Page 10 - Drumul_socialismului_1966_08

P A G IN A A 2-Â
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3605

CARNET CULTURAL P ro b i e m e m i n o r e ? Concursul „Republica Socialistă România,

factor activ în lupta pentru triumful
Cel care străbate astăzi ta. trebuie să recunoaş­ E oare atît de greu să cu Utere m ari „M arfa
regiunea noastră rămine tem, este uluitoare şi ce pună cîteva bănci pen­ vîndută, nu se schimbă".
plăcut surprins dr nona tocmai de aceea nu tre ­ tru cei care, vara, nu vor cauzei păcii şi socialismului"
şi viguroasa tinereţe a tu ­ buie să se extindă şi in să aştepte m ijlocul de FLO R I DE TEI
turor localităţilor. A dm i­ alte oraşe. transport, în staţie ? Sau Com itetul regional de luptă pentru pace anunţă că concursul pe ba­
ră linia e,CV»h u i, mereu Dp cc publicaţiile res­ poate se crede câ punîn- Pentru cei care au co­ ză de buletine, cu prem ii, pe tem a: „Republica Socialistă România, fac­
mai moderna a construi - pective nu ajung în m îi- du-se aceste bănci s-ar tor activ in lupta pentru triu m fu l cauzei păcii şi socialism ului" se pre­
ţiilo r, cu sentimentul de nile c itito rilo r în aceeaşi strica zonele verzi şi flo ­ pii, ceaiul de tei este tot lungeşte. Buletinele de concurs se pot completa şi depune la sediul comi­
st^pîn şi panaş deplin la zi de apariţie? Este un rile ? a tît de necesar ca lapte­ tetului pînâ Ia data de 25 SEPTEMBRIE 1966.
le. Se întîm piă, ca une­
tot ce s-a făcut pinâ a- mister pe care-1 pot dez­ ori, acest, ceai sâ fie re­ Cu acest p rile j ream intim prem iile concursului :
cum şi la ce se va con­ lega numai tovarăşii de Ş I-A TU N C I ? comandat de către medic. Un prem iu I — un televizor „Stassfurt"
strui în viitor. Tocmai a- la serviciul de difuzare Două prem ii I I — rîte un aparat de radio „M io riţa ”
ceoată rmndrie îl face sa a presei din oraşul H u­ Un disc cu muzica si Un singur lucru nu se in ­ Trei prem ii I I I — cite un aparat de radio cu tranzistori, portabil.
unde se pot
dică ; de
fie mai exigent faţă de nedoara. Cu cît îl vor interpretul preferat este procura flo rile de tei sau Patru prem ii IV — cite un ceas de mină „Vostotc”
unele lucruri considerate dezlega mai repede, cu întotdeauna căutat. Gă­ de mentă ? In toate fa r­ Şapte prem ii V — cite un stilou .„M ont nianc" a 310 lei buc.
„m inore", dar care, per- atît cetăţenii pot prim i sind discul d orit vrei să-l maciile din oraşul H u­
■sistind, aduc multe ne­ operativ — aşa cum şi asculţi pentru a nu avea nedoara nu se găseşte
cazuri cetăţenilor. Am a- trebuie de fapt — revis­ surprize. Se poate ca du- nici un gram de fio ri de
Jes, şi nu întimpLator, ci- tele şi ziarele, cîndu-te cu el acasă, dis­ 7,45 Salut voios de p io n ie r; 8.00
teva exemple dintre aces­ cul să fie defect. Deci, a-1 tei. de foarte m ultă vre­ 4 Sum arul presei ; 8,30 La microfon
me.
te „probleme minore" E OARE A T IT DE asculta, este o dorinţă f i­ Este un lucru grav melodia preferată ; 9,30 Sfatul
m edicului : Cura de fructe ; 10.03
care îşi aşteaptă, de foar­ GREU ? rească şi uşor de reali­ pentru câ. în fond, nu „La casa pionierilor" — program
zat Dar ce te faci dacă
te m ultă vreme, rezolva­ este vorba de un obiect de cîntece ; 11,45 Cintecel pe stru ­
