Page 1 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA I
întoarcerea delegaţiei
Succesele ansamblului
guvernamentale române din Turcia Teatrului de Operă
şi Balet din Bucureşti
Duminică s-a înapoiat în Capitală, La sosire pe aeroportul Bâneasa,
venind din Ankara, delegaţia guver delegaţia a fost salutată de tovară
namentală română condusă de preşe şii Gheorghe Apostol, Em il Bodnaraş, în Grecia
dintele Consiliului de M in iş tri al Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ,
Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Rădulescu. Iosif Banc, de
Gheorghe Maurer, care, la invitaţia membri ai guvernului. Au fost de A TEN A 1. — Corespondentul
preşedintelui C onsiliului de M iniştri faţă Argun Coban, însărcinatul cu Agerpres, C. Alexandroaie,
al Republicii Turcia. Suleyman De- transm ite:
m irel, a făcut o vizită în această afaceri ad-interim al Turciei Ia Bu Ansam blul T eatrului de O-
ţară. cureşti şi mem bri ai ambasadei. peră şi Balet din Bucureşti,
care participă la Festivalul A-
tenei, a prezentat la Teatrul
„Herodos A tticus" cel de al
doilea spectacol al său. De data
Vizita în Danemarca a preşedintelui Consiliului aceasta publicul atenian a asis
A N U L X V III. NR. 3.603 M A R Ţ I 2 AUG UST 1966 4 PAGINI - 25 BANI
tat la baletul „Lacul Lebede
lo r" de Ceaikovski. La specta
de Miniştri al Republicii Socialiste România col au asistat prinţesele Irina
şi Sofia, reprezentînd Curtea
regală a Greciei, m in istru l de
externe Tumbas, m inistrul de
La in vita ţia guvernului danez, pre tru l afacerilor externe, Corneliu Mă- ju stiţie Stefanakis, ambasadori
NE AM iNDEPLINIT ANGAJAMENTELE Gheorghe M aurer, însoţit de m inis Iun ii august a.c. jumătate a cultură şi artă, ziarişti.
în
nescu, va face o vizită oficială
al
şedintele C onsiliului de M in iştri
Danemarca, în a doua
acreditaţi la Atena, oameni de
Ion
Republicii Socialiste România,
Cunoscuta interpretă a tra
gediilor antice d-na Papa-
atanasiu a declarat : „A -
Iexa
Dum itrache Mezincescu
Sosirea unei delegaţii şi Sergiu Stefanschi au fost
de-a dreptul m agnifici. Ei com
C U M M U N C IM a Partidului Comunist din Danemarca bină in mod strălucit, dansul
eleganţa, stilu l
cu graţia şi
personal impecabil cu tehnica
absolută".
Dum inică, a sosit în Capitală o de Popa, vicepreşedinte al Sfatului Conducerea F estivalului A te
nei a o fe rit în cinstea a rtiştilo r
legaţie a P artid u lui Comunist din popular al oraşului Constanţa, Zinca T eatrului de Operă şi Balet din
iN S E M E S T R U L Danemarca, condusă de tovarăşul Ţuţuianu, vicepreşedintă a Com itetu Bucureşti un cocteil cu p rile ju l
lui regional al fem eilor, de activişti
K nud Jespersen, preşedintele
P.C.
din Danemarca, care, la invitaţia Co
prezentaţi prinţeselor Irina şi
m ite tulu i Central al P artidului Co de partid. căruia a rtiştii rom âni au fost
In cursul dim ineţii, m em brii dele
m unist Român, face o vizită în ţara gaţiei au vizitat staţiuni de pe lito Sofia, precum şi m em brilor gu
noastră. ral şi oraşul Constanţa. vernului grec.
Din delegaţie fac parte tovarăşii (Agerpres).
GHEORGHE MIHÂILA Poul Emanuel, membru al C om itetu
V o m lu i Executiv şi secretar al C om itetu (Agerpres).
Secretar a) Consiliului regional
lu i Central al P.C. din Danemarca,
Hunedoara al Uniunii Generale şi Jorgen Jensen, membru al Com i
a Sindicatelor din România tetulu i Executiv al C om itetului Cen T E L E G R A M A
d e z v o l t a tra l al P.C. din Danemarca.
