Page 99 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI DIN TOATE T A R II!, UNIŢ1-VĂ1
VIZITA TOVARĂŞULUI

ION GHE0RGHE MAURER IN TURCIA

A N K A R A 28 T rim işii speciali A - La ora 0.30 avionul a decolat spre şini oficiale s-a îndreptat spre Efes,
gerpres, Victor Stamate şi Nicolae Izm ir. făcînd în drum un scurt popas în
Popovici transm it; ★ localitatea Selciuk, unde s-a vizitat
Joi dimineaţa, delegaţia guverna­ A N K A R A 28. — T rim işii speciali, Muzeul arheologic. Aici sînt expuse
mentală română, condusă de pre­ V. Stamate şi N. Popovici, transm it; sculpturi în m arm ură de mare va­
şedintele C onsiliului de M in iştri al In cursul dim ineţii de joi, preşedin­ loare artistică.
In continuare au fost vizitate ves­
Republicii Socialiste România, Ion tele C onsiliului de M in iştri al Re­ tigiile Efesului. unul dintre rele mai
Gheorghe Maurer, care face o vizită
România,
p u blicii Socialiste
Ion
. P CD. SI AL SUTIMI POPULAR REGIONAL cu un avion special, îndreptîndu-se Gheorghe M aurer, însoţit de m inis­ bogate şi înfloritoare oraşe ale lu ­
oficială in Turcia, a părăsit Ankara
m ii antice în perioadele elenistică
spre Izm ir, oraş pe lito ra lu l M ării tru l afacerilor externe, Corneliu Mă- şi romană.
nescu, de m in istru l petrolului, A le­
Egee. In călătoria prin ţară, delega­ xandru Boabă, de ambasadorul In cursul după-amiezii, preşedin­
ţia română este însoţită de Ihsan Sa- României la Ankara, Ion Drînceanu, tele C onsiliului de M in iştri al Româ­
| ANUL XVIII. NK. 3.600 VINERI 29 IULIE 1960 4 PA G IN I - 25 BANI bri Caglayangil, m inistrul afacerilor şi de ceilalţi mem bri ai delegaţie; niei, Ion Gheorghe M aurer, însoţit
externe al Turciei, Semsettin A rif guvernamentale, a sosit Ia Izm ir — de ceilalţi mem bri ai delegaţiei gu­
M ardln, ambasadorul Turciei la Bu­ al treilea oraş ca m ărime din T u r­ vernamentale, s-a întors la Izm ir
cureşti, şi alte persoane oficiale. unde l-a vizitat pe Sekeriya C elik-
cia, port ta Marea Egee şi im portant bileklt, guvernatorul Izm iru lu i, si pe
Pe aeroportul Esemboga, pavoazat
I N V E S T I Ţ I I L E A N U L U I 1966 cu drapele de stat ale României şi centru Industrial şi comercial Osman K ibar, prim arul oraşului.
îm preună cu delegaţia română au
Turciei, oaspeţii români ay fost con­ sosit Ihsan Sabri Caglayangil, m inis­ Seara, guvernatorul Izm iru lu i a ofe­
duşi de Suleyman Demîrel, prim ul tru l afacerilor externe al Turciei, rit în saloanele hotelului „Efes" un
m inistru al Turciei, Munis Faik O- Semsettin A rif M ardin. ambasado­ dineu în cinstea preşedintelui Consi­
DUPÂ ŞASE zensey secretar de stat al preşedinte­ rul Turciei la Bucureşti, şi alte per­ guvernamentale şi persoanele oficia­
liu lu i de M in iştri al României.
Au participat m em brii delegaţiei
M iniştri.
Cela-
C onsiliului de
lui
soane oficiale care însoţesc delega­
lettin Coşgun, guvernatorul Ankarei.
ţia guvernamentală română în vi­
Sezai Erkut. prim arul Ankarei, şi zita prin Turcia. Pe aeroport, oas­ le turce, care însoţesc delegaţia ro­
mână, precum şi personalităţi din
alte personalităţi. peţii români au fost întîm pinaţi de oraşul Izm ir.
LUNI DE m ierul turc, a p rim it raportul şî a Zekeriva C elikbilekli. guvernatorul făşurat într-o atmosferă caldă, cor­
Prem ierul român, însoţit de pre­
In tim pul dineului, care s-a des­
Izm irului, Osman K ibar, prim arul o-
trecut In revistă garda de onoare. A -
pol şl-a luat rămas bun de la per­ raşului, şi de alte persoane oficiale dială, guvernatorul Izm iru lu i şi m i­
civile şi m ilitare.
nistrul de externe al României au
soanele oficiale prezente. De la aeroport convoiul de ma­ rostit toasturi.
