Page 96 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 96
PÂOINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI 3599
■a— niwim^i n inn
fonice. Sumele cerute de clienţi sînt
livrate la dom iciliu, cu ajutorul u-
nor autocamionete blindate.
LA BONN (Germania occidenta
lă) s-a deschis clubul „iu b ito rilo r
de p lim bări". Sînt admişi în acest
IN TER PREŢI BENEVO LI singur băţ a fost de ajuns ca să-şi club toţi ceî care dovedesc că au
M inisterul T urism ului din Franţa aprindă cu toţii ţigările. mers pe Jos 300 de ore Intr-un an.
a apelat la toţi francezii care vor
besc 'lim bi străine şi vor să vină în DIN FUGA C O N D EIU LU I C IO R I-PESC Ani
ajutorul tu riş tilo r străini. Cei care SUZY SM1TH. o tînără scoţiană Intr-o v\ însorită de iarnă, un
sînt de acord să fie solicitaţi pe în vîrstă de 20 de ani, a fost pro pescar care îşi aruncase undiţa în
stradă ca interpreţi benevoli vor clamată Miss Pralină. Ca recom rlu l Osîm <R P. Bulgaria) pe m alul
purta ca semn distinctiv o insignă pensă, ea a p rim it atîtea kilograme apei a obsedat nişte ciori ciugu-
la butonieră. de praline, cît cîntâreşte. Qind ceva îh apă Spre uim irea sa,
Pe insignele, care au început să pescarul a constatat că păsările
Poştaşul ne-a adus un vra f de se distribuie la Clubul T uristic al PENTRU a rezolva problema par mincau peşte. El le-a alungat. După
scrisori. In m ajoritatea lor, cores Franţei, este înfăţişat un steag cării m aşinilor, m unicipalitatea o- cîteva minute au venit alte tre i
pondenţii noştri voluntari ne rela străin şi trei persoane braţ la braţ. raşului Coventry (Anglia), a hotă ciori care s-au dovedit şi ele pescari
tează fapte interesante din activi & rî t să construiască in cartierul cen iscusiţi. Curînd pe mal s-a adunat
tatea de producţie din diferite în RECORDURI tral al oraşului un bulevard aerian un stol întreg de ciori care se în
treprinderi. .La atelierul de zonă i t l T i T O l W Englezul John Stokes, în vîrstă de inelar la nivelul clădirilo r. Pe aco fruptau cu peşte.
C.F.R. Alba Iulia, ne scrie tov. IV 32 de ani, a stat 32 de ,7.ile şi 14 perişurile acestor clădiri vor fi fl- Este clar că, spre deosebire de
Petru Toma. s-au aplicat în pro ore intr-un butoi cocoţat în v îrfu l menajate locuri de parcare. ciorile obişnuite care se hrănesc cu
ducţie în perioada prim ului semes unui stîlp din Birm ingham , bătînd m ortăciuni, ciorile de pe malul n u
tru al acestui an 7 inovaţii. Dintre I « « « a astfel recordul britanic (31 ore) în U R A G A N U L care a b întu it în lu l Osîm preferă să pescuiască şi
acestea cele mai eficace au fost rea acest domeniu. cursul lun ii mai oraşul Topeka din să mânînce peşte viu.
lizate de lăcătuşii Drâghici Artenie, Cînd a coborît din stilpul înalt Texas, nu a avut numai efecte de
Gheorghe Udrea, lonescu Stnn, de 13,70 m, noul campion de „pole zastruoase : el a deschis, In centrul ŢESĂTURĂ - CAMELEON
strungarul Vasile Gîscă şi electri v a squatting* (chircire pfc un par), şi-a oraşului, o trecere naturală pe care
cianul Neagoe Colceag. Prin inova *■ „-.**1 pKSe pus o pereche de patine pe rotile autorităţile au hotărît s-o transfor In Anglia s-a pus în vlnzare o
ţia .D ispozitiv pentru presarea I şi a făcut citeva tu ru ri pe patinoa me în bulevard. ţesătură realizată pe bază de po-
arcurilor e)icoidale“, concepută de rul la care lucrează si care se află liam idă, cu firu l transparent, care
Drâghici Artenie şi Gheorghe alături de stilpul cu pricina. O BANCA din Lisabona a in iţia t poate lua culoarea ţesăturii pe care
Udrea, de pildă, s-a reuşit să se — începusem să mă plictisesc a- un oficiu special de comenzi tele este aplicată.
