Page 98 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 98
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
4
ŞTIRI INFO RM AŢII COMENTARII • ŞTIRI IN FO R M AŢII C O M EN TAR II • ŞTIRI IN FO R M AŢII C O M E N T A R II • ŞTIRI
T N L M HANOI: Congresul Ziua Insurecţiei Naţionale a Cubei Reglementarea
lucrătorilor Cuvlntarea rostită crizei politice
din domeniul
tiv două ore, menţionează agen mericajt de la Soc Trong. Agen de Fidel Castro din Sudan
Acţiuni ofensive ţia France Presse, şi cu toată In ţia U P .I. citează un purtător de sănătăţii publice
tervenţia masivă a aviaţiei ame cuvînt al comandamentului ame
ale forţelor ricane p a trio ţii au reuşit să pro rican, eare recunoaşte că atacul H AN O I 27 (Agerpres). — Agenţia la mitingul de la Havana K H A R T U M 27 (Agerpres). —
voace pierderi însemnate trupe
lo r Inamice. forţelor patriotice sud-vletnameze V N A anunţă efi la Hanoi au Început Adunarea constituantă a Sudanu
patriotice In aceeaşi noapte, alte grupuri a provocat .pierderi moderate" lucrările Congresului lu crăto rilo r din H A V A N A 27 (Agerpres). — — de 50.000. Paralel cu pregătirea lu i, în tru n ită m iercuri în cadrul u-
domeniul sănătăţii publice.
nei sesiuni extraordinare, a ales în
cadrelor tehnice agricole, Industria
Cu p rile ju l Zilei Insurecţiei N aţio
de patrioţi au atacat pentru a în rln d u l m ilita rilo r americani a- P articipanţii la Congre® au reliefat nale, la Havana a avut loc un m i va crea toate condiţiile asigurării u- funcţia de prlm -m in istru pe Sayed
SAIGON 27 (Agerpres). — patra oară aerodromul m ilita r a- fla ţl în incinta aerodromului. succesele obţinute In domeniul ocro ting de masă la care au participat mai nul parc corespunzător de maşini Saddîk EI-M ahdi, lider al p artidului
Pe fro ntu l sud-vietnamez se tir ii «ănâtăţii in condiţiile extinderii m ulte m ii de locuitori al Havanei agricole necesar unei a gricu ltu ri mo Umma. Noul prem ier sudanez a de
semnalează noi acţiuni ofensive războiului de distrugere dus de avia şl din cele tre i provincii apusene derne, mecanizate. Cu p rivire Ia dez pus In aceeaşi zi ju ră m ln tu l In faţa
ale u n ită ţilo r patriotice care con Apelul Prezidiului C.C. al F.N.E. ţia americană, cind lucrătorii din a- ale Cubei. Au participat conducă voltarea industriei de construcţii, C onsiliului Suprem. Sayed Saddîk
tinuă să lanseze puternice atacuri cest sector au avut de făcut faţă unor tori ai P a rtid ului Comunist Cuban Fidel Castro a arătat că pînă In El-M ahdi a făcut o declaraţie In A -
îm potriva trupelor americane. In sarcini sporite datorită necesităţii u- şi ai guvernului revoluţionar al Re anul 1970 vor fi construite două fa dunarea constituantă In care a ară
noaptea de m arţi spre m iercuri, nel dispersări urgente a bazelor me publicii Cuba. La m iting a luat cu- brici de cim ent cu o capacitate de tat că guvernul pe care urmează
relatează de la Saigon corespon Să fie boicotată farsa electorală dicale din diferite centre In locali v ln tu l Fidel Castro, prlm -secretar al producţie totală de 700.000 tone, a- sâ-1 formeze va prezenta In tr-u n
dentul agenţiei Reuter, grupuri tăţile rurale. S-a relevat că 80 la su C om itetului Central al P artidului jungîndu-se astfel ca producţia de tim p scurt un program detaliat şl