La aeroportul Băneasa delegaţia a
fost întîm pinată de tovarăşii A lexan
dru Drăghici, membru al Com itetu Tovarăşului JUMJAAGHHN ŢEDENBAL
Congresul al IX-lea al sectoare şi şantiere au lu i E xecutiv şi al Prezidiului Perma
fost temeinic populari
e x p e r i e n ţ a P artidului Comunist Ro zate. dînd posibilitate nent, secretar al C.C. al P.C.R., V irg il prim-secretar al Comitetului Central al Partidului
mân a stabilit programul
dezvoltării m ultilaterale m uncitorilor, inginerilor T ro fin, secretar al C.C. al P.C.R., Popular Revoluţionar Mongol
a României în urm ătorii şi tehnicienilor de a în Ghizela Vass, membru al C.C. al preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare
ani, în vederea continuă scrie în marea căite a P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R.,
d o b î n d i t ă rii pe o treaptă superioa întrecerii socialiste noi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de Mongole
ră a procesului de desă- lzbînzi. secţie :la C.C. al P.C.R., de activişti C LA N BATOR
vîrşire a construcţiei so Pentru cinstirea mă de partid. A flînd cu adîncă m ilm ire vestea despre pierderile umane şi m ateriale
cialism ului în patria reţului eveniment, a provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Clan Bator. vă ex
noastră. prim ăm dumneavoastră, C om itetului Central al P artidului Popular Revo
Convorbiră cu inq. MIRCEA 45-a aniversare a creării luţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cca mai sinceră
PANAIT, şeful serviciului in Elaborat pe baza u- P.C.R., care a fost sărbă Continuîndu-şi vizita în ţara noas
nei analize profunde şi torită cu cîteva luni în tră, delegaţia P artidului Comunist compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal.
vestiţii de lo D.R.E.F. Hune Vă rugăm să transm iteţi condolcanţclc noastre fa m iliilo r celor care
m ultilaterale, planul cin urmă de întregul nostru din Danemarca condusă de tovară
doara — Deva, cinal pe anii 1966 — popor, oamenii muncii şul Knud Jespersen, preşedintele au pierit cu p rile ju l acestei calam ităţi.
1970. dezbătut şi apro din regiunea noastră şi- P artid u lui Comunist din Danemarca,
bat de plenara CC. al au îndeplinit şi depăşit a sosit luni în regiunea Dobrogea. NICOLAE CEAUŞESCU
In v iito rii ani producţia în P C R din 27—28 iunie angajamentele luate în Delegaţia este însoţită de tovarăşa secretar general al Comitetului Central
trep rin d erilo r forestiere din re a,c. pe care tovarăşul întrecerea socialistă. In Ghizela Vass. membru al C.C. al al Partidului Comunist Român
giunea noastră va creşte sim ţi Nicnlac Ccauşcscu l-a prezent. constatăm cu P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R.
tor. In acest scop se voi- des num it pe bună dreptate: deplină satisfacţie că au ION GHEORGHE MAURER
chide noi bazine de exploatare, ....opera întregului popor, fost obţinute noi victo ri5. Pe aeroportul din Constanţa, oaspe preşedintele Consiliului de Miniştri
se vor construi şi amenaja dru a întregului nostru partid, Angajam entul anual la ţii au fost întîm pinaţi de Constantin al Republicii Socialiste România
m uri auto-forestiere şi căi de emanaţie a gînd irii şi în producţia globală a fost Mîndreanu, membru supleant al C.C.
acces, instalaţii pentru scos- ţelepciunii celor cc m un depăşit cu peste 80 m i al P. C. R., prim -secretar al Comite
apropialul lem nului, cabane, cesc" — asigură dezvol lioane lei, al producţiei tu lu i regional Dobrogea al P.C R., Ion
întreprinderile vor fi înzestra tarea armonioasă si as m arfă cu aproape 69 m i
te în continuare cu mecanisme cendentă a întregii eco lioane lei, cel al produc I Se asigura o bază furajeră
pentru doborît, secţionat, apro nomii. ţiei marfa vîndută şî în
piatul şi încărcatul arborilor. casată cu peste 16 m ili
Pentru dezvoltarea produc Acest program măreţ a oane lei. iar productivi ŞTIRI • IN F O R M A Ţ II • ŞTIRI
ţiei viitoare, întreprinderilo r însufleţit pe toţi oame tatea muncii a fost rea corespunzătoare
forestiere li s-au alocat în a- nii muncii din regiunea lizată în proporţie de ©
cest an in vestiţii în valoare de noastră, care. m obilizaţi 103.2 la sută.