reducă tim pul de înlocuire a arcu colo sus — a declarat el ziariştilor.
rilo r elicoidale defecte de la va Oraşul Hunedoara este acum
goane. Deosebit de eficace sînt şi de nerecunoscut. Pc locurile Scotty Owen, In vîrstă de 19 ani,
inovaţiile „Fişă de contact pentru virane de odinioară s-au con din Salnt Louis (Missouri), ă stabi
sudura electrică ' şi „D ispozitiv pen struit în u ltim ii ani oblectivo lit un nou record mondial. El a bă
tru strunjirea cuzineţilor*. soclal-culturale şl un număr tu t toba tim p de 41 de ore, 48 m i
Despre activitatea de concepţie a lu i mă ocu,p In şedinţele pe care o- mare de blocuri ce au □ linie nute şl 45 secunde, depăşind cu 11
inovatorilor ne-au sci'is şi corespon bişnuim să le ţinem sâptămînal. De-o arhitectonică modernă. După ore performanţa fostului campion.
denţii Alexandru Epure, de la U- lună însă n-am mai putut organiza orele de 6ervlclu, oţelarll şl
zina .30 Decembrie' din Cugir şi nici o şedinţă de acest fel, din cau fu rn a llştll, cocsarll şl laralnato- C H IB R ITU R I D IN A N U L 1858
M uncitorii care demolau o clădire
Ion Bertotl, de la U.R.U.M. Petro ză că am fost foarte ocupat cu apro ril, constructorii, toţi locuitorii veche din Celkar, lingă A htiubinsk
şani. .Faţă de 10 propuneri de Ino (Urmare din pag. I) vizionarea. Să ş tiţi însă că aceste şe oraşului se odihnesc în aparta (R.S.S. Kazahâ), au găsit o cutie de
vaţii cîte s-au înregistrat in prim ul dinţe n-au dat rezultate. N-am cui mente luminoase şl spaţioase, ch ib ritu ri. Pe etichetă era Indicată
semestru al anului trecut, consem 6ă vorbesc. Avem supraveghetoare In sau se plimbă pe aleile fru data fab rică rii c h ib ritu rilo r — 1858.
nează prin tre altele tehnologul Ion raionul cu autoservire care mal m ult mos amenajate. Beţele au o lungime de 57 mm. Pen
Bertoti, în acest semestru s-au în tiu trebuie să fie o unitate de acest privesc pe fereastră, decît să înd ru IN FOTOGRAFIE: Citcva din tru a se convinge dacă mal sint
registrat 33 propuneri de inovaţii. pro fil. Igiena localului lăsa m ult de me cum părătorii pentru a găsi mal zecile de blocuri construite în bune, m uncitorii le-au încercat. Un
D intre acestea, 18 au fost aplicate dorit. Pe jos nu mal fusese m ăturat repede m ărfurile dorite. De altfel, în oraşul Hunedoara.
in producţie*. m ijlocul acestui colectiv sînt frecu
de m ult, ambalajele ocupau o mare
Lecturâm alte scrisori. „Brigăzile parte a spaţiului magazinului, iar şuri neprincipiale. Am ajuns în si
de mecanici conduse de Ion Bolea, m ulte m ărfuri n-aveau etichetele cu tuaţia să cer plecarea de alei...
Ştefan Iohăgel şi Iosif Albu de la preţuri. In magazia de mină, aceeaşi Din cile se pare, tov. Pepenar cu
Depoul de locomotive C.F.R. Sime- privelişte dezordonată. Tov Ion Du- noaşte a tribuţiile pe care le are un
ria, ne relatează printre altele co mitraşcu, gestionarul magazinului, a şef de unitate Dar, din păcate, nu
respondentul nostru Emil Creţu, recunoscut că se poate face mai m ult le exercită cu toată autoritatea. El
economisesc lunar cîte 25-30 tone pentru ordinea şi igiena unităţii, preferă să se plîngâ la unii şi la a lţii, (Urmare din pag I) — E bună mîncarea Gabriela ?