de patrioţi au atacat cu obuze şi tă din cooperativele agricole sînt în Comunist Cuban şi p rim ul m inistru cim ent pe întreaga ţară să fie de că va lua m ăsurile necesare In ve
m ortiere instalaţiile m ilitare a- americanO’ Saigoneză zestrate cu grupe medicale. In 92 la al Cubei. După ce a a m in tit condi 2,5 milioane tone. derea elaborării unei constituţii per
mericane, amplasate in regiunea •ută din localităţile rurale există dis ţiile In care revoluţionarii cubani au In ultim a parte a c u vln tă ril sale, manente a ţâ rii. El a arătat, toto
Cu Chi, la 30 kilom etri de Sai pensare şi case de naştere deservite luptat îm potriva d icta tu rii Iul Ba Castro a-a re fe rit la evenimentele dată, că va încerca să găsească o
H AN O I 27 (Agerpres). — ţă. Prezidiul G.C. al r.N.E. din de personal medical cu pregătire soluţionare a problemei sudului ţâ
gon. C iocniri puternice au avut tista, obţinînd victoria, vorbitorul din Vietnam , arătlnd că agresorii,
loc îndeosebi în apropierea car Prezidiul C.C. al Frontului Na Vietnam ul de «ud, face apel medie, iar In 97 la sută din districte s-a referit (a perspectivele econo în ciuda escaladării acestui război, r ii şl efi Işl va îndrepta eforturile
tierului general al celei de-a 25-a ţional de Eliberare din V ietna Ia Întreaga populaţie, mal ales la există In prezent spitale şl in firm e rii. m iei cubane. El a subliniat im por se găsesc Intr-un Impas. A cţiunile spre îm bunătăţirea situaţiei econo
d iv iz ii de Infanterie americană şi mul de sud a dat p u b licită ţii o locuitorii din localităţile şl zonele In comparaţie cu anul 1961, p ri tanţa sporirii suprafeţelor de pâ- acestora se lovesc de hotărîrea po mice a Sudanului. P o triv it relatări
m in t arabil, a folosirii
resurselor
al aerodrom ului m ilita r am eri declaraţie transmisă de agenţia controlate tem porar de inamic aft m ul an al planului cincinal, numă hidroenergetice, precum şi a proiec porului vietnamez de a lupta pînă lo r din K hartum , componenţa nou
ru l personalului medical cu pregăti
la victorie. Castro
că
a declarat
can. Luptele au durat aproxim a- „Eliberarea", în care se arată că boicoteze total această farsă e- re superioară a sporit de peste 10 tu lu i de dublare a producţiei agri Cuba, ca şi celelalte ţă ri socialiste, lu i cabinet al prem ierului Saddîk
aşa-numitele „alegeri pentru A- lectoralâ americano-saigonezâ, să ori, iar al personalului medical cu cole pînă în 1970 faţă de anul 1959. este hotăritâ să trim ită voluntari, în urmează să fie anunţată In cursul
dunarea constituantă", pe care o zădărnicească prin lupta lor pregătire medie de trei ort. P rim ul m inistru cuban a arătat că cazul In care R. D. Vietnam va soli zilei de joi.
In 1970 agricultura Cubei va dispu
regimul de la Saigon intenţionea hotăritâ îm potriva agresorilor a- P articipanţii au fost salutaţi de ne de 20.000 tehnicieni, iar în 1975 cita aceasta. Alegerea Iul Saddîk El-M ahdi în
Zile dificili ză să le organizeze, nu sînt a lt mericani şi a clicii Thieu-Ky, pen preşedintele C onsiliului de M iniştri funcţia de prlm -m in istru Intervine
ceva decît o înşelătorie politică tru cucerirea independenţei na al R. D. Vietnam, Fam Van Dong. după demisia fostului prem ier Ah-
med Mohamed Mahgoub, ca urm a
pentru pentru a crea o falsă aparenţă de ţionale şi a dreptu rilor democra Discursul preşedintelui Liberiei re a votului de neîncredere exprim at
democraţie, libertate, independen
tice".
