Page 93 - Drumul_socialismului_1966_07

P A G IN A A 3 -A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3598 nan

DIFERENŢIAT Exploatarea minieră MunceM Mic

raionul Ilia, regiunea Hunedoara
CAPACITATE Şl ANGAJEAZA DE URGENŢA :

— A R TIFIC IE R I;
— M INERI ;
D E C U N O Ş T I N Ţ E — AJUTORI M INERI ;

— MUNCITORI NECAUFICAŢI pentru subteran.
Salarizarea conform H.C.M. 1116/1965.
Comunistul îşi cîştigă autoritate în şura in rîndul tovarăşilor săi o .per­ Redăm detaliile pentru angajare:
faţa celorlalţi oameni ai m uncii prin manentă muncă politică, în vederea — artificieri 64 lei/zi = 1,632 lei lunar;
octivitatea sa de zi cu zi desfăşurata executării unor lucrări de calitate.
la locuJ de muncă, prin faptele sale, Nu o dată, tov Barbu a demonstrat — mineri 64 lei/zl = 1.632 Iei lunar;
prin întreaga sa comportare politică prin exemple convingătoare ce u r­ — ajutori mineri 54 lei/zi = 1.377 lei lunar;
şi morală. Prin munca lor, o r­ mări economice are o demontare a- — muncitori necalificaţi 41 lei/zi = 1.045 lei lunar
ganizaţiile de partid au reuşit tentă a pieselor locomotivelor.
sâ ridice nivelul de conştiinţă Din rezultatele brigăzii reiese că Muncind în acord se poate cîştiga :
al com uniştilor, să întărească rolul tovarăşii de aici îşi dau seama cq — minerii peste 100 lei la zi ;
lo r in viaţa cotidiană. In acest scop înseamnă demontarea dc calitate. La — ajutori mineri 90 lei pe z i;
organizaţiile de partid încredinţează economiile pe care le-a obţinut colec­ — muncitorii necalificaţi 80 lei pe zl.
m em brilor cor sarcini concrete la tivu l atelierului, contribuţia brigăzii In plus se mai plăteşte spor de izolare 10% din salariul tarifar
locurile de muncă, in activitatea pe conduse de tov Viorel Barbu este
care o desfăşoară în cele mai diferite substanţială. şi ore de noapte.
sectoare. In atenţia biroului au stat si pro­ De asemenea, recompensa anuală de vechime pină la 60% din
Repartizarea judicioasă a sarcini­ blemele educaţiei tineretului, pregă­
lor. în raport cu capacităţile, aptitu ­ tirea lor .profesională. Dc aceea, co­ salariul tarifar, după un an de muncă.
dinile şi experienţa fiecărui membru m uniştilor care lucrează cu tinerii, Se asigură locuinţă in oraşul Deva.