ACTIVITATE
Lucrările urtor comisii permanente
„O problemă centrală a planului
cincinal o constituie investiţiile. Folo­ ale Marii Adunări Naţionale
sirea fondurilor mari alocate pentru Zilele trecute au avut loc la Pala­ vile. prezentat de Ion Baicu, m inis­ Internaţionale a M uncii de la Gene­
tul M arii Adunări Naţionale şedinţe tru l transporturilor auto, navale şi va, din 1965, referitoare la măsurile
construirea de noi întreprinderi, pen­ de lucru ale unor comisii permanen­ aeriene, şi George Macovescu, ad­ p rivin d protecţia muncii adolescenţi­
tru îmbunătăţirea înzestrării tehnice a te ale M.A.N.
V junct al m in istru lu i afacerilor ex­ lo r care lucrează in subteran şi a fe­
Comisia juridică, prezidată de prof.
m eilor avînd responsabilităţi fam ilia-
tuturor ramurilor economiei naţiona­ univ, Tudor Drăganu, vicepreşedinte terne. ie, prezentate în faţa com isiilor de
După dezbaterile ce au avut loc în
le, pentru dezvoltarea bazei materiale al comisiei, a examinat proiectul de comisii, proiectele de decrete au fost M ihai M arin, adjunct al m in istru lu i
a ştiinţei, culturii şi învăţămîntului decret pentru abrogarea unor dispo­ avizate favorabil cu unele observaţii afacerilor externe.
z iţii din Decretul nr 274/1954 p riv i­
şi înaintate C onsiliului de Stat.
Comisiile au constatat că legisla­
pune răspunderi deosebit de mari în tor la executarea o bligaţiilo r izvorîte Comisia pentru sănătate, prevederi ţia noastră devansează în fond pre­
faţa organelor noastre de partid şi de din contractele de cultură, contrac­ şi asigurări sociale, împreună cu co­ vederile cuprinse în Convenţiile şi
tări de animale, de produse animale
m isia, juridică, sub preşedinţia acad.
Recomandările adoptate în 1965, de
stat“. şi din Legea nr. 5/1954 pentru organi­ Ştefan M ilcu, preşedintele comisiei C onferinţa Internaţională a M uncii,
zarea şi funcţionarea A rb itra ju lu i de pentru sănătate, prevederi şi asigu­ şi au avizat ca documentele arătate
(Din cuvînlul de închidere rostit de tovarăşul Stat, precum şi pentru modificarea ră ri sociale, au examinat Convenţiile mai sus să fie aduse la cunoştinţa
NICOLAE CEAUŞESCU Ia plenara C C. al P.C.R. art. 1 din Decretul nr. 387/1952 p riv i­ nr. 123 şi 124, precum şi Recomandă­ organelor de specialitate. în compe­
din 27—28 iunie 1966). tor la urm ărirea unor datorii pe ca­ rile nr. 123, 124 şi 125, adoptate Ia tenţa cărora întră problemele care
le notarială. cea de-a 49-a sesiune a Conferinţei fac obiectul acestor instrumente.
Prevederile proiectului de decret
Sumele ma-i prevăzute crărilor, pentru grăbirea au fost expuse de A drian D im itriu,
an de an pentru moder­ ritm u lu i de execuţie şi m inistrul justiţiei. V ictor Dusa. vice­
nizarea şi dezvoltarea ca­ îm bunătăţirea ca lită ţii preşedinte al C onsiliului U n iun ii Na­ închiderea cursului internaţional de
pacităţilor de producţie lor s-au obţinut o ţionale a Cooperativelor Agricole de
la unităţile existente, seamă de realizări îm ­ Producţie, Nicolae Barbu, vicepreşe­
pentru construirea şi pu­ bucurătoare. M ulte în­ dinte ai Consiliului Superior al A g ri­ perfecţionare iniţiat de O.N.U. pentru
nerea în funcţiune a noi treprinderi cum sînt: c u ltu rii-ş i Marcu W itzman, prim ar­
obiective industriale şi „Căprioara" Sebeş, Uzina bitru de stat, au dat explicaţiile ce­
social-culturale reflectă m etalo-chimicâ Zlatna, dare în folosinţă. Este un ploatare încă în 1965, es­ rute de deputaţi. Alimentaţie şi Agricultură (F.A.0.)