aproape “0 milioane lei. Din a- de sindicate în întrece dintre care îi am in Ne aflăm in perioada cînd se exe naturale am recoltat peste 41. Pe
rea socialistă organizată A ntrenaţi în întrecerea Noi apartamente Cinematograf cu cută cositul, uscatul şi transportul
pe baza D irectivelor celui socialistă, harnicii mineri Strungarul loan tim pe Vasile Im bru, fîn urilo r. De aceea, avînd în vedere restul suprafeţei cositul a început
de al lX -len Congres al din bazinul carbonifer al Dobra este bînc date în folosinţă vagonetar, Ion Dâneţ rezultate bune faptul că asigurarea n u tre ţu rilo r maî tîrziiudeoarece iarba a fost
Văii Jiulu i an extras din
P.C.n., sub conducerea adinciirî peste sarcina cunoscut dc m ine şi Ion Mâlăescu. maiş condiţionează ponderea zootehniei, inundată. De aici, o parte din masa
verde se va însiloza pentru a fi fo
KVESTHE organelor şi organizaţii planificată 37,835 tone rii din Ghclar. De sită la redacţie din tri m ineri". tografului „V ictoria" am avut o discuţie pe această te scade cantitatea de masă verde.
O,corespondenţă so
Cinema
Lucrătorii
losită în perioada cînd pe păşune
lor de partid, desfăşoară
şi nu lucrează în
mă cu tovarăşul Andrei Borza, pre
cărbune brut. Din m ari
în mine, uzine, pe şanti
partea tovarăşului R.
subteran, el ii a-
erele de construcţii, în le furnale ale Hunedoa jută în muncă pe Uălşan ne anunţă bu din Teiuş depun m ul şedintele cooperativei agricole de Munca de strîngere a fin u lu i na
producţie din Peştişul Mare.
G.A.S. şî SM .T. o m un rei şi LTz.inei Victoria Câ- cei din abataje, e- curia celor 80 de fa 0 nouă promoţie te străduinţe pentru a — In prim ul rind ne-ar interesa tural a fost organizată pe baza pre
că susţinută pentru a lan au pornit spre otelă- xccutînd piese dc m ilii de m ineri şi a al asigura spectatorilor cum a influenţat baza furajeră dez vederilor S tatutului cooperativei a-
da viată angajamentelor riile şi turnătoriile patin schimb dc calitate tor oameni ai muncii de asistenţi cele mai bune condi voltarea creşterii anim alelor in u- gricole de producţie.
m obilizatoare pe care Ie ei noastre 14.121 tone superioară pentru din Petroşani, recent ţii de vizionare a f il nitatca dv. ? In scopul de a completa baza fu
rni luat în întrecerea so fontă peste angajamen u tila ju l m inier. Re m utaţi în casă nouă. sanitari melor. Ca urmare a — încă de la crearea ferm elor de rajeră, la capitolul fîn u ri, trebuie
cialistă. tul anual, iar bravii oţe- zultatele obţinute P rintre altele se scrie acestui fapt, sarcinile animale ne-am preocupat de spo sâ precizez că prin g rija C onsiliului
agricol orăşenesc
am
Hunedoara
de
plan, pe primele
Preocupindu-se tot maî lari au trim is uzinelor în producţie, l-au că: „Spre b u c u r i a La Sfatul popular şapte luni din acest rirea şeptelului. Ca urmare, acum p rim it pentru a recolta 7 hectare de
ccastă sumă 50.369.000 lei sînt m ult de asigurarea con constructoare de maşini situat pe strunga m ultor c e t ă ţ e n i, regional a avut loc an, au fost îndeplinite deţinem o încărcătură de 50 de bo fineţe naturale din pajiştea amelio
blocurile E7, F6 şi G5,
destinaţi pentru construcţii- d iţiilo r de muncă şi o a- mai m ult de 15.000 tone rul loau Dobra, ieri — 1 august — re cu 10 zile înainte de vine la suta de hectare teren agri rată de la Nădâştia Superioară de
monîa.i, 9 milioane Iei pentru provizionare ritm ică cu lună de lună. in predate de curînd în partizarea absolvenţi vreme. In această pe col, din care peste 20 vaci. De ase unde am recoltat o cantitate de
Îm păduriri, iar restul pentru m aterii prime şi mate oţel. La rîndul lor, m ine fruntea întrecerii, cartierul Aeroport din lor şcolilor sanitare rioadă la cinemato menea, avem 400 de oi în proprie 17.800 kg fîn. Pe lingă aceasta am
executarea d iferitelo r lucrări : riale a locurilor de m un rii din Poiana Ruscă. au oraşul Petroşani, sînt din tară, care vor lu graf au fost înregis tate obştească. Paralel, am urm ărit cosit borceagul de pe 6 hectare, u r-
frumoase
cele
mai
colectarea torenţilor, mărirea că, conducerile tehnico- liv ra t peste 26.000 tone fiind evidenţiat in cra în regiunea H u tra ţi 53.700 de specta să asigurăm cantităţi tot mai mari mînd să strîngem fin u l rezultat.