de partid constituie le-au fost încre­
un criteriu de ba- ■ m b k s m m m m i dinţate sarcini in
ză în rezolvarea acest sens. De p il­
lor, în asigurarea dă in brigada co­
succesului. Cum întiep m unistului Sever
In legătură cu Sâbău, de la grupa
modul de re p a rti­ bielă, lucrează 4 De cite ori nu ne-am oprit în dreptul vitrin e i ca să adm irăm ţesă­ ŞCOALA PROFESIONALĂ
zare a sarcinilor pe sarcina de partid tineri absolvenţi ai tura fină în linia elegantă a confecţiilor tricotate ? Fără să vrei, gîndul Pe seama
membri de partid, şcolii profesionale. te poartă la aceia care prin priceperea şi măiestria lor stăpinesc maşi­
Organizaţia de nile ce împletesc m iile de ochiuri. Pentru noi, ei sînt te xtilişti. Dar să cu­
cum aceştia sini a- partid i-a încredin­ noaştem pe unul dintre ei, pe lucrătoarea Ana Neag de la Fabrica „Sebe­ DE MECANICI AGRICOLI
traşi în rezolva­ ţat tov. Săbău sar­ şul" din Sebeş. Este tricoteră şi lucrează în secţia dublu cilindru. In .p a l­ rezervelor interne
rea lo r şi despre controlul în­ cina să se ocupe de întregirea cunoş­ maresul" Anei intră cîteva cifre care vorbesc de la sine despre hărnicia
d e p lin irii sarcinilor, am solicitat să tinţe lo r profesionale şi politice ale ti­ şi bunn ei calificare profesională — lună de lună ea realizează ia maşina
ne vorbească tov Petru Hălălaic, se­ nerilor cu care lucrează. Datorită ca­ la care lucrează cu cîte 12—15 la sută mai m ulţi ciorapi, indicele de ca­ M ilitîn d cu consecvenţă pentru în­ Alba Iulia
cretarul organizaţiei de bază nr. 1 lită ţilo r de care au făcut dovadă în litate îl depăşeşte în medie cu 6 procente, iar la economii realizează 300 deplinirea sarcinilor stabilite de cel
locomotive, de la Atelierele R.M.R. procesul de producţie şi în societate, lei lunar. O contribuţie modestă, dar însemnată totuşi, la realizările în­ de al IX -lea Congres al P.C.R., co­ a n u n ţ ă
Sîmeria. tin e rii Nîcolae Josan şi Gheorghe De- tregului colecliv. Foto : V. ONOIU lectivul F abricii chimice din Orăş-
— Ce crite rii aveţi în vedere Ia re­ heleanu au fost p rim iţi în rîndul tie înscrie în aceste zile noi succese
partizarea sarcinilor m em brilor de m em brilor de partid. pe graficul întrecerii. In toate sec­ al doilea concurs de admitere pentru anul şcolar 1966-1967 între
partid ? B iroul organizaţiei de partid a cău­ ţiile fa b ricii se desfăşoară o intensă'1 1-12 august a.c., care constă din următoarele probe:
— Adunarea de dare de seamă şi tat să atragă la rezolvarea acţiunilor muncă privin d îndeplinirea planului
alegere a noului birou al organiza­ sale şi activul fără de partid. Ast­ F<oodaiB®i fixe ce a ş te a p tă la toate sortimentele. — LIMBA ROMANA, SCRIS ŞI ORAL;
ţiei de bază a adoptat un plan de fel, unor tovarăşi din activul fără de — MATEMATICA, SCRIS Şl ORAL.
partid le-au fost încredinţate sarcini
măsuri privind tot mai buna desfă­ concrete din partea organizaţiei. A - să fie ?9ptase în m işcare66 La consfătuirea de producţie care
şurare a m uncii in cadrul secţiei lo­ a avut loc zilele trecute s-au dezbă­ înscrierile se primesc pină la data de 1 august pe baza urmă­
comotive. Desigur că pentru a deve­ cest procedeu constitue un m ijloc de tu t probleme deosebit de importante. toarelor acte:
ni fapte, la înfăptuirea planului sînt educare a tovarăşilor respectivi. (Urmare din pag. I) Exemplele citate şi ele nu sînt u n i­ Ca urmare a aplicări unor măsuri
chemaţi să-şi aducă contribuţia toţi — Cum u rm ăriţi modul în care co­ ce, arată că nu întotdeauna cei me­ privind organizarea superioară a pro­ — CERTIFICAT DE NAŞTERE (copie legalizată);