în mod fidel politica ne­ Trustul m inier Deva, în ­ fapt pozitiv, care demon­ te asigurat cu' documen­ Brigada de zidari condusă Comisia juridică a analizat de a-
strămutată a partidului treprinderea minieră H u­ strează că există rezerve taţia necesară abia în iu­ de loan Covaci de la şantierul semenea, şi alte proiecte de decrete La Institu tu l central de cercetări a- In cele 45 de zile cit a durat cursul,
şi statului nostru de con­ nedoara, C. C. V. J., însemnate de obţinere a lie 1966; din lipsa docu­ nr. 1 construcţii lotul 3 al Comisia de politică externă, prezi­ giicole a avut loc joi închiderea participanţii — specialişti din 10 ţă ri
tinuare a industrializării I.R.I C. şi altele şi-au în­ unor realizări mai bune, mentaţiei şi organizarea* l.C.S.H. a term inat înzidîrea dată de D um itru Popeseu, preşedin­ cursului internaţional de perfecţiona­ — au audiat prelegeri ale unor cu­
socialiste a ţă rii — cale deplinit planul anual in iar pentru valorificarea necorespunzătoare a şan­ vetrei fu rn a lu lu i nr. 8 cu două tele comisiei, a discutat proiectul de re în domeniul producerii şi c e rtifi­ noscuţi oameni de ştiinţă din ţara
sigură de creştere arm o­ proporţie de peste 50 la lor cit mai deplină tre­ tierelo r este periclitat zile mai devreme. decret pentru ratificarea Acordului cării seminţelor de • plante agri­ noastră şi de peste hotare p rivin d
nioasă, în ritm ascen­ sută. Sînt in stadiu avan­ buie să depunem toată planul de energie electri­ IN FOTO: Brigada după intre guvernul Republicii Socialiste cole in iţia t de Organizaţia N aţiuni­ noi rezultate şi preocupări in cerce­
dent, a întregii economii, sat faţă de graficele de strădania Aceasta, cu a- că. Datorită slabei cola­ terminarea lucrului. România şi guvernul R epublicii T u r­ lor Unite pentru Alim entaţie şi A- tarea ştiin ţifică şi practica producţi­
îndeplinirea cu succes a execuţie obiectivele cele tît mai m ult cu cit. pe borări între I.RE.H. Deva cia privind transporturile aeriene ci­ griculturâ (F.A.O.). ei de seminţe, au făcut lucrări prac­
planului de in vestiţii şi mai im portante printre lingă realizările bune, în şi executanţii: Electro- tice în laboratoare şi cîm puri expe­
cheltuirea cu maximum care furnalul de 1000 mc activitatea de investiţii m ontaj Sibiu şi Energia rim entale, au participat la călătorii
de eficienţă a fo ndurilor şi Fabrica de dolomitâ de din prim ul semestru, la construcţii Bucureşti, sînt de studii în institute de cercetări şti­
alocate acestui scop are m ult rămase în urmă lu­ inţifice, staţiuni experimentale şî u-
menirea de a pune în crările la staţia de 220 n itâ ţi agricole specializate în produc­
valoare noi rezerve de K V Peştiş, Centrală ter­ S E C E R I Ş 1 9 6 6 ţia de seminţe.