spaţiilor de producţie a fa b ri ndm inistrative ale m ajo minereu de fier marfă. adunările grupei dintre cele executate nedoara. P rintre cei tori, cu o mie mai de nutreţuri. Dar acest lucru nu — Evident, cele arătote ilustrea
pînă acum. Ele se re
cilor de cherestea. rită ţii întreprinderilor au sindicale. comandă atît printr-o 94 de asistenţi sani m ult decît prevederi l-am realizat pe măsura cerinţe ză preocuparea pentru asigurarea
Pentru a vedea cum a fost ajutat sindicatele în mai linie arhitectonică e- tari, fac parte, şi ab le planului. lor. Aşa se explică faptul că în a- unei baze furajere îndestulătoare.
folosit fondul de investiţii in buna organizare a între nul trecut am obţinut numai 1270 Avînd în vedere că in v iito r sec
prim ul semestru şi care sînt cerii socialiste ; obiecti (Continuare In Foto : I. TEREK legantă. c it şi pi in solventele prim ei pro AD. OŢOIU litri de lapte pe cap de vacă fu torul zootehnic sc va dezvolta şi mai
premisele realizării planului la pag a 3-a) confortul pe care-1 o- m oţii a şcolii sanitare rajată. Faţă de producţiile înregis m ult, cc preconizaţi pentru asigu
acest indicator în perioada ce vele stabilite pe secţii, ferâ noilor locatari, din Hunedoara. corespondent trate în alte cooperative agricole de rarea unor cantităţi sporite de nu
urmează am avut o convorbire pe raza oraşului regional Hunedoa tre ţu ri ?
cu inginerul Mircea Panaît, şe ra, realizările par satisfăcătoare. — Ne-am prevăzut ca in anul
ful serviciului investiţii la Totuşi pe noi nu ne mulţumesc. De 1970 să sporim num ărul vacilor la
D.RE.F. Hunedoaia-Deva. aceea, pentru acest an, sub în d ru 210. Bineînţeles că aceasta reclamă
— Din fondul de investiţii a- T O ATE FORŢELE LA TERMINAREA marea organizaţiei de partid, con .şi producerea unor furaje valoroa
locat pentru anul curent, în siliu l de conducere a sta b ilit să se şi în cantităţi mai mari. încă din
prim ul semestru am avut pla fie extinsă cultura furajelor pe su acest an am prevăzut să însămîn-
nificat să executăm lucrări în prafeţe mai mari. Pe lingă cele 77 ţăm lucernă. Vom extinde apoi şi
valoare de 28 300 000 lei. Pla de hectare ocupate cu fineţe natu suprafaţa ocupată cu trifo i. In ace
nul a fost în deplinit Şi depăşit rale şi 24 hectare cu trifo i şi lucer laşi tim p sîiitem hotărîţi să asigu
cu circa 500.000 lei. La m a jo ri G R A B N IC Ă A R ECO LTATULUI! na am cultivat borceag, secară fu ra răm cantităţi maî m ari de suculenta
tatea lu cră rilo r am obţinut rea jeră şî porumb pentru siloz. Ten ca : porumb siloz, sfeclă etc. Aten
lizări importante. In prim ul se dinţa a fost dc a asigura o bază fu ţie mare vom acorda în continuare
mestru am prevăzut să execu rajeră variată şi îndestulătoare. am eliorării şi fo lo sirii raţionale a
tăm 10 km. de drum forestier — Tinînd scama dc faptul că fi- celor 117 hectare de păşune. In a-
şi am realizat 19,3 km. Tot în spre executarea lucră rii respective. n u rilc reprezintă nutreţul dc bază ceastă privin ţă avem o experienţă
Pînă ieri s-au transportat şi depozi Au executat in întregime secerişul
perioada am intită am pus in Fiecare pentru bovine şi ovine, nc-ar inte bună in tru cît acum prin practica
funcţiune cu 15 zile înainte de tat în stoguri snopii de pe mai bine I resa sâ cunoaştem cc aţi întreprins rea unui păşunat raţional am reu
termen moderna stafie de în folosită din plin de 70 hectare. Pentru a grăbi usca pentru recoltarea şi depozitarea lor şit ca pe prim ele 7 luni să obţinem
treţinere şi reparare a auto rea lor, uzi din cauza ploilor căzute, Cu tot tim pul ploios, în ultim ele relata tovarăşul loan Lupu, inginer in bune condiţiuni ? peste 1.200 litri lapte de la fiecare
vehiculelor, m aşinilor şi u tila consiliul de conducere a luat măsura zile în cooperativele agricole din re la cooperativa agricolă din Bobilna, — In scopul de a nu depăşi faza vacă furajată. Şi pe mai departe ne