comuniştii. De aceea am căutat sâ m uniştii îşi înfăptuiesc sarcinile în ­ este mai mare decit planul tehnic n iţi să se îngrijească îndeaproape ducţiei şi a studiilor efectuate în u- — CERTIFICAT DE ABSOLVIRE A 8 SAU 7 CLASE (o ri­
repartizăm sarcini cit mai concrete credinţate ? stabilit nu scuteşte conducerea în ­ de folosirea raţională a fondurilor zină, s-a ajuns la concluzia că exis­ ginal) ;
fiecăruia. In acest scop biroul organi­ — Desigur că locul principal în în­ treprinderii de răspunderea pentru fixe nu o fac cu suficientă răspun­ tă încă rezerve de sporire a produc­
zaţiei de bază a ţin u t seama de n i­ deplinirea sarcinilor il au acţiunile nefolosirea acestor utilaje. In tro d u ­ dere. Cum altfel poate fi interpre­ ţiei Pe această bază, cit şi pe sea­ — BULETIN DE ANALIZA SINGELUI, efectuată cu maxi­
velul de pregătire profesională a educative, de dezvoltare a conştiin­ se în producţie ele ar fi contribuit tată achiziţionarea unui u tilaj, ma realizărilor obţinute pină acum, mum 3 săptămini înainte de concurs;
m em brilor de partid, de puterea de ţei fiecărui comunist In acest scop la creşterea productivităţii muncii transportarea lui şi montarea, fără colectivul nostru şi-a reînnoit anga­
muncă şi nivelul de înţelegere aii a- biroul organizaţiei de bază a folosit şi n-ar fi fost nevoie sâ se plătească ca el sâ fie necesar ? Am ortism en­ jam entul anual după cum urmează. — REZULTATUL EXAMENULUI RADIOLOGIC PULMONAR,
cestora. De asemenea la repartiza­ diferite metode şi mijloace. amortismente. Alte utilaje cum este tele pe care cele două unităţi — Indicatorii producţiei globale şi m ar­ efectuat cu ccl mult trei luni înainte de concurs ;
rea sarcinilor s-a avut în vedere să S-a statornicit obiceiul ca înainte pompa verticală „Halberg" nu au fost C.C.V.J şi 1. M. Barza — le plătesc fă să fie depăşiţi cu cîte 2.300.000, fa ­
nu fie supraîncărcaţi unii tovarăşi. de intrare in ordinea de zi a adu­ puse în funcţiune din luna februa­ pentru utilajele ce nu produc, în ­ ţă de 1.500.000 cît prevedea angaja­ — ADEVERINŢA DE SANATATE.
Intr-un caiet special au fost tre ­ nărilor generale 2—3 tovarăşi să in ­ rie. „De atunci stă nefolositâ, nea- carcă nejustificat preţul de cost. mentul in iţia l. La producţia marfă Se primesc candidaţi în vîrstă de pînă la 18 ani, îm pliniţi in­
cute numele fiecărui comunist şi sar­ formeze verbal despic felul cum se vînd locuri de muncă unde să o Or, conducerile tehnice ale celor vîndutâ şi încasată angajam entul a
cinile încredinţate de organizaţia de achită de sarcinile încredinţate. Noi utilizăm deocamdată. U lterior se două unităţi au obligaţia de a ve­ fost m ajorat cu 200 000 lei. P rin ra­ tre 1 ianuarie şi 31 decembrie 1966, precum şl din cci cu stagiul
bază. Desigur, unele răspunderi au am căutat să prezinte inform ări toţi va folosi la adincirea puţului C li­ ghea ca producţia sâ se realizeze ţionalizarea consumului de m aterii m ilitar satisfăcut, pînă la vîrsta dc 25 ani.
caracter permanent ia r altele sînt le­ tovarăşii — şi cei cu rezultate bune, nei". se spune în mem oriul ju s ti­ la un preţ de cost cît mai scăzut. prim e şi materiale, se vor obţine
gate de un anum it termen. După în ­ dar şi cei care n-an dovedit suficientă ficativ privind situaţia m aşinilor, Cum se împacă această sarcină a 1 800 000 lei economii suplimentare Inform aţii suplimentare se pot prim i de la secretariatul Şcolii
făptuirea acestora din urmă, comuniş­ preocupare. Un asemenea procedeu a u tila je lo r şi instalaţiilor nefolosite la preţul de cost. din Alba Iulia, telefon 39.
