin die pc adresa dumneavoastră ;
lu m in ii, sunetului, m irosului ele., ganizează audiem- ( O n t l i ' l f ) p h i j s f O dori sociale să re- tre altele : „Uneori trebuie să aş 19,30 Melodia zilei : „Dincolo de
au loc m odificări ide rezistenţei e- ţe dc două ori pe f ' t r l f g'-tA-l.n €0 zolve această cere tepţi un tim p pină să in tri la me zîm betul tău" de Sile Dînicu ;
Oectrîce cutanate. Curbele ©lectro- snptămină, in zile re în 24 ore, Juri u dic Acest tim p ar trece mai uşor 20,00 Radiogazeta de seară ; 21,05
dermale perm it cunoaşterea anu le de luni şi joi. A- ce s-a şi făcut dacă în sălile de aşteptare am E diţie radiofonică George Coşbuc:
m itor indici ai perceperii Tot cu eest program este afişat la loc vizibil, Din cele spuse pînă acum se poate găsi unele materiale (Ic educaţie Poezia de evocare istorică ; 21,25
electroencefalograful se obţin au- aşa că cetăţenii interesaţi ştiu cînd deduce procedeul de rezolvare a ce sanitară". ■Melodii magazin ; 22,20 Muzică u-
diograme necesare studiului de- să vină. In zilele respective se afla rinţe lor ridicate în orele de audienţe Gh. M., furnalist. era de părere şoară pentru îndrăgostiţi.
m utizării. la sediul sfatului populai- preşedin Deci, problema ridicată se înregis câ n-ar strica dacă s-ar afişa în
(Agerpres) tele, vicepreşedinţii şi secretarul Ce trează, iar secţiunea de specialitate locuri vizibile un tabel cu cabi- PRO G RAM UL TI : 7,30 Radio
tăţeanul are posibilitatea să meargă primeşte termen de rezolvare La a- netele care acordă consultaţii con- ju rn a l ; 7,55 Din allbumul m uzicii
iu audienţă la cine preferă. numite perioade se analizează in co tra-cost, însoţite de anumite in d i de estradă ; 9,03 Noi înregistr ări
Este adevărat că o parte (lin ce m itetul executiv modul cum au fost caţii p liv in d orele de serviciu, de muzică românească : „S im fo
In Editura Politică tăţeni vin la noi şi in alte zile. Bine rezolvate cererile oamenilor muncii.şi preţul unei consultaţii cte. B e rii" de M arţian Ne
nia p rim ă v
înţeles că îi prim im şi le rezolvăm se stabilesc noi măsuri. In sfîrşil. din discuţiile purtate grea ; 10,00 începuturile teatrului
dorinţele, respectind întocmai legile. — In registru apar ca ncre/olvalc am mai desprins propunerea ca, liric românesc ; 10.15 Lectură în
— Răsfoind registrul ne-am dat mai multe probleme ridicate dc ce atunci cînd un medic este solicitat prem ieră ; 10.30 Interpretul săpt.n-
a apărut: seama că nu vin prea m ulţi cetăţeni tăţeni cil riteva luni în urmă. Care în altă parte si nu poate veni la m înii — soprana A rta Florescu ;
în audienţă. Care este m otivul ? este cauza ? ora stabilită cetăţenii să fie anun 12,10 Cu scrisorile în faţă — em i
— Este adevărat câ num ărul lor — Cu toţi cei care au venit s-a stat ţaţi printr-un afiş în care să se siune de Ştefan Luca ; 14,30 Con-
Bucur Şchiopii : osie in continuă scădere. Acesta este, dc vorbă pe îndelete şi 11 s-a c la rifi indice cu precizie (nu cu aproxi cert de p rîn z ; 15,30 Roza vin tu -
GO SPO DĂRIILE AGRICOLE un Im m bun. Explicaţia se poate gă cat ceea ce au dorit. Rău este că to maţie) ora cind va putea fi găsit. rilo r (reluare) ; 16,00 Duete din o-
si totuşi in faptul că gradul de viaţă varăşii care au ţin u t audienţele res perele „Lakm e" de Delibes şi „E li
DE STAT ir
şi de conştiinţă al oamenilor a cres pective nu au scris în registru modul Am descris numai citeva aspecte x iru l dragostei" de Donizetti :