jelor forestiere de la Sebeş, cu ca o parte din echipe să lucreze la giune au fost întreprinse o serie de şi in această unitate secerişul g riu optimă de recoltare, am organizat vom preocupa de asigurarea unor
o capacitate de 200 autovehi întinsul acestora pe cîm p spre a pu măsuri pentru folosirea mai ju d i lui s-a făcut pc întreaga suprafaţă din vreme strînsul furajelor. T rifo cantităţi sporite de n utreţuri astfel
cule. De asemenea, a fost pusă tea fi cît mai repede transportaţi. In cioasă a tim pului bun dc lucru şi a de 175 hectare. Recoltatul g riu lu i a iul a fost cosit de pe cele 22 de hec în cit să sporim continuu num ărul
în funcţiune Fabrica de che Aseară, la Consiliul agricol orăşe acelaşi tim p s-a început şi treieratul capacităţii utilajelor. Paralel cu re fost term inat şî în cooperativele a- tare, uscat şi apoi transportat în a- anim alelor şi productivitatea lor.
restea de la Vaţa. s-au constru nesc Deva se făcea bilanţul unei zile cu două batoze. In vederea folosirii coltatul mecanic, cooperatorii au fost gricolc din Foit, Bîrcca Mică şi S i propierea ferm elor de animale. Din
it in plus două apartamente Ia de muncă. Din datele centralizate a întregii capacităţi de lucru a aces m obilizaţi la executarea acestei lu meria, iar la Igliiu, Miceşti, G nltiu şi cele 77 de hectare ocupate cu fineţe A. POTOPEA
Haţeg, ne-am depăşit planul la reieşit că pînă atunci griul a fost re tora au fost formate echipe speciale crări şi manual. alte unităţi din raionul Alba sc se
lucrările de corectare a torenţi- coltat de pe 84,4 la sută din supra care vor munci la arie pînă la term i Ca urmare a m ăsurilor luate, alte ceră griul de pe ultim ele hectare.
lor cu circa 250 la sută. In faţă. Tovarăşul mg. Em il C hirilă, pre narea treierişului. Pînă acum. în a-
punctele forestiere Rîul Şes, şedintele consiliului agricol spunea că ceastă unitate s-a treierat griul de pe cooperative agricole au reuşit să ter Forţele sînt mobilizate acum lo tran
Lăpuşnîc de la I.F. Haţeg, Va şi ieri s-a m uncit bine, deşi pe u- o suprafaţă de peste 13 hectare. mine recoltatul griu lu i După cum nc sportul snopilor la arii.
lea A lunului de la I.F. Orăştie, nele locuri terenul a fost moale. Ploi
Valea Sebeşului de la I. F. le căzute în ultim ele zile au impus
Sebeş şi în altele s-au construit luarea de măsuri pentru uscarea
cabane spaţioase. Tot din fon g riu lu i secerat manual şi aflat în LUCRĂRILE SINTINTIRZIATE. SE CERE URGENTAREA LOR
dul de investiţii au fost achizi clăi, luciu ce va fi făcut in m a jo ri
ţionate di ferite mecanisme ca tatea unităţilor. In alte părţi ca de
fierăstraie, funiculare. coji tor L pildă la cooperativele agricole dîn Pinâ in seara zilei de 1 august cii. In vederea în lă tu ră rii neajunsu regional Hunedoara nu au transpor
care au fost puse in funcţiune. Sîntandrei, Simeria si Deva s-a tre cooperativele agricole de producţie rilo r care se mai manifestă în acti tat nici un srtop dîn cîmp, îar în
cut şi la transportul snopilor, iar la
— Vă rugăm sft ne spuneţi au secerat griul de pe 33.469 hecta vitatea unor unităţi este necesar ca raionul Orăştie s-a transportat recol
Simeria şi Deva, tot îeri, a început
cc măsuri nu fost luate pentru treieratul la arii. De m enţionat că re, ceea ce reprezintă 82,7 la sută organizaţiile de partid să analizeze ta de pe numai 87 hectare. Pentru
obţinerea rezultatelor am intite? pentru a scurta drum ul recoltei spre din suprafaţa planificată. In total, în mod temeinic stadiul recoltării urgentarea acestei acţiuni trebuie
— Pentru lucrările care s-au hambare au fost luat măsuri ca toate ieri s-a realizat la recoltat un ritm griului, să sprijine în mod concret folosite în mod maî judicios m ij
executat în prim ul semestru combinele să fie grupate pe unităţi, de numai 2504 hectare, fapt ce do şî operativ consiliile de conducere loacele de transport proprii şi cele
am întocm it docum entaţiile în raport cu suprafeţele care au mai vedeşte că nu peste tot au fost mo in luarea de măsuri corespunzătoa închiriate.