com bustibil convenţional. Acest dar... în loc să ia măsuri de îm bunătăţire — Foarte bună. Să fi fost aici la
succesul obţin ca urmare a preo — Eu sînt de fapt in concediu me a situaţiei Dacă aşa stau (lucrurile, Am lăsat copiii sub supravegherea prîn2, să ne ft văzut. Ciorba de car
cupării lo r pentru întreţinerea şi dical — ne-a spus el. Am venit pe cum ni le-a înfăţişat, atunci nu ve comandantului şi am venit în curtea tofi, p ilaful cu carne, salata de roşii, P O R TU G ALIA. — In fiecare an la Viii Ia Franca de X ira, în cursul
exploatarea raţională a locomotive aici, doar in treacăt.. dem care sînt cauzele că nu .propune cu pajişte, unde meciul de volei era p ră jitu rile , au fost grozave. Mai ales- lu n ii iulie au loc renum ite lupte cu ta u rii T a u rii parcurg străzile oraşu
lor*. Să zicem că în acest caz gestiona conducerii O.C.L. Alim entara Deva, u rm ă rit cu interes (foto nr. 3). P rin ciorba dc cartofi Cînd o să audă lui, iar apoi încep luptele în arenă. In tim p u l trecerii lor, tin e rii aleargă
De la corespondentul Emil Creţu ru l nu este vinovat. Ne întrebăm însă măsurile ce se cer. Căci, persistenţa tre spectatori, o veche cunoştinţă : mămica, nu mă va crede.. în faţa taurilor, obicei vechi şi totodată periculos, mai ales în momentul
din Simeria am p rim it şi alte scri unde este autoritatea sa, exemplul unei astfel de situaţii dăunează bu tovarăşul Zaharia Vraciu, preşedin — De ce ? sosirii în arenă.
sori. In una din ele autorul ne re său personal, spiritul de bun gospo nei deserviri a cum părătorilor. tele Com itetului executiv al Sfatului — Acasă nu mîncam ciorba... In foto : Aspect ai trecerii ta u rilo r prin V llla Franca de X lra.
latează preocuparea ce o au m unci dar, munca educativă desfăşurată în populai Ya(a de Jos. Acolo, în curtea cu paiişte. sub a-
to rii de la Complexul C.F.R Sime m ijlocul colectivului pe care-l — Am c itit articolul-anchetă din zuriul tainic al cerului de vară ce-şî
ria pentru îm bunătăţirea siguran conduce dacă, lipsind doar cî- ziar în care ne-âţl criticat. Dumnea primea primele umbre ale înserării,
ţei în transporturile feroviare. In teva zile, toate se întorc pe dos. Sarcina de gestionar este complexă voastră aţi zîs acolo asa : „Viitoarea au prins viaţă, intr-un simpozion li eşti cînd te-ntîlnesc* — muzică u-
altă scrisoare ne vorbeşte despre Aceasta înseamnă că gestionarul ori şi dc n w e însemnătate. De felul cum serie de copii care va merge în ta terar. nemuritoarele versuri ale poe şoară ; 15,30 Caleidoscop muzical ;
succesele obţinute de ceferişti în nu face muncă de educaţie în m ij munceşte acesta, depinde atît buna băra de la Vata de Jos, să găsească tului al cărui centenar îl sărbătorim 16,30 Smetana şi operele sale ; 17.15
reducerea staţionării vagoanelor. locul lucrătorilor, ori o face super aprovizionare cu m ărfuri cît şi de spălătorul pus în funcţiune, fîntina în aceasta vară : George Coşbuc. In Tribuna radio : M ilioane de stăpini
„In p rim u l semestru al anului, ne ficial. A ltfe l nu se explică de ce, a- servirea cum părătorilor. Exemplele cea nouă prevăzută cu un capac, nu liniştea calmă a am urgului, „Noapte;» ai avuţiei naţionale ; 17,20 „Sus la
informează tov. Creţu, staţionarea tunci cînd lipseşte, nimeni nu mai pe care le cuprinde ancheta noastră cu seînduri". Vă rog să controlaţi de vară" părea că vine ,„pe fu riş ” , munte la izvor" — emisiune de cin-