tilo r le sînt încredinţate altele. stim ulat comuniştii la o activitate tot întocm it de serviciul mccanîco-e- lor cu sumele de bani irosite prin
Iată şt cîteva exemple, care ilus­ mai spornică. nergetic. Pină cind se va folosi la plata amortismentelor la utilajele S T K U A N BRAIC A
trează crite riile care au stat la baza adincirea puţului Cîinel însă între ­ nefolosite ? economist
repartizării sarcinilor. prinderea plăteşte amortisment în
Demontarea locom otivelor intrate loc să dea u tila ju l disponibil pen­
în reparaţie este o operaţiune preten­ Sînt doar cîteva exmple din munca tru a fi folosit în alte unităţi unde
ţioasă. De calitatea acestei lu cră ri de­ organizaţiei de bază respective. To­ se simte lipsa lui. Gospodăria agricolă de sfat
pinde în mare măsură întreg flu xu l tuşi, aici, aşa cum ne relata tov P. O „istorie" asemănătoare are şi
prin care trece locomotiva în atelier. Uaiâlaie, este necesar să se pună mai alim entatorul cu lanţ „Ross“ pro­
Tocmai de aceea biroul organizaţiei m ult accent pe munca politică. Une­ curat pentru am plificarea instala­ „Avicola" Mintia
de bază a propus ca aici să lucreze ori există tendinţa- ca,.in repartizarea ţiei de antezdrobire. .Acest apajSftt
sarcinilor de partid sâ se atribuie MIR
tovarăşi cu o bună pregătire profe­ fiin d de alt tip decît celelalte — se
unele obligaţii nle-conducerii adm i­ spune in memoriu — nu tT'mar ^J.nJţiativa fur.nallşti- elaborare a fontei. La . începutul anului. Pe V I N D E
sională, cu un în a lts im ţ de răspun­ nistrative. obligaţii pur profesionale.
montat". Dar dc ce a fost coman­ lor hunedoreni, por­ rîndul lor, lucrătorii seama reducerii con­
dere. Şeful brigăzii dc la demontare In această direcţi;*, trebuie acţio­ dat? El stă şi acum nefolosit, iar nită cu doi ani şi ju ­ celor două fabrici de sumului de cocs s-au din prod.usele proprii, pe bază de comenzi ferme şî cu repar­
este comunistul Viorel Barbu. Lui i-a nat mai hotarit. întreprinderea plătleşte am ortis­ mătate in urmă : „sâ aglomerare a m ine­ realizat, în prim ul se­ tiţie urm ătoarele produse:
fost încredinţată sarcina de a desfă­ FL’RIR ment. producem toată fonta reurilor din combinat mestru, pe întreg sec­
peste plan cu cocs e- îmbunătăţesc conti­ torul furnale, econo­ - PASĂRI VII Şl SACRIFICATE;
conomisit", s-a dove­ nuu conţinutul şi ca­ m ii în valoare de pes­ - O U A ;
dit deosebit de valo­ litatea aglomeratului te 14.800.000 lei.
La furnalul
colectivul
roasă şi mereu actua­ uzinei cocso-chimice unde se aplică nr. 7, - PUI DE O 21, PENTRU PARTICULARI.
fieros, iar
cca
GOSPODĂRIREA MIJLOACELOR lă. Aplicarea ei în a îm bunătăţit sim ţi­ mai avansată tehno­ Cei interesaţi se vor adresa la sediul gospodăriei agricole
presupune
practică
logie de topire şi ela­
din partea întregului
produs şi livra t fu r-
colectiv de ingineri şi tor rezistenta cocsului borare a m etalului, de stat „A v ic o la " din satul M in tia .