încă din toamna anului trecut, bilizate la lucru forţele şi m ijloa re care să permită terminarea în Analizînd modul cum se folosesc
iar pentru lucrările care le-am rămas de recoltat. cele de caic dispun cooperativele a- cel mai scurt tim p a secerişului. forţele şi mijloacele de care dispun
★
început în semestrul 11 docu Şi la cooperativa agricolă dîn V in- gricole. Cele mai bune rezultate la Totodată, trebuie acordata o atenţie cooperativele agricole, se constată
m entaţiile au fost term inate la ţul de Jos se recoltează griul de pe seceratul griului le-au obţinut coo deosebită deplasării com binelor din că există posibilităţi pentru creş
sfirşitul lunii martie. Acest lu ultim ele hectare. Dat fiind faptul că perativele agricole din raionul llia. unităţile care au term inat secerişul terea sim ţitoare a vitezei zilnice la
cru ne-a dat posibilitatea să ne pe o suprafaţă de aproape 100 hectare In acest raion sp urmăreşte îndea în cele care an rămas mai în urmă recoltarea griului, această lucrare
aprovizionăm din tim p cu ma secerişul s-a făcut manual, întreaga proape folosirea cu randament spo cu această lucrare. puLînd fî term inată în cîteva zile.
terialele şi utilajele necesare, atenţie este îndreptată spre transpor rit a combinelor şi mobilizarea la O dată cu impulsionarea ritm u lui Situaţia recoltării griu lu i în coo
să.stabilim cele mai bune pro tul snopilor la arii şi desfăşurarea in lilcru a cooperatorilor. Demne de a- la seceriş se impune şi grăbirea perativele agricole de producţie la
cese tehnologice. ritm intens a treierişului. Tinînd cont m in tit sînt şi succesele înregistrate transportului snopilor la arii, deoa data de I august a.c sc prezenta
Am luat şi alte măsuri. La de necesitatea urgentării strîngerii şi la strîngerea recoltei de către coo rece de modul nm este organizată după cum urmează:
lucrările executate în a ntrepri depozitării recoltei, organizaţiile de perativele agricole din raioanele această acţiune depinde evitarea 1. llia 90,1%
ză am încheiat din tim p con partid dîn brigăzi au desfăşurat o in Sebeş şi Alba pierderilor de boabe şi urgentarea 2. Sebeş 86,1%
tracte cu constructorul. In co- Se constată insă că în unele ra executării' a ră turilor de vară. Cu 3. Alba 85.6%
tensă muncă politică in rîndul coope ioane seceratul se desfăşoară mai p rivire la transportul recoltei la arii 4 Deva 84,4 %
ratorilor. astfel ca aceştia să participe se poate arăta că realizările înre 5. Hunedoara 80.2%
Convorbirc realizată de în număr mare la lucru. In acelaşi anevoios, nerealizîndu-se vitezele
L. DEM ETER zilnice de lucru planificate. Aceasta gistrate în cursul zilei de ieri sînt 6. Brad 77.0%
tim p. consiliul de conducere s-a pre denotă că mai există încă o serie necorespunzătoare. Astfel, coopera 7. Orăştie 76.2%
ocupat de organizarea temeinică a
(Continuare în pag. a 3-a) de deficienţe în organizarea m un tivele agricole de pe raza oraşului 8. Haţeg 74,3%* La G.A.S. Pctrcşti, tractoristul IL IE M IH A I execută arături de vară
transportului g riu lu i la arie. In acest
scop toate atelajele au fost dirijate după eliberarea terenului dc griu.