vagoanelor la încârcare-descărcare are grijă de curăţenie, de ordine, de sînt edificatoare. Se impune din par dacă s-au luat măsuri. glasul fetei din „La oglindă" se anun tece ciobăneşti şi jocuri ; 18,05 la
s-a redus cu 7 la sută, faţă de pla etichetarea cu preţuri a m ărfurilor. tea conducerilor organizaţiilor co — Acesta a fost .primul lucru făcut ţa melodios, declarînd „Asta-s cu şi ju ru l globului ; 18,40 Dinamica in
nificat, iar staţionarea în tranzit cu La Simeria, am avut o convorbire merciale o atenţie mai mare în se cînd am sosit aici. Cele constatate sint voinică/ Cine-D zis că eu sint dustrială ; 19,00 Seară pentru tine
prelucrare şi fără prelucrate cu 2 cu tov. Andronic Pepenar, gestiona lecţionarea şi educarea gestionarilor. ne-au bucurat. mică ?/ Uite. zău, acum iau seama/ ret ; 20,00 Radiognzeta de seară ;
şl respectiv 20 la sută. Pentru ob rul magazinului alim entar cu auto Comerţul se realizează de-a lungul Cina e pregătită Peste puţin, me Că-mi stă binc-n cap năframa/ Şi ce 20.10 Transmisiune sportivă — Cam
ţinerea acestui succes ceferiştii servire nr. 51. El ne-a declarat : filierei sale de la producător la con sele cu feţe albe, încărcate de buca fată frumuşică, are mama”. pionatul mondial de fotbal. Finala
şî-au organizat judicios munca, au — Eu mă ocup îndeosebi de apro sumator, prin interm ediul comerţu te, sînt ocupate. Aici proverbul „pof Am părăsit tabăra, aducînd cu noi C i n e m a pentru locurile 3 şî 4 ; 22,55 M ărtu
folosit din plin tim pul de iucru". vizionare. îm i răpeşte cel mai m ult lui. Iar in comerţ o figură centrală ta vine m încînd", nu se potriveşte imaginea unor locuri pitoreşti în care ris iri în noapte.
M ateriale care ne-au fost de un Muntele, cu toate atributele lui. stîr- PRO GRAM UL II : 7,30 R adiojur
real folos am p rim it si de la co tim p. Apoi, aranjarea m ărfurilor şi este gestionarul. Ţinuta vestimentară, neşte o poftă molipsitoare. Ne-au con copiii trăiesc bucuriile vacanţei, şi DEVA : Fuulomas (cinematogra nal ; 8,30 Solişti şi form a ţii a rtisti
respondenţii voluntari Nlcolae M ar- preambalarea lor mă fac să fiu mai tinuta morală ireproşabilă, trebuie să firm at-o Gabriela Coiocaru, Rodica Imaginea unor chipuri ce au cules în ful „P a tria "); Dezrădăcinaţii („A r ce de amatori ; 10,15 Actualitatea
cu, de la şantierul de construcţii ra r printre lucrătorii magazinului şi fie atributele esenţiale ale acestui lu Bulgărea, Nicu Petrascu, Renate p riv iri şi în suflete toată frumuseţea ta ”) ; SIM ER IA : A fost odată un literară : 10.45 „P rin livezi şi poie
JDeva, Ion Manolache, de la I. M. cumpărători. De educaţia colectivu crător din comerţ! Goos, Yalenâ Suciu (foto nr. 4). verii moş şi o babă („M ureşul”) ; Domnul n iţe ” — emisiune de folclor ; 11 25
"Barza, Teodor Rişcan, de la Brad, („Grădina Mureşul") ; H UN ED O A Opera „Capcana” de W ilhelm De-
Maria Berghlan, de la I F. Baia I mnm i w . RA : Oh! Shaitcrhnnd („F lacăra"); mian ; 12,10 Ziare, ziarişti, opinii :
de CrJş, Gheorghe Albeanu de la Sechestratul din Allona („Grădina 12,25 Pagini din opera „Pescuitorii
I. F. Haţeg şi de la alţii. In scri Stadion") : C A LA N : C ulorile luptei de perle" de Bizet ; 13 30 „Cadra