MOSCOVA 27 (Agerpres). — tn p arlam ent
premierul D e n u n ţ a r e a p l a n u r i l o r al U.R.S.S., m iercuri a sosit la M O NR O VIA 27 (Agerpres). — Tubman a subliniat că acţiunile gu
Vorbind de situaţia din Rhodesla,
La in vita ţia Sovietului Suprem
Cu p rile ju l celei de-a 119-a ani
Moscova Intr-o vizită oficială de versări de la proclamarea indepen vernului englez îndreptate îm po tri
Wilson a m e r i c a n o - s a i g o n e z e 10 zile o delegaţie a A dunării denţei Liberiei, preşedintele W illiam va guvernanţilor de la Sallsbury nu Primirea Iul Couve
au dat rezultatul scontat. D im p o tri
Tubman a rostit o cuvîntare radio
Naţionale a Turciei, In frunte cu
difuzată In care s-a referit la o serie vă, a afirm at el, guvernul rasist al
Terruh Bozbeyli, preşedintele A- lut Sm ith s-a în tă rit şi a devenit mai de Murville de către
LONDRA 27 (Agerpres). — H AN O I 27 (Agerpres). — invadeze Vietnam ul de nord. A- dunării Naţionale. de aspecte ale situaţiei interne a provocator. In legătură cu aceasta,
M ăsurile de austeritate şi ceastă declaraţie războinică a Iul ţâ rii şi la anumite probleme ale con a declarat preşedintele Tubman, A n
mijloacele de rezolvare a c ri Agenţia VNA anunţă că la 27 tinentului african. glia poartă întreaga răspundere pen Antonin Novotny
zei economice şi financiare iulie Misiunea de legătură a K y a scos la lum ină planul Im tru situaţia tragică care s-a creat
continuă să preocupe opinia în a ltu lu i comandament al Arm a perialiştilor americani de a inten în Rhodesia,
publică britanică, deputaţii şi tei populare vietnameze a trim is sifica şl extinde războiul agresiv PRAG A 27 (Agerpres). —
politicienii din această ţară. La bursa din New York Referindu-se la hotărîrea adopta Antonin Novotny, preşedintele
Prima zi a dezbaterilor eco o scrisoare Comisiei internaţiona din Vietnam. tă de Curtea Internaţională de Jus R. S. Cehoslovace, l-a p rim it m ier
nomice In Camera Comunelor le de supraveghere şi control In Misiunea de legătură protestea tiţie de la Haga referitoare la plîn- curi pe m in istru l afacerilor externe
a pus în lum ină distanţa care Vietnam în care protestează îm ză cu hotărîre şi denunţă planu acţiunile se men|in scăzute gerea Etiopiei şi Liberiei îm potriva al Franţei, Couve de M u rville , şi a
separă pe anum iţi partizani ai potriva pla nurilor de atacare a rile guvernului S.U.A. şi ale ad adm inistrării de către R.S.A., a te ri avut cu el o convorbire In legătură
guvernului şi, mai m ult decît NEW YORK 27 (Agerpres). — La de a influenţa negocierile in sensul to riu lu i A fric ii de sud-vest, Tubman cu situaţia internaţională actuală,
în trecut, disensiunile din rîn- V ietnam ului de nord. „In ultim ele m inistraţiei de la Saigon şi cere bursa din New Y ork cursul acţiuni rid ică rii cursului acţiunilor la închi a subliniat că rezolvarea în această problemele europene şi dezvoltarea
dul m a jo rită ţii laburiste, pro rile, se spune în scrisoare. Nguyen in mod ferm ca să pună capăt lo r s-a m enţinut m arţi scăzut după derea bursei, lista vinzârilor şi cum manieră a problemei poartă ampren re la ţiilo r dintre cele două ţâri.