care dispune economia dovedesc că sîn t moelectrică Gurabarza, Luind cuvîntul la şedinţa de închi­
noastră naţională pentru axa de 15 K V Geoagiu- dere reprezentantul F.A.O., G. Del-
creşterea product! v it Aţii create toate c o n d iţiile pentru Techerin-Curechi şi sta­ hoe, codirector al cursului, a spus :
muncii sociale şi obţine­ ţia 35/15 K V Simeria. A- „Scopul cursului a fost atins, El a
rea unor rezultate econo­ ca planurile anuale de inves ~ provîzionarea necores­ Se impune un ritm de lucru sporit Recolta — perm is întîlnirea specialiştilor din di­
mice superioare, în vede­ punzătoare a punctelor ferite ţâri, cunoaşterea preocupărilor
rea rid ică rii continue a t t ţ i i ce revin u n ită ţilo r eco­ de lucru, lipsa foiţei de Lucrătorii gospodăriei agricoile de şea procentul de 22 la sută. Or, în- lo r şi stabilirea unor legături de co­
nivelului de trai al po­ muncă şi slaba folosire stat din Petreşti desfăşoară o acti­ trucît trebuie să predăm griul la înmagazinată laborare care, m enţinute şi dezvolta­
porului. nomice a le regiu n ii noastre să a u tilaje lo r au condus la i vitate susţinută pentru strîngerea baza de recepţie nu am avut posi­ te, vor contribui la asigurarea unor
Tn aceste direcţii, sar­ rămînerea în urmă a lu ­ recoltei de cereale păioase. Pe cele bilitatea să continuăm recoltatul în fără pierderii condiţii favorabile schim burilor şti­
cini de mare răspundere f ie în d ep lin ite in tegral cră rilo r de Ia Ţebea. O 215 hectare eliberate de cultura o r­ aceste condiţii. De aceea, în zilele in ţifice în scopul dezvoltării produc­
revin şi colectivelor de situaţie asemănătoare e- zului s-a trecut la balotatul palelor bune de lucru, urm ărim folosirea ţie i agricole". Numeroşi particip an ţi
muncă din cadrul regiu­ xistâ la lucrările miniere şl au fost făcute arături pe mai din plin a celor 20 de combine cît Ameliorarea vrem ii în ultim ele au exprim at m u lţu m iri Organizaţiei
nii Hunedoara, care are subterane de la mina bine de 100’ hectare. Acum, toate şi a preselor de balotat. La trans­ zile a permis ca ritm ul la seceriş să N a ţiu n ilo r Unite pentru A lim entaţie
un pronunţat caracter in­ la Hunedoara. Fabrica de multe unităţi de cons­ Dîlja. La mina Paroşeni, forţele şi m ijloacele sînt concentra­ portul recoltei am asigurat 13 au­ se îmbunătăţească sim ţitor. Ca u r­ şi A gricultură pentru iniţierea
dustrial. In anii cincina­ produse refractare din tru cţii şi beneficiare s-au deşi, pe total, realizările te la recoltatul griului, 'lucrare care tocamioane dintre care 10 sînt în­ mare a fo losirii mai judicioase a cursului, guvernului şi poporului ro­
lului, în regiunea noas­ Alba lu lia şi mina Paro- manifestat deficienţe, ca­ sînt bune, sînt în urmă este destul de întîrziată. Spunem a- chiriate de la D.R.T.A. combinelor şi a forţelor proprii, co­ mân pentru găzduire şi contribuţia
tră, sînt prevăzute a se şeni. Au fost terminate re au condus la râm inerî funicularul de steril, ceasta, deoarece pînă la 29 iulie Avînd în vedere stadiul in tîrzia t operativele agricole au reuşit ca adusă bunei desfăşurări, ca şi pen­
cheltui sume Importante şi puse în funcţiune sta­ în urmă. La I C.TE. Pa­ drum ul de acces la gale­ a.c., seceratul s-a executat pe mai al recoltării griulu i la G.A.S. Pe­ ieri sâ recolteze grîul de pe 3.700 tru posibilităţile create de a cunoaş­
pentru construirea unor ţia de întreţinere I M.T.F. roşeni de pildă, in şase ria de coastă şi calea puţin de 500 hectare din cele 807 treşti, se impun măsuri tehnico-or- hectare Este necesar ca în conti­ te aspecte ale realizărilor, bogăţiilor
obiective industriale noi Sebeş, Incinta puţului au­ luni s-a realizat abia 20,4 ferată normală. La U zi­ hectare ocupate cu gnu. ganizatorice care să perm ită folo­ nuare sâ se menlină acest ritm , pen­ şi frum useţilor ţâ rii noastre.