soarea sa intitu la tă sugestiv „B ri ( „ II Iunie ): Sechestratul din A l- nul arm oniilor" — muzică uşoară :
gada lui Pavel Ursea", tehnicianul T D A . * L ~ tona („Grădina dc vară J ; PETRO 15.10 Pe a ripile valsului ; 16,20
Gheorghe Albeanu ne relatează suc i T I 19 i ŞAN I : C orăbiile lungi („7 Noiem Un nou interpret de muzică popu
cesele obţinute de forestierii din l & V . f i M U brie") ; LUPENI : In genunchi mă lară : M ihai Lăcătuş din Cim pulung
parchetul P îrîul Grecului. „De la i v L s întorc la tine („C u ltu ra l” ) ; Car- Moldovenesc — la tilincâ ; 17.40
începutul! anului şi pînâ în prezent, fmiclte („Muncitoresc") : PCTR ILA: A m fiteatru lite ra r: valorificarea
ne scrie el. brigada condusă de Pavel U ltim a cavalcadă spre Santa Cruz fo lclorului în creaţia literară: 18.35
Ursea şi-a depăşit planul de pro LONDRA 27 (A- Antrenorul repre gelerul campionatulu („Muncitoresc ) : U R îC A N I : A m in Din comoara folclorului nostru: co
ducţie cu 4.57 la sută. Dobîndirea > gerpres). — zentativei Portugaliei. mondial, a fost sever 1 tiri din copilărie („7 Noiembrie ) ; linde culese de Ilarion Cocişiu; 19.03
acestui succes a fost posibilă dato i i ■ După semifinala Otto Gloria, n-a fost marcat şi n-a reuşit RARHATENI : Viaţă d ificilă („6 Interpretul sâptăm înii : soprana
rită aplicării unor metode avansate Anglia-Portugalia, an prea afectat de în- să-şi facă jocul". August” ) ; ANINO ASA : Călătorie A rta Florescu. Lieduri ; 19,30 Con
de exploatare cum ar fi fasonarea trenorul reprezentati iYîngerea echipei sale Vorbind despre şan în ju ru l pâinhm ilui („M uncitoresc”); cert Johan Sebastîan Bach ; 20.30
în trunchiuri Şi catarge, fasonarea vei engleze, A lf Ram- El consideră califica- sele finalistelor. Otlo VULCAN : Săritură în întuneric Noapte bună, copii : „Cîntec", po
concomitentă a lem nului de lucru sey, a declarat urm ă rea in semifinalele (îlorîa a spus că ju („M uncitoresc") : C R IV ID IA : Ca veste de Nadia Girleşleanu ; 20.40
cu cel de foc ş.a. D intre m uncitorii toarele: „Consider că „Cupei Jules Rim ei" cătorii vest-german rambol („M uncitoresc") ; LONEÂ : Cîntâ Teodora Lucaciu şi Ferruccio
brigăzii o contribuţie deosebită la este cea mai bună fo r ca un rezultat bun. deşi sînt inferio ri din Cineva, acolo sus. mă iubeşte („7 T agliavini ; 21,05 Din m elodiile ce
obţinerea reali zări lor am intite au maţie engleză care „Cu 15 ani în urmă punct de vedere teh Noiem brie”) ; Vizita („M inerul") ; lui de-al IV-lea Concurs şi Festival
adus-o Constantin Ghînescu, Gheor r-r . putea fi alcătuită. Se a între fotbalul englez nic englezilor, au a LlV E Z E N I : U ltim a vacanţă („M un de muzică uşoară româneasca „M a
lecţionata noastră
ghe Moisescu, Ion Ursea, Ion M un fost eficace şi a dat si cel portughez era o van la iu l omogenităţi citoresc") : FAROŞENI : M usafiri maia — 1966" ; 22,30 Moment poe
tean şi Ion Tivodar" în acest joc tot ce aş diferenţă dc 10 goluri şi al unui joc foarl- ciudaţi pe muntele dc gheaţă („E- tic. „Pajere". Din creaţia poetică â
Veşti interesante am p rim it şi de teptam de la ea A în favoarea prim ului, „ bărbătesc" ncrgîa") ; A LB A IU L IA : Barcagiul lui M atei Caragiale : 23.40 M e ridia
la corespondentul Nicu Sbtichca. fost un spectacol re iată de ce acest re ■A- („V ictoria") : Parcarea interzisă („2,1 ne, melodii.