vocate de recentele hotărîri de- Cao Ky, şeful adm inistraţiei de la războiului de agresiune din V iet ce în ziua precedentă se înregistrase părărilor nu a fost m ulţum itoare. Ob ta rasism ului. Noi credem, a subli In aceeaşi zi, m in istru l francez a
flaţloniste. Conservatorii au Saigon, a declarat cu insolenţă că nam, să respecte cu stricteţe a- cel mai mare declin de la data asa servatorii nu şi-au risip it teama pro niat el, că a sosit momentul ca po dus tratative cu Vaclav David. m i
sporit Intensitatea c ritic ilo r lor sinării fostului preşedinte al S.U.A., vocată de scăderea masivă a indicelui poarele A fric ii, precum şi statele a- nistru l afacerilor externe al Ceho
îndreptate îm potriva guvernu ar trebui să fie trim ise trupe să cordurile de la Geneva din 1954. John Kennedy. Cu toate încercările Dow Jones de luni, care a fost con frlcane membre ale O.N.U. să-şl u- slovaciei.
lui, fâcindu-1 In întregime răs- secinţa unor dim inuări consecutive neascâ forţele pentru a pune capăt Tot In curau! zilei de m ieojuri
puhzător de greutăţile actuale. din toată sâptâmîna precedentă. Lu- nedreptăţii şi ile g a lită ţii din Rhode Couve de M u rv ille a plecat tntr-o
Astfel, liderul conservator, drept scop .armonizarea p o liticii înd ca bază a p re ţu rilo r luna a p ri sia, R.S.A. şl din coloniile portughe vizită Ia Bratislava. El este însoţit
Edward Heath, a reproşat gu S o 3 ia (S S d c c o i n | M * o m i s transporturilor In cadrul Pieţei co lie. m arţi a fost înregistrată o scă ze de pe acest con tin ent de omologul său cehoslovac.
vernului de a fi luat prea tir* mune, relaţiile acesteia cu ţâ ri terţe dere cu 6,57 la sută. A cţiunile s-au
ziu şi In grabă, măsuri de re (Austria, Spania, Tunisia şi alte ţări vîndut Ia un curs cu 11 Ia sută mal
dresare a economiei britanice. d u p ă şed iu (a €• E. E. musulmane), problemele fiscale şi mic decît media generală a va lorilor
„Ţara şi lumea, a spus el, a conjuncturale' Observatorii din B ru nominale negociate la bursa newyor-
pierdut Încrederea In prim ul BRUXELLES 23 (Agerpres). — realizat se stabileşte, totodată, pe xelles amintesc că una din proble kezâ.
m inistru şi în guvernul său". M iercuri, după negocieri îndelun plan intern, ca începlnd de la 1 iu mele cele mai nevralgice abia u r
O puternică opoziţie faţă de gate, Consiliul M inisterial al Comu lie 1968, produsele agricole să c ir mează să fie abordată şi anume cea
măsurile guvernamentale ma n ită ţii Economice Europene a căzut cule liber Intre ţările membre ale a unei .p o litici comune a energiei,
nifestă numeroşi laburişti de de acord asupra unor soluţii de CEE, pe baza unui sistem comuni necesară dat fiind d ificu ltă ţile cres- Declaraţia ministrului
stînga şi numeroase sindicate, compromis, în legătură cu ofertele tar de preţuri. La aceeaşi dată u r cinde ale EUR ATOM şi CECO (Co t
în numele a 47 de parlam en de produse agricole necerealiere, pe mează să intre în vigoare Uniunea munitatea Europeană a Cărbunelui
tari care au semnat o declara care cele şase ţări membre ale CEE vamală pentru produsele industria şi O lelului)". Pregătirile în vederea de interne