cum sînt termocentrala x ilia r DIIja, complexele la sută din planul anual, na mecanică C ugir nu se — Rămînerea In urmă la recoltat. sirea din plin a tim pului bun de tru ca recoltatul sâ se termine în ­ Prof. David Davidescu, vicepreşe­
de 800 MW de la Deva, tehnologice de la A ni- la F. C, Orăştie 24,9 la încadrează în grafice o ne spunea tov ing Avram V intilâ, lucru, cît şi a întregii capacităţi a tr-un tim p scurt. dinte al C onsiliului Superior al A -
un mare lam inor blu- noasa şi Lonea, construc­ sută, la U. V. Călan 30,2 seamă de lucrări la cen­ directorul gospodăriei, se datoreşte m ijloacelor existente. Cu cele 20 de Unele cooperative agricole în care g ric u ltu rii, vicepreşedinte al Comite­
ining de 1.300 mm la ţiile de la suprafaţa pu­ la sută, Ia I. M. Ţebea 30 trala termică şi comple­ gradului ridicat de um iditate a boa­ combine se pot recolta zilnic 100 munca a fost organizată în mod te­ tu lu i Naţional al Republicii Socialis­
Hunedoara, rom binatul ţu lu i Teliuc-Est şi alte o- la sută. In mod asemănă­ xul şcolar, atît din cauza belor. Spre exemplu, in ziua de 25 hectare cu griu. Asupra acestei pro­ meinic, printre care am intim pe cele te România pentru F.A.O., a adresat
de industrializare a lem ­ biective industriale Im ­ tor stau lucrurile la U. M. neasigurării documenta­ iulie verifieînd mai mu«lte tarlale bleme trebuie să-şi îndrepte toată din Ohaba, Tău, Apoldul de Jos şi un cuvînt de salut participanţilor.
nului de la Sebeş, noi portante. De asemenea, Cugir, Direcţia comercia­ ţiilo r, cit şi a slabei pre­ am constatat o um iditate ce depă- atenţia consiliul gospodăriei. Pianul de Jos, raionul Sebeş, A rhia,
mine în Valea Jiului au fost date In folosinţă lă regională, Trustul Gos­ ocupări pentru buna or­ de pe raza oraşului regional Deva,
ş.a.m.d. De asemenea, se oamenilor m uncii 1.254 tat şî Sfatul popular re­ ganizare şi asigurarea au term inat secerişul. Laminarea la caid a
vor efectua numeroase apartamente în diferite gional. Cauzele se pot forţei de muncă de către Pe ultimele hectare Paralel cu secerişul este necesar
lucrări de modernizare localităţi ale regiunii. găsi în lipsa de preocu­ constructori. sâ se intensifice transportul snopi­
şi extindere a capacită­ Toate acestea dovedesc pare a conducerilor uni­ Fără îndoială că des­ lor la a rii şi treierişul, deoarece se tablei pentru matriţare
ţilo r de producţie exis­ că munca politică şi o r­ tă ţilo r respective pentru pre cauzele care au ge­ Zilele acestea cooperatorii din bilizate in lanuri. Pe lîngă u tiliza ­ constată că între această lucrare şi HUNEDOARA. — Combinatul si­
tente. ganizatorică desfăşurată asigurarea cu proiecte, e- nerat rezultatele nesatis­ Peştişul Mare recoltează grîul de rea unei combine conduse de către seceriş se creează un decalaj tot mai derurgic Hunedoara a început să la­
Ca urmare a preocupă­ de organizaţiile de par­ liberarea amplasamente­ făcătoare din prim ul se­ pe ultim ele hectare. Pînă ieri aceas­ mecanizatorul Ene Jarcu, coopera­ mare In acelaşi tim p, nu trebuie mineze la cald, pentru prim a dată
rii organelor şi organiza­ tid, preocuparea .pentru lor, procurarea de u tila ­ mestru al anului, atît Ia tă cultură a fost strinsă de pe 88 to rii de aici au recoltat manual o scăpată din vedere nici executarea în ţară, tablă pentru piese m atriţa-
ţiilo r de partid din între­ o cit mai bună organiza­ je pentru montai, asigu­ obiectivele industriale, hectare, rărrrinind să mai fie sece­ bună parte din suprafeţele ocupate a răturilor de vară, lucrare care pînă te, care pînă acum se lam ina numai
prinderi şi de pe şantie­ re a producţiei, asigura­ rarea forţei de muncă şi cît şi la cele social-cultu­ rată recolta de pe 2 hectare. In le­ cu grîu. Accentul principal s-a pus acum s-a realizat pe numai 13 la la rece. Prim ele cantităţi de astfel
rele de construcţii, a con­ rea cu forţă de muncă şi buna organizare a lucru­ rale şi locuinţe s-ar pu­ gătură cu stadiul lucrărilor, tova­ pe grăbirea secerişului astfel îneît sută din suprafaţa planificată. de laminate au şi fost expediate be­
ducerilor tehnice, pentru aprovizionarea tehnico- lui pe unele şantiere tea spune încă multe răşul Andrei Borza, preşedintele recolta să fie strinsă într-un tim p Situaţia recoltării griu lu i în coo­ neficiarilor.