„M u ncito rii cooperativei meşteşugă marcabil Păcat că u- zultat nu este un Cel mai eficace ata< A nglist”) ; Z LA T N A : Procesul dc
reşti „Retezatifl" Haţeg, ne in fo r na din echipe a tre mare eşec. Şi apoi mai al c a m p i o n a t u- la Nurnherg — seriile I şi II („M u n
mează tov. Sbuchea, au încheiat buit să părăsească te putem ocupa locul I u i mondial este ce! c ito ru l”) : TEIUŞ : Tranzit („V icto tzsune
p rim ul semestru al anului cu reali a renul învinsă. Portu trei". al Portugaliei cu 15 ria ”) : SEBEŞ : La porţile păm intu-
zări frumoase: planul producţiei ghezii au făcut un joc „P ublicul — a con goluri, urm at de cel lui („Progresul11) ; Solii în oraş
globale şi marfă l-au îndeplinit în foarte bun, poate cel tinuat antrenorul por al R.F. Germane cu („Sebeşul ) ; îndrăgostitul („G ră d i 18,00 Pentru copii şi tineretul şco
proporţie de 108,03 ta sută şi res mai bun pe rare l-au tughez — a adus un 13 goluri. U,R.S.S. cu na Progresul"): APO LUU L DE la r : In tîln îre cu eroii lui Jules
pectiv 104,41 la sulă. La obţinerea reuşit vreodată in faţa ajutor considerabil e- 9 goluri şi Angliei cu SUS : Sălbaticii de pe rin 1 m orţii Vernc. F ilm : „Căpitan la 15 ani" ;
acestor succese cel mai m ult au reprezentativei A ng li chipei sale, dar rezul 7 goluri. Golaverajul („21 August” ) ; ORÂŞTIE : Camera 19,00 T elejurnalul de seară ; 19,10
contribuit m uncitorii secţiilor con e i”. tatul ar fi fost acelaşi, cel mai bun este al e- albă („Flacăra” ); Hai Franţa („Pa Oraşele m uzicii : Paris. Prezintă
fecţii bărbaţi şi femei, blănărie şi indiferent unde s-ar chîpei Angliei. tria") ; CUGIR : Şoarecele din Ame George Sbîrcea ; 19,40 D ebuturi ;
cojocărie". Referindu-se la f i fi jucat partida". * rica („U M .C .’j ; M uncile tui Ilc r- 20,20 Campionatul mondial de fo t
L. DEMETER FECIORI DIN ŢAR A H AŢE G U LU I nală, A lf Ramsev. a Explicînd evoluţia culc („Grădina de vară”) : HAŢEG î bal — 1966 : Meciul pentru locurile
precizat : „R F. Ger Francezii! P i e r r o
Foto : ILE A N A TFJIEK mană este o echipă celui, mai bun jucător Schwînte, maghiarul Catifeaua neagră ( „ P o p u l a r ) ; 1 şi 4 ; 22,20 Preludiu „M am aia —
bine echilibrată şi din echipa sa. Euse- Istvan Zsolt şi engle- BRAD : Dulcea pasăre a tinereţii 1966“ ; 22,30 T elejurnalul de noap
cred că vom asista )a bio, Olto Gloria a zul Jim Finne.y se a- („Steaua roşie") ; G U K AB A R ZA : te ; 22,40 B uletinul meteorologic.
un joc frumos. Fără spus că: „Acestea sint flă în fruntea clasa Crcdcţi-mă, oameni („M inerul") :
îndoială că jucătorii riscurile celebrităţii. mentului celor mai IL IA : Duminică la New York („L u
Expoziţia vest-germani vor o- Eusebîo, cel mai bun buni a rb itri ai cam mina").