tehnicieni. încărcători naliştilor s-a înregistrat anul a-
şi topitorî de Ia fu r­ Aplicarea în via­ cesta un consum me­
BĂNEŞTI SI MATERIALE preocupare pentru fo­ ţă zi eu zi a in iţia ­ diu de cocs pe tona
grijă şi
nale. multă
de fontă, cu 50 la sută
tivei,
aportul
prin
losirea celor mai a- susţinut al colective­ mai mic decît în 19G2,
vansate metode de lo r am intite, m obiliza­ .primul an de funcţio­
Datorită folosirii cu pricepere a persoane. Nu se poate trece cu ve­ tone de porumb. lucru. Astfel, ei stabi­ te de organizaţiile de nare a agregatului. La Fabrica chimică Orăstie
furnalele vechi consu­
lesc, pe baze ş tiin ţifi­
ajutorului acordat de stat, precum derea nici faptul că la Foit şi Strei in unele unităţi se întîlnesc de­ ce, cele mai corespun­ partid, contribuie -la mul de cocs raportat ?
şi a m ijloacelor proprii, multe coo­ Singeorgiu evidenţa m aterialelor şi ficienţe şi în ceea ce pl iveşte oglin­ zătoare consumuri reducerea sistematică la cantitatea de fontă
perative agricole şi-au sporit an de produselor s-a ţin u t în mod defec­ direa în actele contabile a mişcării specifice. în funcţie a preţului de cost al elaborată s-a redus în produce şi livrează pe bază de repartiţie o gam ă variată
an averea obştească, devenind m u l­ tuos. neexistînd registre de maga­ efectivelor de animale. Astfe>l, au de materialele ce in ­ fontei, la îm bunătăţi­ u ltim ii 5 an» cu a-
tim ilionare. In rîndul acestor uni­ zie completate conform dispoziţiilor fost cazuri cind procesele economi­ tră in componenţa rea continuă a calită­ proape 30 la sută. de produse după cum urmează :
ţii producţiei In pe­
tăţi se situează cele din A pol dul de legale. ce nu s-au consemnat în momen­ şarjei, avîndu-se în Eficienţa acestei
Sus, C linic. Sebeş, Bucerdea, Toteşti Este greu de explicat şi lipsa dc tul realizării lor, din care cauză nu vedere obţinerea de rioada care a trecut iniţiative, sursă im ­ “ am balaj’e pentru m edicam ente, din mase plastice; %r
de la începutul anu­
şi altele. Acest lucru denotă exis­ sp irit gospodăresc de care au dat a existat o concordanţă între situa­ indici tehnico-ccono- lui, fu rn a liştii Combi­ portantă de economii,
tenta unei preocupări susţinute din dovadă conducerile cooperativelor ţiile scriptice şi realitatea de pe m ici cit mai ridicaţi. natului din Hunedoa­ este cu atît mai mare “ fitin g u ri din P.V.C.;
partea consiliilor de conducere, a agricole din Brad, Peştişul Mic şi teren. Numai aşa se poate explica De asemenea, solicită ra au economisit o cu cît în condiţiile re­
com isiilor de revizie, a contabililor Zlaşti. unde de cîţiva ani de zile de ce la cooperativele agricole din mai m ult şi utilizează ducerii consumului — coşuri pentru tacîm uri;
şi brigadierilor pentru folosirea cu stau imobilizate însemnate fonduri Rîul A lb şi Boşorod. raionul Haţeg, cu randament sporit cantitate de cocs care specific de cocs, cresc
poate servi la produ­
eficienţă economică ridicată a fon­ băneşti. Spre exemplu, la Brad, s-a s-au găsit plusuri la unele specii de preîncălzitoarele de continuu indicii de — tăvi model 5 şi 6;
d u rilo r băneşti, pentru ţinerea la achiziţionat un pod bascul în va­ animale, iar la altele minusuri. Si­ cerea a peste 40 000
zi şi corectă a evidenţelor, pentru loare de 23.103 lei, care tim p de doi tu a ţii de felul celei am intite s-au aer, ceea ce c o n tri­ tone de fontă, depă­ utilizare ai furnalelor — sandale pentru plaiă ;
îmbunătăţeşte
şi
se
utilizarea judicioasă a forţei de ani nu s-a instalat pentru a putea constatat şi la cooperativele din buie la întreţinerea şi şind cu m ult angaja­ calitatea fontei.