asigurarea docum entaţii­ materială corespunzătoa­ ş.a.m.d cooperativei, ne relata că munca a cît mai scurt. Paralel cu aceasta, or­ perativele agricole la data de 28 iu ­ In cei doi ani şl jum ătate care au
lor şi a tutu ro r cond iţii­ re au condus la creşterea La I.C.T.E. Paroşeni fost organizată in aşa fel îneît z il­ zul secerat manual a fost transpor­ lie a.c, se prezenta astfel: trecut de la punerea In funcţiune a
lor necesare atacării şi ritm u lu i lu cră rilor şi la turnul de răcire nr. 5, (Continuare tn nic să fie recoltate cîte 10 hectare tat şi aşezat în şire urm înd să fie 1. Ilia 81,2% la m inorului de benzi şl profile m ij­
bunei desfăşurări a lu ­ scurtarea termenelor de planificat a intra în ex­ pag. a 3-a) cu griu. Toate forţele au fost mo- treierat Pe suprafaţa eliberată s-au lo cii s-au asim ilat 145 tipodim ensiuni
făcut arături şl s-a însăm înţat po­ 2. Deva 75,2%
rum b fu ra je r in cultură dublă. 3. Sebeş 74,7% de lam inate: fie r lat bandă pentru
4 Alba 73,5% fabricarea ţe vilo r sudate, 14 tip u ri
Acum se urmăreşte îndeaproape ca
69,2%
5. Brad 66,7% de profile rotunde, 11 tip u ri de pro­
atunci cind tim pul perm ite să se
P E R S P E C T I V A C O O P E R A Ţ I E I lu i secerat manual la aria de treier. 7. Hunedoara 63,3% talice eto.
file cornier pentru construcţii me­
6. Orăştie
treacă din p lin la transportul g riu ­
66,5%
8. Haţeg
Cooperaţia meşteşugărească e-a servire cu cerinţele populaţiei. A st­
impus in u ltim ii api ca un im portant fel, pe lîncâ centrele şi unităţile e- MEŞTEŞUGĂREŞTI
rector de activitate^ce execută pen­ xistente vor mai fi înfiinţate încă
tru populaţie un mare volum de ser­ 215 unităţi de deservire, atît în ra­
vicii şi prestaţii care contribuie la mura industrială cît şi in cea nein­
mbunâtăţirea cond iţiilor de viaţă. dustrială.
Se poate afirm a fără teama de a gre- La acest capitol principal se mai respunzător cerinţelor, a num ărului curăţenia generală a apartamentelor
Fi că activitatea meşteşugărească a adaugă construirea a 13 ateliere de m aiştrilor cu înaltă calificare pentru şi alte prestaţii Ia dom iciliu pe bază
,ntrat pe deplin în sfera d e s e rtn i producţie in valoare de 19,1 m ilioa­ ram urile îmbrăcăminte, încălţăm inte, de cerere sau comandă telefonică. In
ca un sector indispensabil ne de lei. îndeosebi în ram urile de tricotaje, ca şi .pentru unităţile spe­ acest scop vor funcţiona cîteva ate­
Avîndu-se în vedere acest lucru, prelucrare a m etalului şi a lemnului. cializate în radio-televiziune, auto- liere mobile. Se are de asemenea In
î.n cadrul regiunii noastre cooperaţia Se va accentua în viito r dotarea ate­ moto, tîm plârie, obiecte de uz casnic vedere înfiinţarea de unităţi pentru
meşteşugărească va cunoaşte în anii lierelor cu utilaje şi aparatură pen­ şi gospodăresc. îm bucurător este şi închirierea obiectelor turistice de
v iito ri un pronunţat proces de dez­ tru măsură şi control, astf.el ca meş­ faptul că prin alocarea unor im por­ uz casnic şi gospodăresc la Petro­
voltare şi modernizare Dintr-c) dis­ teşugarii să poată dispune de condi­ tante fonduri pentru construcţia de şani, Haţeg, Hunedoara şi Deva.
