Page 95 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI D IN TO A TE TARILE; U N IJIV A
VIZITA TOVARĂŞULUI

ION GHEORGHE MAURER M TURCIA

A N K A R A 27 (Agerpres). — T rim i­ ţii privind înfiinţarea universităţii şi şi resurselor naturale, a lţi membri
şii speciali V ictor Stamate şi Nico- perspectivele de dezvoltare. A fost ai guvernului, senatori, deputaţi, ge­
lae Popovici tra n s m it: vizitat apoi un modern laborator de nerali ai armatei turce, oameni de
In cea de-a treia zi a şederii sale cercetări chimice şi petrochimice. ştiinţă, funcţionari superiori
la Ankara, delegaţia guvernamentală In încheierea vizitei, la universi­ Au participat, de asemenea, şefi de
română, condusă de preşedintele tate, prem ierul român a urat aces­ m isiuni diplom atice acreditaţi în Ca­
C onsiliului de M in iştri, Ion Gheorghe tui for de înaltă pregătire, conceput pitala Turciei.
Maurer, a vizitat Muzeul H ittit. şi organizat atît de judicios şi mo­ Dejunul a decurs intr-o atmosferă
dern, o dezvoltare rapidă, succese cordială, prietenească.
Acest mvizeu, situat în vecinătatea demne de entuziasmul cu care este M iercuri seara la hotelul ,.Ankara
străvechii cetăţi a Galatei, pe colina
ANUL XVIII. NR 3599 | JOI 28 IULIE 1960 4 PAGINI - 25 BANI Kale, cuprinde valoroase exponate conclus, pentru a da poporului turc Palace" a avut lor o recepţie oferită
de ambasadorul României la Ankara,
cadrele care vor contribui la dezvol­
arheologice, obiecte de artă — o par­ tarea şi prosperitatea sa. Ion Drînceanu Au participat tovară­
te din ele unice în lume — din epoca şul Ion Gheorghe Maurer, m em brii
In cursul vizitelor, oaspeţii români
c u ltu rii h ittite şi din alte perioade. au fost însoţiţi de ambasadorul T u r­ delegaţiei şi m em brii ambasadei ro ­
Realizarea indicatorului dreptat apoi spre U niversitatea teh­ ciei la Bucureşti şi de alte persoane mâne
Coloana m aşinilor oficiale s-a în ­
Au fost de faţă Suleyman Demirel
nică r O rientului M ijlociu, aflată Ir oficiale. cu soţia, Ihsan Sabri Caglayangil cu
nord-vest de Ankara. La amiazâ, m inistrul afacerilor ex­ soţia, şi a lţi membri ai guvernului
terne al Turciei, Ihsan Săbii Cagla- turc, Cemal Tural. şeful m arelui stat
La Intrarea în clădirea universită­
producţia marfă vîndută şi încasată ţii, tovarăşul Ion Gheorghe M aurer şi yangil, cu soţia a oferit un dejun în major, Celalettin Coşgun, guvernato­
ceilalţi m em bri ai delegaţiei au fost onoarea preşedintelui C onsiliului de rul Ankarei, Sezai E rkut. prim arul
întîm p inaţi de rectorul universităţii, M in iştri al Republicii Socialiste Ro­ Ankarei. ambasadorul Turciei Ir
Kemal Kurdaş şi de mem bri ai cor­ mânia, Ion Gheorghe Maurer. Bucureşti, senatori şi deputaţi, şefi
Au participat m em brii
delegaţiei
pului universitar Recent construită, guvernamentale române şi m em brii ai partidelor politice turce, oameni de
ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti turci şi
universitatea tehnică este una dintre
DIN NOU DESPRE ajutor, nu acordă suficientă atenţie cele mai im portante in stitu ţii de în- Ambasadei române la Ankara. străini.
organizării muncii, folosirii tim pului
Au participat, de asemenea, şefi de
văţăm int superior ale Turciei. Aici
La dejun au luat parte Suleyman
de 'lucru din plin şi nu utilizează în
mod raţional mecanismele. La înce­ învaţă- In prezent aproape 4 000 de Dem irel, preşedintele C onsiliului de misiuni diplom atice acreditaţi în ca­
putul fiecărei luni, o dată cu şefii de studenţi turci şi din ţările O rientu­ M in iş tri al Republicii Turcia, cu so­ pitala Turciei.
Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­
sectoare şi cu m aiştrii de parchete, lui M ijlociu. ţia, Cihat Bilgehan, m inistru de stat, mosferă caldă, prietenească.
NERITMICITATE cito ri. pentru a se interesa care este
Ibrahim Deriner, m inistrul energiei
vin la sediul întreprinderii şi o par­
Oaspeţii români au p rim it explica­
te din şefii de echipe şi chiar m un­
cîştigul realizat. Convorbiri oficiale româno-turce
In următoarele două decade, m un­
cito rii depun eforturi In plus pentru
P rim ul semestru din acest an s-a produsele pe care le-am livrat, Iar
recuperarea restanţelor din
prim a
Încheiat de către forestierii de la l.F. noi nu am onorat întocmai comen­ decadă Or, aceste eforturi ii obosesc, A N K A R A 27 (Agerpres). — externe al României, şi Ihsan Sabri D um itru Bejan, Atanase Diacones-
Dobra cu unele rezultate bune. Pla­ zile beneficiarilor. La unităţile am in­ fac ca in prim ele zile din luna ce u r­ M iercuri la ora 11,30, la Palatul Caglayangil m inistrul de externe al cu, Ştefan Constantinescu şi Nicolae
nul producţiei globale şl m arfă a fost tite am expediat sortimente care nu mează să lucreze cu randamente mici. C onsiliului de M in iştri au avut loc Turciei. Stere.
în d eplinit în proporţie de 100,57 la au corespuns cu STAS-ul stabilit convorbiri Intre Ion Gheorghe C onvorbirile au continuat şi tn Din partea turcă au participat
sută şi respectiv 100,90 la sută, iar prin contract. V inovaţi ne facem noi, O astfel de situaţie se întilneşte şi Maurer. preşedintele C onsiliului de cursul dvipă-amiezii. Ihsan Sabri Caglayangil, şi Kam u-
productivitatea muncii a s<porit faţă cei din conducerea întreprinderii, că la conducătorii auto. In ultim ele M in iş tri al Repviblicii Socialiste In seara aceleiaşi zile. p rim ii m i­ ran Gurun, secretarul general adjunct
de prevederi cu 0,34 la sută. Cum nu am controlat suficient modul cum două decade solicită prea m ult auto­ România, şi Suleyman Demirel, pre­ n iştri ai celor două ţări s-au în tiI- al M inisterului A facerilor Externe in
era şi firesc, ne aşteptam ca Între ­ se expediază produsele din depozi­ vehiculele pentru a îndeplini şi de- şedintele C onsiliului de M in iştri al nit la Palatul C onsiliului de M in iş­ problemele economice, şi alte persoa­
prinderea să fi obţinut asemenea rea­ tele finale la beneficiari. Cînd am depâşi planul U nii din ei nu le în ­ Turciei. tri, pentru a continua convorbirile. ne oficiale.
liză ri şi la indicatorul producţia m ar­ constatat deficienţele respective, nu treţin şi nu le repară în mod cores­ La convorbiri au participat: Cor- Din partea română au p a rticip a t: C onvorbirile s-au desfăşurat intr-o
fă vîndută şi încasată. Dar, în aceas­ am luat măsuri operative pentru evi­ punzător, înlătură abia in prim a de­ neliu Mănescu, m inistrul afacerilor Cornelii) Mănescu, Alexandru Boabă, atmosferă cordială.
tă direcţie, rezultatele nu sînt deloc tarea repetării lor. cadă a lunii viitoare m icile defec­
m ulţum itoare. Pe cele şase luni, în ­ — Despre ritm icitatea liv ră ­ ţiuni ce apar pe parcurs. De aceea,
treprinderea forestieră Dobra are o rii produselor la beneficiari ce in prima decadă nu-şi realizează nici
restanţă la producţia marfă vîndută ne puteţi spune? ei planul.
şi încasată de 520.000 lei. Care este — Şi la acest capitol sîntem defi­ — Există condiţii pentru re­ Ansamblu! Teatrului de operă şi balet
explicaţia ? citari Noi nu am reuşit să livrăm cuperarea resto.nţclor la pro­
— Nerealizarea planului la produc­ produsele, la beneficiari in mod r it­ ducţia marfă vîndută şi încasa­
ţia m arfă vîndută şi încasată — ne-a mic. Pe de-o parte din cauză că sta­ tă ? Ce măsuri veţi în tre p rin ­ din Bucureşti Sa Atena
relatat inginerul Gheorghe Orvas, d i­ ţia C.F R. Dobra, dar in special de in acest scop ?