intensificarea energiei
muncă şi a m ijloacelor de producţie fi folosit. O situaţie asemănătoare Lunca şi Nădăştia Superioară — jocuri arhiplast ;
Sînt însă şi cooperative agricole s-a constatat şi la celelalte două De existenţa deficienţelor semna­ calorice de topire şi mentul iniţia l luat la A. ZA H A R IE
în a căror activitate se întîlnesc o ■unităţi am intite. late se fac vinovate consiliile de — articole şcolare din mase plastice (cutii acuarele etc.).
serie de neajunsuri in privinţa gos­ La capitolul im obilizări de fon- conducere ale u n ită ţilor respective,
podăririi fo n d u rilo r băneşti şi a contabilii acestor unităţi şi comi­ ~ diverse piese din mase plastice.
m ijloacelor materiale, ceea ce face siile de revizie, care nu veghează
ca unităţile respective să nu înre­ cu suficientă răspundere la păstra­ De asemenea, întreprinderea deţine un mare stoc supranor­
gistreze rezultate pe măsura cerin­ rea avutului obştesc şi la folosirea U Z IN A M E C A N IC A C IIG IR mativ de diverse m ateriale.
ţelor şi a posibilităţilor de care Din activitatea cu maximum de eficienţă a rezer­
dispun. velor existente pentru consolidarea
Cîteva constatări privind defi­ economico-organizatorică a coope­ livrează din stocul disponibil pe bază de comenzi ferme, fără
cienţele semnalate in perioada de cooperativelor ra tive lo r agricole. repartiţie r
gestiune a anului trecut, din care După cum se ştie, gestionarea în
unele se repetă şi in acest an, sînt agricole mod necorespunzător a bunurilor
edificatoare. Astfel, urm ărind exe­ materiale şi a fondurilor băneşti are — oţeluri de construcţie, lam inate şi trase ;
cutarea operaţiunilor de casă, s-a o influenţa negativă asupra a ctivi­ — o ţeluri de scule;
semnalat faptul că la unele coope­ tă ţii economice a cooperativelor a- — lam inate neferoase;
ra tive agricole cum sînt cele din gricole. In prim ul rînd, lipsa sp iritu ­ — conductori şi m ateriale electrice;
Turdaş, Batiz, Brac), Lunca, Sal- duri băneşti s-au în tîln it şi alte as­ lui gospodăresc se manifestă în d i­ — furnire şi alto m ateriale,
clva, Lăpuşnic. Zam, Lăpugiu şi a l­ pecte negative. Este vorba despre minuarea veniturilo r cooperativelor
tele, nu s-au respectat in tru totul in ­ stocurile supranormative de mate­ agricole deoarece rămîn nefolosite
strucţiunile cu p rivire la efectuarea ria le formate cu 2—3 ani în urmă unele pîrghii care pot acţiona asu­ Lista m aterialelor d ispo nibile poote fi consultată la serviciul
plăţilor, fădndu-se unele cheltuieli şi de procurarea unor utilaje care pra creşterii producţiei vegetale şi
neeconomicoase, fără aprobarea a- nu sînt folosite de către unităţi. In animale. Acest lucru duce în mod aprovizionare, telefon 3, interior 285, sau poate fi trim isă în tre­
d u n ărilo r generale ale cooperatori­ raionul Ilia, la cooperativele agri­ nem ijlocit la scăderea ven itu rilo r prinderilor interesate.
lor. Iată cîteva exemple concrete. cole din Lăpuşnic şi Ohaba s-au cooperativelor şi ale cooperatorilor.