ţie de dezaprobare a p o liticii urmează să le facă „rundei Kenne- le. asupra căreia se căzuse în p rin unei asemenea politici urmează să
guvernamentale, Frank Allaun d y ' a G ATT (Acordul general pen cipiu de acord la începutul acestui fie făcute de viitoarea .comisie u-
a acuzat adm inistraţia laburis tru tarife şi comerţ). Este vorba de an. dar care a rămas în suspensie. nicâ europeană', despre care urmea al Braziliei
tă că promovează o politică aşa-numita politică agricolă comu Cercurile economice îşi exprim ă ză să se discute cel mai devreme
care nu ţine seama de reali nitară a CEE, asupra căreia „cei speranţa că astfel se va putea în in septembrie. RIO DE JANEIR O 27 (Agerpres).—
tăţi, m enţinind un volum mare şase" (Franţa, R.F.G., Italia, Belgia, lătura principalul obstacol în calea M in istrul de Interne al Braziliei,
de cheltuieli m ilita re în străi Olanda şi Luxemburg) nu s-au pu tratativelor rundei Kennedy de la Carlos Modeiros da Silva, a făcut o
nătate. .O adevărată rezolvare, tu t înţelege din cauza diversităţii de Geneva, care urmăresc o reducere declaraţie In legătură cu atentatul,
a spus el, ar consta în repatrie Interese. Criza care a rezultat, şi care globală a tarifelor vamale cu 50 la Primul ministru neizbutit, săvîrşit luni In statul Per-
rea forţelor britanice din străi datează din iunie 1965, a determ i sută. nambuco îm potriva generalului Costa
nătate şl renunţarea la rache nat aceste ţări să accepte compro e Silva, candidatul oficial la postul
tele „Polaris* şi la armele nu Acordul de compromis realizat britanic soseşte
m isuri, iar acordul realizat m iercuri m iercuri nu înseamnă însă nici pe de preşedinte al ţâ rii. „G uvernul, a
cleare". se rezumă, după cum a declarat Leo spus el, va da dovadă de energie şl
Direcţia TUC (Congresul Sin 'Tr parte că toate problemele im por ferm itate In găsirea şi sancţionarea
dicatelor Britanice) se află în Block, reprezentantul Olandei, la tante de pe agenda CEE au fost re astăzi v in o va ţilo r'. In acelaşi tim p, într-o
faţa unei grele dileme: să a- faptul că „nim eni nu a cîştigat şi zolvate. Joi, vor începe tratativele Încercare de a lin iş ti opinia publică,
icorde sp rijin m ăsurilor guver nimeni nu a pierdut". Prin acord (jr-iniştrilor transporturilor, avînd la Washington el a adăugat că guvernul „nu va re
nam entale de blocare a salarii curge la măsuri arbitrare şi excep
lor aşa cum cer unii conducă ţionale'. Se ştie că după atentat au
tori sindicali laburişti, negli W ASHINGTON 27 (Agerpres). — fost operate clteva sute de arestări.
jând astfel cererile de sporire Vizita lui Pietro Nenni în Anglia Prim ul m inistru britanic, Harold
a salariilor form ulate de mai Wilson, va sosi astăzi, joi la Wa
m ult de trei milioane de m un shington într-o vizită oficială pentru
citori, sau dim potrivă, să re LONDRA 27 (Agerpres). — prezent în Italia. Nenni a asistat apoi a avea convorbiri cu o ficia lită ţile a- Procesul în „afacerea Ben Barka
fuze concursul său guvernului Vicepreşedintele C onsiliului de M i la dezbaterile din Camera Comunelor mericane. P urtătorul de cuvînt al Ca