rectorul în treprinderii — se datoreş- Lăpugiu, nu ne asigură cu vagoane. — Am convingerea că în luna au­ ATENA 27. — Corespondentul A- lui antic „Herodos Atticus" de la România Ia Atena, Mircea Bălânes-
te mai m ultor cauze. Una din ele Staţia C.F.R. Lăpugiu, de pildă, in gust vom recupera toate restanţele gerpres, C. Alexandroaie, transm ite: poalele Acropolei. Solii artei româ­ cu, şi a lţi mem bri ai ambasadei.
constă in nerealizarea integrală a 12 zile din luna iulie nu ne-a repar­ la producţia marfă vîndută şi înca­ neşti au fost intîm pinaţi la aeropor­
planului sortim ental. La lemn pentru tizat nici un vagon, deşi pe rampă sată. Oînd afum acest lucru, mă ba­ M iercuri a sosit la Atena ansamblul tul Eienikon de conducători ai Fes­ A rtiş tii români vor prezenta pe
celuloză de fag şi la buşteni pen­ aveam material suficient pentru În­ zez pe faptul câ in momentul de Forjorul Gheorghe Gostian, de la Teatrului de operă şi balet din Bu­ tiva lu lu i Atenei, de oameni de artă scena festivalului opera „O edip" de
tru gater din stejar, restanţele se r i­ cărcat. De la 1 la 25 iulie, staţia faţă întreprinderea are asiguraţi be­ E. M. Ghelar execută lucrări de ca­ cureşti, care urmează să prezinte, şi cultură greci. Au fost de faţă George Enescu şi baletul .Lacul Le­
dică la valoarea de 770.000 lei şi res­ C.F.R. Lăpugiu avea faţă de noi o neficiari pentru desfacerea lem nului litate şi la tim p. Fotografia ni-1 re­ în cadrul Festivalului Atenei, o se­ ambasadorul Republicii Socialiste bedelor" de Ceaikovski.
pectiv 70.000 lei, iar la lemn pentru restanţă de peste 1000 tone Uneori, pentru celuloză şi pentru construcţii prezintă luerînd la forjă rie de spectacole pe scena Teatru­
construcţii rurale la 81.000 lei. Res­ mai ales spre sfîrşitul lunii, ne re­ rurale De asemenea, în u ltim u l tim p
tanţele la aceste sortimente sînt jus­ partizează Sntr o zi un număr prea au fost create toate condiţiile pentru
tificate. La celuloză şi lemn pentru mare de vagoane, creindu-ne greu­ realizarea ritm ică a planului la toa­
construcţii rurale, M inisterul Econo­ tăţi. te sortimentele C irculaţia pe drum ul
miei Forestiere nu ne-a asigurat be­ La neritm icitalea liv ră rii produse­ auto Dobra — Valea Ţiganului, care
neficiari. Noi am căutat beneficiari lor către beneficiari a contribuit si a suferit de ne urma calam ităţii, a
In ţară, dar pînâ în urmă cu o lună neritm icitatea îndeplinirii planului for t restabilită. Apoi, am repartizat
nu am găsit. In momentul de faţă de producţie. In fiecare lună planul mai judicios m uncitorii şi utilajele
livrăm lemn pentru construcţii ru ra ­ prim ei decade este îndeplinit doar pe parchete, p o trivit sarcinilor de
le la T R.C. Hunedoara şl C.A.P. Şi- in proporţie de 50 la sută, în tim p cc plan şi co n d iţiilo r de exploatare.