'La cooperativa agricolă din Turdaş degradat 26 tone ciment, în tim p ce Pentru a evita neajunsurile de fe­
s-au făcut plăţi direct din încasări alte unităţi au dus lipsă de acest lul celor semnalate este bine ca din
pentru diverse scopuri, în sumă de m ateria!. De asemenea, este greu de partea consiliilor de conducere ale
peste 17 000 lei. Tot la această uni­ găsit un răspuns m ulţum itor la în ­ cooperativelor agricole, a contabi­
tate s-a schimbat în mod n eju stifi­ trebarea : în ce scop s-au achiziţio­ lilo r şi a com isiilor de revizie sâ
cat destinaţia unor fonduri băneşti nat 5 motoare electrice. 59000 kg existe mai multă preocupare în întreprinderea minieră Hunedoara
ridicate de la bancă. La cooperati­ •amendamente calcaroase, un elec- ceea ce priveşte utilizarea m ijloa­
vele agricole din Lăpuşnic şi Kin- troîncâlzitor. o pompă centrifugă şi celor băneşti şî materiale pe care !e
toag s-au efectuat plăţi directe, peste 400 kg calciu fu ra je r la coo­ au la dispoziţie. Fiecare leu tre­ livrează pe bază de comenzi ferm e din stoc supranorm ativ ur­
p rin conturile deschise la bancă, în perativa agricolă din Ludoş, dacă buie cheltuit cu maximum de grijă, mătoarele m ateriale ■
valoare de peste 22.000 lei, iar la .ele nu se utilizează ? urm ârindu-se ca orice investiţie fă ­
Lunca s-au consumat fonduri bă­ Tot în le gă turi cu gestionarea cută sâ fie compensată de un spor ““ m ateriale feroase;
neşti fără a se recepţiona lucrările b unurilor materiale trebuie consem­ corespunzător de producţie. De aici
executate. Dc asemenea, la coope­ nate deficienţele cauzate de plusu­ 'decurge şi necesitatea ca în fiecare
rativa agricolă din Brad s-au cum­ rile nejustificate de produse agri­ unitate sâ se respecte principiul — fitin g u ri ;
părat m ărfuri cu plata în numerar cole care au existat la cooperativele m uncii colective, să se întărească
peste plafonul stabilit. agricole din Sîrbi, Batiz, Cristur,) democraţia cooperatistă, prin rid i­
Unele deficienţe s-au în tîln it şi Vingard şi altele. carea rolului adunărilor generale — — m ateriale descentralizate ;
în ceea ce priveşte gestiunea m ij­ U rm ărind modul de depozitare şi ca singurul organ în drept să hotă­
loacelor fixe. a m aterialelor şi pro­ păstrare a produselor agricole, s-a rască asupra întregii activităţi a
duselor. La cooperativa agricolă din constatat că la cooperativele agri­ cooperativelor agricole de produc­ — piese de schimb pentru autobasculante MAZ, excava­
■Foit, de pildă, o serie de obiective cole din Brad şi Zlaşti s-a înre­ ţie. Pe această cale se va asigura toare UB-120, Skoda, MB 2, perforatoare BU 1, CTN, tractoare
{construcţii), deşi au fost terminate gistrat pierderea şi degradarea unor înfăptuirea în mod exemplar a sar­ KD, rulm enţi ;
şi date în folosinţă cu 1—2 ani în însemnate cantităţi de cereale. F i­ cin ilo r trasate de partid în vederea
urmă, nu s-au recepţionat şi în­ ind vorba despre grija pentru avu­ fconsolidării economîc»-«£gajirtâtori-
registrat la tim p în evidenţa con­ tu l obştesc, nu se poate trece cu ce a cooperativelor agricole de pro­ — haine de protecţie şi uzură.
tabilă a unităţii, iar ila cooperati­ vederea nici faptul că la Vaţa şi
vele agricole din Vingard, Vaţa şi Lunca, din cauza nerespectârii mo­ ducţie. Comenzile se vor trim ite la I. M. H unedoara — Teliuc, te-
©rad o parte din mijloacele fixe m entului optim de recoltare a cu l­ lefon 227J5 H unedoara.
sînt lisa te în folosinţa diferitor tu rilo r, s-au mucegăit cîteva zeci de N. TlRCOB