pune o rezistenţă mai pionatului mondial,
d îr/â decît portughe jucător al nostru şi stabilit de z i a r u l
Expoziţia deschisă la Lupenl poar
tă semnătura fotoam atorîlor de pe zii". pînă în prezent gol- „D aily M aiP. PENTRU 24 ORE
lingă clubul sindicatului din locali
Vreme frumoasă cu cerul tempo
tate Tema expoziţiei: Copilul zilelor PROGRAM UL I : 5,15 G im nasti rar noros ziua şi senin noaptea.
sint organizate pe posturi speciali
a zate, ceea ce va asigura efectuarea noastre. Campionatul categoriei A la ca ; 5,30 Actualitatea agrară ; 7,00 Vântul va sufla moderat din sud-
R adiojurnal ; 7,45 Salut voios
de
Expoziţia este vizitată de un mare
număr de mineri. Din < ele 38 de fo pionier ; 8,00 Sumarul presei ; 8,30 est. Temperatura în creştere, ziu f
unor lucrări de calitate şi într-un
membrilor cooperatori tografii expuse reţin atenţia cele La microfon, melodia preferată ; va fi cuprinsă între 26 şi 30 grade,
termen redus semnate de I. Tellm nn, A Sfisşu.s, C. 9,30 Sfatul medicului : C om plicaţii iar noaptea între 12 şi 17 grade.
In perioada care a trecut din a- Bartlia, I. liocsat si de a lţi artişti Campionatul (alegoriei A Ia pelor din categoria B şi C va în le întreruperii de sarcină ; 10,15 PENTRU U RM ATO AR ELB
„Frum useţi nepieritoare" — melodii
cest an m em brii cooperativei meş
teşugăreşti „R etezatul" dîn Haţeg au Succese meritorii amatori fotbal, ediţia 1066-196*. va înce cepe la 28 august, Iar campionatul populare ; 10.30 Vreau sâ ştiu (re l ZILG
pe la 24 august şi va reuni la
de jun iori la 18 septembrie.
luare) ; 10.55 A rii din opera „E r-
obţinut unele realizări frumoase din GH IlOZU start 14 form aţii. întrecerea echi (Agerpres). nani” de Verdî ; 11.20 Cărţi care Vreme frumoasă, cu cerul puţin
tre care am intim depăşirea produc Produsele Fabr icii de încălţăm inte corespondent vă aşteaptă ; 13,20 „Ce dragă-mi noros zîua. Temperatura — staţio
nară, apoi în creştere uşoară.
ţiei globale cu 8 la sută, a produc „Ardeleana " din Alba Iulia au devenit
ţiei m arfă cu 4,4 la sută, iar indica cunoscute si apreciate în toată ţara.
torul deservirea populaţiei a fost rea Despre acest lucru ne vorbesc şi scri
lizat într-un procent de peste 123 la sorile beneficiarilor, care, apreciind
sută. calităţile produselor, solicită supli dente Penti'u că lucrările expuse firesc, ca alături dc muzică, lite
In cuvîntul lor, numeroşi tovarăşi mentarea prevederilor contractuale. 5 i m n-an fost pe eustul cum părători ratură, ei să îndrăgească şi arta
au făcut propuneri valoroase pentru De notat că in cele şase luni din a- lor. Şi pe bună d re p ta te ; cine plastică, nu numai ca sim pli v i
ridicarea întregii activităţi pe o cest an colectivul de muncă de aici cumpără un tablou in titu la t „Vara zitatori ai unor expoziţii. Cred că
treaptă superioară. Din planul de a produs peste prevederile planului de m ai”, dar care. sucindu-1 în rezolvarea poate veni din partea
măsuri adoptat de adunarea gene de producţie 8 294 perechi de pantofi. diferite poziţii, poate fi luat drept C om itetului regional pentru c u ltu
rală reţin atenţia măsurile pentru Succeselor obţinute (depăşirea in „Planeta Venus* sau „Maşină cos ră şi artă şi Casei regionale a
mică" ?
activizarea com isiilor controlului de dicatorilor producţiei globale şi m ar Prin pieţe şi la diferite frig u ri creaţiei populare.