ria, regiunea Banat. planul aferent celei de a treia de­ Solicităm insă să fim s p rijin iţi mai
La buşteni de fag pentru gater nu cade este depăşit cu circa 60 la sută. m ult de către ceferiştii din staţiile
ne am putut îndeplini planul .pentru, — De ce nu se realizează pta- Dobra şi Lăpugiu Aceasta deoarece,
câ tirnp. de 15 zile, drum ul auto Do- nul de producţie în mod rit­ din cauză că staţiile am intite nu
b ra -^ V a l^ ţig a n u lu i a fost calam i- mic ? ne-au asigurat decît în ultim ele zile Se vorbeşte foarte m ult în
tat. Din parchetele deservite de acest — In prim a decadă.focului de'tim p ale h |n if - vagoane, nu • am pu­ ultim a vreme despre comerţ,
drtim , nu am putut transporta' lemn. tut livra în termen sortim entele la o narea oam enilor muncii, despre GESTIONARUL- FIGURA CENTRALA
despre rolul său în aprovfeio--
nu este folosit judicios. Şefii de sec­
Au fost însă şi cazuri cînd la o par­ toare şi m aiştrii de parchete vin la serie de beneficiari, neputînd încasa
te din sortimente, deşi am avut be­ întreprindere pentru 3-4 zile în ve­ la tim p 514.000 lei, care au grevat aspectul interior şi exterior al
neficiari, ,nu ne-am îndeplinit derea încheierii bilanţului pe luna realizările. magazinelor, despre lucrătorii
planul. La butur) crăci şi crăci lega­ care a trecut. In această perioadă, lu ­ Interviu realizat de care deservesc acest im portant
te în snopi am rămas cu o restanţă sector de activitate. Pentru ma­ A M A G A Z I N U L U I Anchetă
de 5.000 tone şi respectiv 15.000 tone, crătorii, lip siţi de supraveghere şi de L. DEM ETER terialul dc (aţă, din variatele
iar la doage de fag pentru butoaie aspecte ale muncii din comer­
de bere şi traverse înguste cu o res­ ţul socialist, am ales unul sin­ disciplina este înţeleasă şi contribuie
tanţă de 29 m c. şi respectiv 1.700 gur : G ESTIO NARUL. CA F I­ tionar, Maixrel Agrigoroaie. de marfă existent în depozit. Aces­
bucăţi. Explicaţia ? In mod greşit noi Fe seama sporirii indicilor de utilizare GURA CENTRALA A .MAGA­ „Gestionarul de magazin, sau şeful tor două deziderale ale aprovizionă­ la o deservire bună a cum părători­
am considerat că valoarea acestor Z IN U LU I. de unitate comercială cum se mai rii eu le acord o atenţie deosebită. lo r". ne au
Cuvintele tov. Agrigoroaie
sortimente este mai mică şi nu in ­ M uncitorii, tehnicienii şi inginerii De menţionat este faptul câ in p ri­ spune — ne-a declarat tov. Agrigo­ Cunoaşterea cererii de consum se fost confirm ate de atmosfera de lu ­
fluenţează prea m ult realizările în­ Preparaţiei de cărbuni din Petrila se ma jum ătate a anului calitatea căr­ roaie — este intr-adevăr figura cen­ realizează prin consultarea cumpără­ cru ce domneşte la magazinul „P ri­
treprinderii. Tocmai de aceea, nu am preocupă îndeaproape de creşterea bunilor preparaţi a fost îm bunătăţi­ Deziderate trală a magazinului. El dă tonul a tit to rilo r şi a vînzâtorilor, iar cunoaşte­ chindelul", de atitudinea corectă şi
acordat suficientă atenţie'îndeplinii ii continuă a cantităţii de cărbuni pre­ tă cu 1,2 la sulă prin reducerea pro­ în aprovizionare, cît şi în deservire. rea fondului de marfă, prin dese de­ politicoasă a întregului personal, de
planului la sortimentele am intite. paraţi şi spălaţi. M ăsurile luate pen­ centului de cenuşă, iar um iditatea a Aceasta o spun din experienţa mea. plasări la depozit şi chiar la produ­ aprovizionarea ireproşabilă a uni­
cător.
Deşi tînâr, am o practică de gestio­
La cauzele subiective, care au gre­ tru organizarea mai bună a muncii, scăzut cu 0,9 la sută faţă de STAS.. importante: nar de opt ani. In acest tim p, am a- tă ţii.