Wilson, punîndu-1 în faţa unor niştri al Italiei. Pietro Nenni, care asupra situaţiei economice din A n sei Albe, B ill Moyers, a declarat că PARIS 27 (Agerpres). — de punere în libertate a celor trei
noi d ificu ltă ţi. se află într-o vizită oficială în A n glia. După prima zi de discuţii In n-a fost stabilită o ordine de zi pre La Paris s-a anunţat că la 5 sep suspecţi în „afacerea Ben Barka* : GUATEMALA. — Grup de par
P o trivit agenţiei F r a n c e glia la invitaţia guvernului britanic, Cameră, intr-o conferinţă de presă, cisă a convorbirilor, dar acestea se tembrie. In faţa C urţii cu ju ra ţi a ziaristul P hillipe Bernler, studentul tizani Intrlnd intr-un „lechero"
Presse, zilele următoare se a- a asistat, la o reuniune a organului el şl-a exprim at încrederea In posi vor referi în special la probleme ca departam entului Sena va începe pro marocan El Mahi el Ghali şl fostul — sat In care el discută cu locui
nunţă foarte dificile pentru executiv al P artidului laburist. Cu bilitatea de redresare a economiei N.A.T.O. şi relaţiile Est-Vest. Pentru cesul Intentat persoanelor im plicate agent al S erviciului secret francez, torii arătindu-le exploatarea la
prim ul m inistru Wilson. In acest p rile j, el a discutat cu condu engleze Nenni a m enţionat că .solu vineri este prevăzută o în tlln ire cu în răpirea lide ru lu i opoziţiei maro Antoine Lopez. De asemenea, a fost
cercurile politice britanice se cerea laburistă unele probleme care ţionarea actualei crize economice va preşedintele Johnson. In seara ace cane Mehdi Ben Barka. U ltim ul ob respinsă o cerere de amînare a pro care este supus poporul guatema
apreciază că Wilson are inten stau în faţa P artidului Socialist Ita constitui unu-l din factorii care vor leiaşi zile, prim ul m inistru britanic stacol în calea deschiderii procesului cesului înaintată de Abdelkader Ben lez. Aceste convorbiri se soldea
ţia ca la toamnă să efectueze lian al cănii preşedinte este, în legă urmează să se întoarcă la Londra. Barka, fratele dispărutului, care s-a ză cu alăturarea a numeroşi să
o remaniere a cabinetului său. tură cu procesul de unificare cu $o- facilita aderarea M arii B rita n ii la Wilson s-a în tiln it cu preşedintele a fost înlăturat m arţi cind Curtea de constituit parte civilă. A tlt acuzaţii,
cial-dem ocraţii, ce se desfăşoară in Piaţa comună'. Johnson de trei ori tn u ltim ii doi ani. Casaţie din Paris a respins cererile cît şi Ben Barka au cerut un supli teni la lupta forţelor patriotice.
ment de anchetă In această .afa
5P cere'.
A. Gromîko, care face o vizită o- rea de minereu de fier Cerro de cialâ In Brazilia, fn comunicatul 0 SEUL
0 T O K IO Mercado din nordul M exicului a
r. La 27 iulie prim ul m inistru al ficialâ în Japonia fost ocupată de un grup de stu comun publicat m arţi la Rio de In urma in unda ţiilo r care au
¥ aponiei, E. Sato l-a p rim it pe 0 C IU DAD DE M EXICO Janeiro se arată că în cursul în avut loc In unele regiuni ale Co „12 ani de intervenţie şi agresiune
T im p de două luni, exploata denţi ai U niversităţii din Duran- trevederilor cu preşedintele Cas- reei de sud s-au înregistrat 42 de
m inistrul de externe al U.RSS.,
go. Această acţiune a studenţilor tetlo Branco, şi cu alţi membri m orţi $i m ulte pagube materiale.