O rganizare— tehnică — eficientă cut. Apoi, sfaturile populare comu de rezolvare. In viito r însă. vom fi p rivin d ceea ce se întîm plă în an „Pe-un piciot de plai14, ciobanul s-a oprii să-şi cheme mioarele. Baci[a 16,20 Sună,, sună ceterâ ! ţ 17,40
Lucrarea analizează probleme nale au fost îndrumate să rezolve n- maî atenţi şi cu acest lucru. Consider ticamera cabinetului medical de anun(d cd sus, la stină, mămăliga mare, aburindd, aşteaptă laptele proas Capodopere ale lite ra tu rii — „Can
privin d locul şi rolul gospodăriilor num ilc probleme pe plan local, să nu că sint posibilităţi de a organiza şi la policlinicile hunedorene E bine păt din şlştare. Ziua s-apleacă spre amurg, chemtnd tonierul" de Petrarca ; 19,03 A uzi
agricole de stat In agricultura vină cetăţeanul pînă la Sebeş pentru mai bine rezolvarea cerinţelor oame ca organele competente să ţină „din zările-nnoptnle te din bătrîni — emisiune de fo l
României. Un loc im portant il o- ■lucruri mărunte. Mai amintesc că n ilo r muncii, ridicate in orele de au seama de ele şi să întreprindă a- a stelelor puternică oştire I r ; 19,30 Gaudeamus (emisiune
clo
cupă problemele referitoare la m em brii com itetului executiv, atunci dienţe. Esle de fajat o datorie a noas semenea măsuri care să facă să cn să cuprindă-o bolţilor cetate". pentru studenţi) ; 20,05 Sonata a
producţia vegetală şi animală, la cînd merg pe teren, discuta cu c c tă -, tră. dispară petele negre de pe albul Firea, obosită de înaltul lile i, porneşte la culcare, Inglnată de murmu H l-a în la m ajor „în car.acter
factorii şi direcţiile dezvoltării a- ţenii şi-i sprijină în rezolvarea unor im aculat ce simbolizează sănăta rul piriiaşelor şi loşnelul mestecenilor, aşa cum pated vrea să spună şi popular românesc" de George
cestora. probleme. Convorbire realizată dc V. ALBU tea. imaginea de lată. imortalizată pe peliculă In drum spre Partng. Eneseu ; 21.35 P rim ul „te iubesc"
— muzică uşoară ; 22,30 Moment
poetic : Versuri de M arin Sorescu.
Tn acest mod, precizează surse CU BARCA PE A T L A N T IC
oficiale indiene, 46 de persoane
au fost ucise pînă acum de tigri. Căpitanul de marină W illia m Jelevjziune
W illis, în vîrstă de 72 de ani, care
V IN D EC AT DE CANCER PRIN intenţionează să traverseze singur
TR AN SPLAN TAR EA UNEI Oceanul A tlantic pe bordul unei 10,00 Pentru copii şi tineretul
EFECTELE ECLIPSELOR Pazar, capitala Serbiei în Evul TU M O R I STRĂINE bărci cu o lungime de 3,3 m etri, şcolar : F ilm : „C alul cenuşiu". Cu
TO TA LE DE SOARE Mediu, citeva m orm inte dalind de M edicii de la In stitu tu l Roswell fizica în vacanţă ; 19,00 T e lejur
ASUPRA INSECTELOR peste 3500 ani M ormintele, con Park Memorial din B uflalo (New «a fost văzut dum inică de echipa nalul de seară ; 19,15 Şah ; 19,30
servate in condiţii bune, au fost York) avi anunţat că una din cele jul navei „Saxonia" la 960 k ilo A venturile Juî Robin Hood ; 20,00
Un gr up de naturalişti austrieci descoperite în urma săpăturilor patru persoane bolnave de cancer, m etri est de New York. El a pă Cabinet medical T V ; 20,20 Cro
au studiat comportarea insectelor întreprinse în ju ru l bisericii lui care au suferit o transplantare de răsit coasta S.U.A. la 22 iunie şi nica discului ; 20,35 O in vita ţie
în tim pul eclipselor totale de Soa Petru din oraş, considerată drept tum ori maligne, pare să fie salva pentru cei care n-au vizitat... Bra-
re. Astfel, ei au constatat că fu r ce«n mai veche dc pe teritoriu l tă. Este vorba (le Larrv Rinlc, în se îndreaptă spre Plym oulh (A n nul; 20,50 Poşta te le viziu n ii; 21,08
SENEGAL. — A- nicile par a fi paralizate încă cn gli*).