calitate şi de aprovizionare cu ma fă cu 3,26 la sută şi respectiv cu se mai vinde şi astăzi acea pic In regiunea noastră sînt foarte
te rii şi materiale, urm ărirea opera 3,98 la sută) colectivul de muncă de tură de „gang", cu un gust îndo m ulţi artişti plastici care cu p ri
tivă a realizării sarcinilor de plan aici este hotărît să adauge şi altele ielnic. Nu de asemenea „tablouri" le jul d iferitelor concursuri repu
de către fiecare secţie şi în special tot atît de semnificative Preocupa au nevoie cetăţenii Pentru apar blicane au fost distinşi, pentru ca
de secţia construcţii. întărirea dis rea pentru asimilarea de noi modele, Dragă Georgîeâ, tamentele lor. vor sâ cumpere ta litatea artistică a lu cră rilo r lor,
ciplinei în muncă etc. introducerea lor în fabricaţie într-un menii au început să trăiască după tamentelor sâ fie şi mai plăcută. blouri frumoase, expresive, care cu prem ii. Cu lucrările acestora şi
NICU S. tim p optim este un indiciu în acest o conduită nouă. ale cărei legi ne Este vorba de un tablou, a cărui ale altor artişti plastici consacraţi
corespondent sens. In atelierul de creaţie au fost In ultim ul tim p am umblat scrise işî au m lădiţele în concep prezenţă ar îm plini cadrul unui sâ răspundă nivelului de cultură, din ţară se pot organiza, în p rin
concepute 45 de modele noi care au foarte m ult prin regiune Acum ţia societăţii de azi despre viaţă, interior modern. Dar de unde se să reflecte arta si tra d iţiile înain cipalele oraşe din regiune — Deva,
trecut cu succes examenul omologă vara, este plăcut sâ călătoreşti. în care utilul se îmbină armonios poate cumpăra aşa ceva în regiu taşilor noştri. Hunedoara. Petroşani — expoziţii
maşini în exploatare rii, ia r 18 au şi in trat în producţia Am cutreierat străzile şi bulevar cu frumosul Un covor frumos, un nea noastră ? Nu oricine poate Iată de ce îţi cer acum sfatul : cu vînzare. Solicitîndu-se în acest
de serie. Eva Samoilă, Eugen Tuzeş, dele din noile cartiere si oraşe ale fotoliu odihnitor, o perdea vapo merge, pentru a cumpăra un ta cum cre2i câ se poate rezolva ope scop şi concursul U niunii A rtiş ti
Zestrea autobazei D.R.T.A. din ora V irg il Moangă, Dorina Goţa, Ana Văii Jiului, din Deva şi Hunedoa roasă, au încetat de a mai fi obiec blou pînâ la Bucureşti sau Cluj. rativ această problemă ? lo r Plastici, cred că asemenea ex
şul Hunedoara s-a îm bogăţit în acest Piesa sînt doar cîţiva din m em brii ra, din Călan şi Brad Te rog sâ te de lux. M inerul sau siderur- La Hunedoara s-a încercat o ex Ionică
an cu 7 camioane de diverse capa colectivului fabricii care şi-au adus mă crezi că inim a mi-e plină de o gistul, constructorul sau intelec perienţă in această direcţie, orga- poziţii ar fi binevenite, ele fiin d
cităţi. 4 autobuze şi alte utilaje ne contribuţia Ia frumoasele realizări bucurie adînră, generată de m i tualul îşi făureşte astăzi un inte nizîndu-se o expoziţie cu vînzare, Dragă Ionică, utile atît am atorilor de frumos, cît
cesare activită ţii de transport Z ile obţinute nunatele construcţii care s-au r i rior plăcut pentru odihnă şi stu Scrisoarea ta ridică într-adevăr şi pictorilor.
le trecute a fost dat In folosinţă si dicat aici, sau se mai află încă in diu. la care au participat mai m ulţi o problemă dificilă, dăr care îşi
un atelier de reparat agregate de PETRU TOMA corsajul schelelor. Şi totuşî, parcă mai lipseşte pictori profesionişti, se pare, din poate găsi rezolvarea. Oamenii au In aşteptarea altor veşti,
maşini. Aici, lucrările de reparaţii corespondent Mutîndu-se în blocurile noi, oa „ceva* pentru ca ambianţa apar C luj. Rezultatele au fost neconclu astăzi preocupări m ultiple si este Georgleft