vat realizarea sarcinilor la producţia întrecerea vie desfăşurată de prepa­ In dreptul acestor realizări şi-au vut posibilitatea să cunosc o m ulţim e O altă sarcină im portantă a şefu­ Rolul im portant pe care il are ges­
marfă vîndută şi încasată se adaugă ratori, au făcut ca in prim ul semes­ înscris numele preparatorii din de aspecte pe care le ridică sarcina lui de unitate este aceea de a urm ări tionarul de magazin este bine înţeles
schim burile conduse de Aurel Onea, aprovizionarea
Insă şi alt) factori. De exemplu, în­ tru al anului maşinile şi utilajele să de gestionar, tn prim ul rînd, gestio­ felul cum se desfăşoară activitatea de şi de către a lţi şefi de unitate din
treprinderea noastră a plătit circa fie mai bine utilizate Pe această Gheorghe Gaer. Ilie M incoff, lacob narul trebuie să se ocupe cu cea mai deservire în magazinul pe care il regiune. La magazinul textil nr. 1
85.000 lei pentru materialele aflate in bază s-au realizat 32.564 tone de căr­ Rusan, Vasile Sueiu, Alexandru O- şi deservirea mare grijă de aprovizionarea maga­ gestionează. In activitatea colectivu­ din Hunedoara, gestionara Carola
buni preparaţi peste prevederile prea, Em ilian Doboş şi a lţii, precum lui unită ţii noastre s-a încetăţenit
custodie la I. F. Inâu, I M. Barza, zinului. Dar această aprovizionare practica de a veni în întim pinarea Ivanciu îşi petrece cea mai mare
planului, 2893 tone de cărbuni spe­ şi echipele de lăcătuşi care au exe­ La Hunedoara am vizitat mai m ul­
C I L. Blaj, „ B u to iu l' Bucureşti şi ciali pentru semicocs şi 281 tone b ri­ cutat lucrări de bună calitate te unităţi comerciale cu p ro filu ri d i­ trebuie făcută nu la întîm plare, ci pe dorinţelor cum părătorilor, prin re­ parte a program ului său, in m ijlocu l
T.M. Deva. Aceasta, datorită faptu­ chete peste sarcinile aferente perioa­ CO NSTANTIN RADULA ferite La magazinul „P richindelul", baza unui studiu am ănunţit a cere­ comandări, asupra ca lită ţii şi oportu­ colectivului de deservire şi al cum ­
părătorilor. Nu o dată, ea ajută d i­
lui câ beneficiarii nu ne-au ridicat dei. corespondent am avut ca interlocutor pe tov. ges- rii de consum, a cunoaşterii fondului n ită ţii unor m ărfuri. Un rol însemnat rect la servirea în raioanele mal a-
în această p rivin ţă îl are gestiona­
rul. Eu îmi petrec cea mai mare par­ ylomerate.
te a program ului de lucru în m ijlo ­ „Aceasta este o sarcină a gestiona­
cul vînzâtorilor şi al cum părătorilor, ru lu i — ne-a spus tov. Ivanciu. Şe­
ajutînd la deservire intr-un raion sau fu l de unitate nu trebuie să fie ca
altul. A jutînd la deservire, gestiona­ un inspector, care se plim bă prin m a­
gazin o dată sau de două ori pe zi.
CLIPE DIN VACANTA MARE constituie un exemplu de comporta­ ci să ajute concret la desfăşurarea
rul face dovada cunoştinţelor
sale,
a ctivită ţii de deservire".
re pentru colectivul cu care lucrea­
ză. C um părătorii care vin în maga­ Iată aşadar, în cîteva cuvinte, re
zinul nostru sînt îndrum aţi spre m ăr­ trebuie să fie un gestionar, care este
fu rile cele mai noi şi mai de cali­ rolul său în desfăşurarea com erţului.
Parcă vara aceasta a peliculă momente din prezentat cu Viorica buline, a lţii preferau pla­ tate. lî se recomandă articolele cele Ancheta noastră a cuprins însă şi a lt­
adus mai multă larmă orele lor de agrement ce punctul nostru de gim ­ ja (foto nr 2). mai potrivite vîrstei şi dezvoltării f i ­ fel de aspecte.
pe potecile ce urcă zglo­ le sînt prietene bune din nastică... Un scurt interviu cu zice a copiilor. Aceste recomandări se
b ii pe în ălţim i, pe m ar­ zori şi pînâ ce noaptea D iscuţiile pe iarba ver­ Rodica Vţad fac cu m ultă bunăvoinţă şi atenţie Pasivitatea
ginea pîrîiaşelor ce şi-au îşi trim ite tainicele um ­ de nu mai contenesc — Iţi place la Vaţa ? faţă de cei ce solicită m ărfuri.