cest uriaş baobab, Iugoslaviei. Tn «această regiune au virstâ de 21 de ani. care se afla | Preludiu „M am aia — 1966'; 21,18
car e creşte pe dru o jumătate de oră înainte de a se fost descoperite «anterior nume într-o situaţie disperată şi care TRAVERSAREA PE JOS A F ilm ; „Calea V icto rie i" ; 22,50 Te
m ul de la Dakar- la atinge punctul maxim al eclipsei roase vestigii ale unor vechi a- dacă nu ar fi fost supus la aceas ii flejurnalul de noapte ; 23,00 Bule
Ties, are peste o de Soare Viaţa normată a colo şuuri ilirîce In ceea ce priveşte tă experienţă era condamnat să „V Ă II M O R Ţ II" PENTRU 24 ORE
mie de ani. El poa n iilo r de furnici este serios tu lb u recenta descoperire a arheologi moară de «acum trei luni. Se pare tin meteorologic.
te fi cu greu cu rată.'F urnicile îşi întrerup căută lor iugoslavi, s-a constatat că u- că în urma transplantării Rinlc Francezul Jean Pierre M arqu- Vreme.a vămîne nestabilâ, cu ce
prins de 7 oameni. rile lor pentru hrană. îşi părăsesc nul dintre morminte a aparţinut a fost vindecat, deoarece m edi ant, care a început traversarea rul noros ziua şi înseninări noap
in număr mare coloniile, alergînd unei femei bogate, întm cît au fost cii nu au mai găsit nici o urmă tea. Vor mai cădea precipitaţii sub
în dezordine. Abia la două ore găsite podoabe din aur şi ch ih lim vizibilă de cancer la os în orga pe jos a „V ă ii M o rţii" din C ali | Timpul probabil
formă de ploaie însoţite de des
după atingere.a punctului m axim bar, precum şi alte obiecte de în nismul său. Se piecizează că or fornia, urmează să străbată cea cărcări electrice. Vîntud va sufla
al eclipsei, furnicile îşi reiau via ganismul lui Rinlc a reuşit să mai periculoasă porţiune. După p o trivit din sectoarele vest şi
ţa normală. Efecte interesante ale frumuseţare. comb.ată tum orile străine, elim i- nord-veşt. Temperatura aerului
eclipselor totale de Soare s-au nînd în acelaşi tim p propriul său cum declară o ficia lită ţile locale, variabilă: ziua va fi cuprinsă în
observat şi asupra albinelor şi 46 PERSOANE UCISE DE TIG R I cancer Pentru a se afirm a cu cer nim eni nu a reuşit pînă în pre tre 23 şi 27 grade, iar noaptea in
flu tu rilo r. titudine că Rinlc a fost complet zent să parcurgă această distan tre 12 şi 16 grade
Recoltatul m ie rii în regiunile vindecat va trebui aşteptat cinci ţă, aflată în partea cea mai de
O DESCOPERIRE din delta flu v iu lu i Gange a deve sau zece ani pentru a vedea evo
A ARHEOLOG ILO R IU G O SLAVI n it o adevărată aventură: ciţiva luţia organism ului său C eilalţi jos a văii, la 85 de m etri sub n i PENTRU U RM ĂTO AR ELE
tig ri bengali „s-au obişnuit" să-i bolnavi asupra cărora s-a făcut velul m ării. A ici temperatura de
Un grup de arheologi iugoslavi pîndească pe oamenii care efectu transplantarea de tum ori maligne păşeşte 40 de grade la umbră, i.ar t Z IL E
au descoperit în apropiere de Novi ează această muncă şi sâ-i atace. străine au decedat. Ia soare ajunge la 90 de grade.
Vreme
schimbătoare, cu cerul
variabil şi tem peratura în creştere.
I