cuţie recentă avută cu tovarăşul ţii optime pentru sporirea productivi­ locuinţe, vor fi create condiţii mai Paralel cu această acţiune, condu­
Leonlin Blăjan, preşedintele U niunii tă ţii muncii şi îm bunătăţirea calităţii bune de viaţă pentru cooperatori, cerea U.R.C.M. şi-a propus ca un
regionale a cooperativelor meşteşu­ produselor. In vederea organizării fapt ce va duce la permanentizarea obiectiv central consultarea largă a
găreşti, am aflat numeroase aspecte mai corespunzătoare a procesului de în mai mare măsură a meşteşugarilor populaţiei asupra modului în care
care merită a fi consemnate şi făcute producţie se va trece la centralizarea la locurile de muncă. Aceasta co n tri­ meşteşugarii satisfac cerinţele, solici-
cunoscute publicului larg. u n ită ţilor mici în ateliere specializa­ buie la stabilirea unor legături mai lînd părerea masei largi de clienţi
— Pentru perioada cincinalului — > te. In oraşe vor fî amplasate raţional directe dintre m aiştri şj clientelă, la despre necesitatea şî oportunitatea
cunoaşterea reciprocă, la satisfacerea
extinderii form elor noi de deservire.
apunea tovarăşul Blăjan — dezvolta­ numai centrale de prim ire a comen­ cu operativitate şi calitate sporită a Şi în v iito r va continua organizarea
rea a ctivităţii meşteşugăreşti se va zilor, în special pentru activităţile ra- cerinţelor. de consfătuiri semestriale cu popu­
face cu deosebire pe seama investi­ dio-televiziune. reparaţii îmbrăcă­ Sarcinile de ordin cantitativ sînt laţia. Cu acest p rilej vor fî prezen­
ţiilo r. Beneficiem de peste 23 m ili­ minte, încălţăm inte, tricotaje, meca­ completate de necesitatea ridicării tate modele proprii de confecţii, tri­
oane de lei pentru construirea a 20 nică şi foto. Această măsură care a pe o treaptă superioară a deservirii. cotaje, încălţăm inte şi coafuri.
de complexe, microeomplexe şi case şi început sâ se aplice va contribui In v iito r se impune pentru meşteşu­ In tru cît în prezent există încă nu­
de mode. Dintre acestea două com­ substanţial la folosirea mai deplină gari un plus de prom ptitudine în o- meroase reclam aţii la adresa compor­
plexe vor fi date în folosinţă^ în a forţei de muncă şî a tim pului de norarea comenzilor, precum şi e xtin ­ tă rii unor meşteşugari, conducerea
cursul anului curent la Alba lu lia şi ■lucru. derea prestării de servicii. Trebuie U.R.C.M. şi organizaţiile de partid
Geoagiu-Băi şi an început lucrările Corespunzător procesului de extin­ remarcat in prim ul rind că populaţia din cooperative au în vedere intensi­ Mi* -s; . . .!
ia complexele de deservire de la O- dere a sferei deservirii va creşte şi din toate localităţile urbane şi cen­ ficarea muncii politice şi educative
-ăştie şi llia şi la staţia auto-moto numărul cooperatorilor. In rîndul trele muncitoreşti va dispune de largi in rin d ul cooperatorilor, astfel ca a- ” .« ■;,.
din Deva. Pînă la finele cincinalului meşteşugarilor voi- intra cel puţin 860 posibilităţi de a efectua prin coope­ ceştia să manifeste un plus de grijă
de cooperatori, a căror calificare,
toate centrele raionale şi oraşele dc raţie cele mai diverse servicii. La şi solicitudine faţă de clientelă, sâ i M i
pregătire şi specializare se va face Deva, Hunedoara şi in Valea Jiu lu i promoveze în relaţiile cu populaţia,
subordonare raională şi regională vor S e lS S m
prin şcolarizare, calificare la locul de sînt în curs de dezvoltare unităţi spiritul civilizat de deservire, stima
fi acoperite cu spaţii de deservire. muncă sau prin schimburi de expe­ specializate în spălătorie şi curăţă­ şi respectul reciproc. Cooperatorii din Pui fac în aceste zile bilanţul m uncii pe care au desfăşurat-o la cerealele păioase.
Se realizează in acest fel o corelare rienţă în ţară şi peste hotare. Se are torie chimică, zugrăveli şi vopsitorii In foto: M em brii brigăzii din Galaţi recoltează grîul iar pe măsură ce toboganul combinei se încarcă cu
judicioasă a structurii reţelei de de­ de asemenea în vedere, creşterea co­ pentru locuinţe, reparaţii la mobilă, V. LOGHIN saci, recolta este eintăritâ şi ia diurnul magaziei. Foto: I. TEREK