cioplit făgaşul printre blare dinspre m unţi La (foto nr 1). — Nespus de mult. Noi nu neglijăm nici ţinuta vesti­
stînci. In lum inişurile cu ora cind am ajuns, copiii 98 de copii au îm pîn- Ştrandul, drum eţia, fo­ mentară. Toţi lucrătorii, inclusiv ges­ şi urmările ei
Iarba mătăsoasă, pretu­ se odihneau încă. Doar 7.ît cu veselia lor curtea cul de tabără, excursiile, tionarul. trebuie să fie îm brăcaţi în
tindeni in munţi. Au ve­ Viorica Ordeanu, Coseti imensă. lectura, sportul totul uniform ă curată, bine călcată, să aibă
n it copiii cu sufletul plin Oancea, Mircea Nanu, îm i place. în general un aspect civilizat. V izitind magazinul de mezeluri si
de soare să aducă zvon Rodica Oancea şi Maria — Tovarăşe director, — Cu ce medie ai în ­ De mare însemnătate sînt apoi re­ brînzeturi nr 2 din Hunedoara,
de glasuri cristaline prin Verzan n-au „respectat" fiindcă ploaia de aseară cheiat anul şcolar ? ne-am făcut o imagine de felul cum
codrii seculari, să men­ ultim ele minute de somn. ne-a încurcat programul ~~ Cu 9.66. laţiile ce se stabilesc între gestionar G II. PAVEL
ţină prim ăvara în miez Aveau oaspeţi : părinţi de dimineaţă. mergem — Intre mine şi V io ri­ şi lucrătorii din magazin. Ele trebuie GH. JURCA
de varâ şi rude, sosiţi de la Alba acum la şt)ancf?\ ca — se ataşă în dis­ să fie principiale, de colaborare şi
Am poposit deunăzi In Iulia — Da. U nii la ştrand, cuţie Coseti — e diferen­ ajutor reciproc. In magazinul nostru. (Continuare in pag. a 2-a)
m ijlocul copiilor ce-şî — Tăticule, mămică, a lţii la volei. ţă de numai un punct :
petrec două sâptâmîni mă mai lăsaţi o lună ? Peste cîteva minute, in 9,14 şi 9,15
din recreaţia acestei veri — Cum încă o lună, lum inişul din parcul cu Text : LU C IA LIC IU
în tabăra de la Vaţa de Mircea, băiete... Sînt şi arbori seculari, liniştea Foto: ILE A N A TEREK
Jos. Cîteva ore am ţin u t a fost spartă. Cei mai
tovărăşie jocului şi rîsu- a lţii care vor să vină aici. S E C E R I Ş 1 9 6 6
lui lor, cînteceloi-, voio­ — Mămică, să fi vă­ curajoşi îşi dădeau in til- (Continuare In
şiei lor. Am surprins pe zut focul de tabără ! Am nire cu apa de pe tram ­ pag. a 2-a)
Recolta — grabnic In hambare!
Avem in faţă situaţiile privind re­ nînd cu mai multă hotărîre şi -
coltatul griu lu i în cooperativele agri­ rativitate, ţăranii cooperatori din
cole de producţie pe zilele de 26 şi cest raion au reuşit ca in ziu
27 iulie. Analizînd ritm u rile re a li­ 27 iulie să secere grîul de pe
zate de la un raion Ia altul, se cons­ hectare, fapt ce dovedeşte câ a
tată diferenţe însemnate in ceea ce cînd există preocupare susţinut,
priveşte viteza zilnică la seceriş. Ca partea tu tu ro r factorilor chema1
si pînă acum, în fruntea întrecerii asigure executarea intr-un tei r
ce se desfăşoară pentru strîngerea cît mai scurt a recoltatului se
la tim p şi fără pierderi a recoltei se realiza ritm u ri la nivelul forţei
situează cooperativele agricole din m ijloacelor de care dispun unită!
raionul Ilia. unde în cursul zilei de Nu pot fi trecute însă cu \r
ieri ritm u l la seceriş a fost de a-
proape 8 procente rea rezultatele pe care le înr
trează la recoltat, cooperativeir
De asemenea, consemnăm ca po­ gricole din raioanele O râ ştie şiA l
zitive succesele înregistrate de că­ Cu toate că unităţile respectiv-
tre cooperativele agricole din raionul condiţii cu m ult mai bune faţ
Sebeş. Datorită m ăsurilor luate de cooperativele agricole din rai
conducerile u n ită ţilor, cu s p rijin u l şi Haţeg, ieri au secerat grîul nur
sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, în acest raion, ieri, s-a strîns de pe cîte 500-507 hectare Cai
recolta de griu de pe o suprafaţă de existenţe» unei asemenea situaţii
1.057 hectare. M erită să fie scoase găsesc explicaţia în folosirea cu .
în evidenţă şi rezultatele pe care
le-au obţinut la seceriş, cooperativele
agricole din raionul Haţeg. Acţio- (Conlinuare în pag a 3-a)