re a j i x i r — încheiată cu succes — a avut ai guvernului brazilian, au fost A proxim ativ 45.000 de persoane
k * i ca scop să sprijine cererile p ri discutate probleme referitoare la au rămas fără adăpost. imperialistă a S. (I. A. în Lans“
♦ * t vind dezvoltarea industriei in a- relaţiile dintre cele două ţâri,
ceastă regiune a ţării. precum şi unele aspecte ale si 0 CAIRO K H A N G C HAY 27 ricani in u ltim ii ani m eritul, postul de ra
tuaţiei internaţionale actuale. P o trivit ziarului egiptean, „A l. (Agerpres). — şi im portantele victo dio Patet Lao subli
0 BELG RAD Ahbar*. între Cairo şi Damasc Com itetul Central rii ale forţelor patrio niază că acesta consti
P o trivit unor date publicate re • M O NRO VIA au loc în prezent contacte în ve al P artidului Neo Lao tice şi ale poporului tuie o dovadă a hotâ-
cent la Belgrad, populaţia R.S.F. Preşedintele Liberiei. W illiam derea coordonării p o liticii de a- Haksat din Laos a dat din Laos. Se scoate în rîrii ferme a poporu
Iugoslavia se ridică In prezent la Tubman, a declarat că hotărirea părare a celor două state. După pu blicităţii o carte in evidenţă faptul că, în lui laoţian de a lupta
19.503.000 locuitori. Se m enţio C urţii Internaţionale de Justiţie cum se ştie. preşedintele Nasser titulată „12 ani de In prezent, esenţial este neabătut pentru zdro
nează că 3,5 milioane persoane de la Haga, în problema A fric ii a m enţionat în discursul rostit la tervenţie şi agresiune înlăturarea interven birea agresorilor şi
stnt ocupate In diferite ram uri ale de sud-vest. poartă „amprenta e- Cairo cu ocazia Zilei naţionale, im perialistă a S U.A. ţiei şi agresiunii pentru realizarea o-
economiei, exceptind agricultura, videntâ a rasismului şi a vechilor că R.A.U. este dispusă să-şi coor in Laos", informează S.U.A. In Laos. Toto biectivelor privitoare
dintre care 1.373.000 persoane în concepţii colonialiste". doneze politica de apărare cu Si postul de radio Patet dată, se reafirm ă po la construirea unui
ria în scopul zădărnicirii un elti ziţia ferm ă a Partidu
sectorul Industrial. Lao. Documentul se Laos paşnic, neutru
# H AG A rilo r im perialism ului. referă la caracterul lui Neo Lao Haksat, independent, demo
P o trivit unor date statistice pu neocolonîalist al „răz a forţelor patriotice şi cratic. u n i f i c a t şi
• RIO DE .VANEIRO blicate la Haga, din totalul de 402 0 HAG A
Preşedintele Izraelului, Zalman întreprinderi străine în Olanda, boiului special" dus a poporului din Laos prosper. Totodată po
Shazar, şi-a încheiat vizita ofi- La Haga s-a anunţai oficial câ de i m p e r i a l i s - în legătură cu modul porul laoţian face a-
190 sînt americane. începînd de la 1 august preţul la mu! S.U.A. în Laos, şi de soluţionare a pro pel către popoarele
produsele de panificaţie va fi ma arată că regiunile blemei laoţiene. şi a- din Asia, A frica, A-
0 NEW YORK jorat cu 3 la sută controlate dc forţele nume poziţia e xp ri merica Latină şi toate
REPUBLICA T A N Z A N IA — James Meredith, m ilita n t pen de dreapta din aceas. mată în declaraţia de celelalte popoare iu
Recent a sosit la Dar e* Sa- tru drepturile civile ale popu 0 LONDRA tă ţară au fost trans rincipiu în patru punc bitoare de pace din
laam prim ul convoi de 11 ca laţiei de culoare, a anunţat că va M inistrul englez pentru rela ţi I formate într-o colonie te şi în m anifestul în lume de a lua măsuri
nioane, transportînd 300 de lansa o campanie de înregistrare ile cu Commonwealthul, A rthu r şi bază m ilitară ame rinei puncte al Confe hotărîte. care să ducă
one de cupru din Zambîa a negrilor din New York pe lis Bottomley, a anunţat că reluarea ricanâ. rinţei naţionale con la încetarea acţiunilor
tele electorale. El a subliniat că tratativelor prelim inare anclo- sultative politice lao
IN FOTO: Sosirea prim elor în acest oraş se află un număr rhodesiene, care fuseseră progra Sînt relevate înfrîn ţiene din 13 oi-tom de război ale im peria
camioane cu cupru la Dar es foarte mare de cetăţeni de culoa mate să aibă loc la sfîrşîtnl aces gerile suferite de că brie 1965. lism ului american în
Salaam. re care nu sînt înregistraţi pe lis tei luni. va fi amînată la o dată tre im perialiştii ame Comentînd docu Laos.
tele electorale. care va fi comunicată ulterior.
Red&v ţia şl adm inistrata ziarului sti. Or. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr, 263328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul întreprinderea Pollg(aflcâ H untdoaia Deva,