Intre gar* şi autogara picupul este defect, aşa oarecare, pe care îl poţi AUGUST 1966
rea. cum se întîm piă la L i­ ne zis — program de melodii
din Sebeş, se afiă un mic cumpăra şi altă dată. Cu populare ; 12,10 A rii dîn opereta
parc, cu flo ri, zone verzi brăria Noastră, unitatea atît mai m ult cu cît flo ­
IN R IT M U L nr. 17 din Hunedoara ? „Rose M ărie" de Frim l ; 14,08 „Po­
şi alei. Sutele de călători rile de tei au lipsit şi in vestea mea şi-a ta" — muzică u-
M ELCULUI... care pleacă din acest o- (Unele scrisori sosite ia lun ile de iarnă şi prim ă­ şoarâ ; 15,00 „M oldovă, m îndrâ
raş, adm iră parcul avind redacţie ne informează vară. Organele care răs­ C i n e m a
Scenă din film u l .M isiune extraordinară*. Revistele Magazin şi cuvinte dc laudă pentru că asemenea fenomene, pund de buna aprovizio­ grădină" — emisiune de folclor ;
Flacăra sosesc Ja Hune­ gospodarii oraşului. Au pot fi în tîln ite şi la alte nare a farm aciilor din DEVA : Cele două orfeline (ci­ 17,15 Tribuna radio. P ro filu l s p iri­
doara, sîmbâta în ju ru l totuşi o nedum erire; în unităţi care vînd discuri). nematograful „P atria") ; Vizita tual a! specialistului ; 18,05 Tn Ju­
fice şi momente vesele. Regiunea H u­ regiunea noastră, tre ­ ru l g lo b u lu i; 18,40 Dinam ica in­
p e ^ crane „ f i s i u n e nedoara va fi reprezentată prin fo r­ orei 1G.00, o dată cu ce­ aşteptarea trenului sau Şi-atunci ? Te u iţi la buie să manifeste preo­ („A rta "); Cele două orfeline („G ră­ dustrială ; 19,00 Seară pentru tine­
m aţiile orchestrale şi de dansuri ale lelalte ziare din ziua autobuzului, călătorii stau disc şi cu părere de râu cupare şi pentru aceste dina Patria") ; S IM E R IA : Crede- ret ; 22,40 Din muzica de cameră
respectivă. Ş tiţi cînd se
extraordinară" roşi interpreţi — Bulz Per.a, M aria Tu- difuzează aceste reviste în picioare, iar a lţii pe renunţi. Mai ales că pe un „produse" care, deşi sint ţi-niă, oameni („M ureşul") ; Crcdc- a lu i George Enescu : Sonata nr. 2
C.S.H., taraful I.C.S.II. şi prin nume­
gardul de beton al par­
ţi-m ă, oameni
de „m inim ă im portanţă",
M ure­
(„G rădina
în fa m inor pentru vioară şi pian:
afiş stă scris — intenţio­
dor. Savin Petreanu de la Casa ra ­ la chioşcuri ? Abia a cului. De ce ? Pentru sint foarte solicitate de şul” ) HUNEDO ARA : Gcntlcm c- PRO G R AM UL I I : 7,45 Duete din
„F aproape de necrezut câ un om ională de cultură din Brad, L iviu O- doua zi, duminică, intre sim plul m otiv câ aici nu nat parcă pentru amato­ cetăţeni. nul din Cocody („Flacăra") ; Asa­ opereta „V în t de libertate" de Du-
a puiuţ cuprinde în cl atît de m ult: ros si Elena Scripcaru de la Clubul orele 9—10 ! Perform an­ se află nici o bancă I rii de discuri muzicale — M. N'EACŞU sinul din cartea dc telefon („G ră­ naevski ; 8,30 „Pădure dragă pă­
un curaj aproape legendar". C uvin­ sindicatelor din Deva. dina Centru"); Trei plus două dure" — emisiune de folclor; 10.15
tele aparţin m arelui Goriri şi au fost Sub conducerea profesorului d iri­ („G rădina Stadion"); C A LA N : H o- Actualitatea literară ; 11,55 Muzică
atribuite lui T cr Petrosian, poreclit jor, Constantin ITngureanu, din H u­ cheiştii („11 Iu n ie "); Cei 7 m agni­ corală de Sabin Drăgoi ; 12,10 Zia­
Kamo, pe care. acelaşi scriitor, l-a nedoara. pregătirile pentru spectaco­ fici („G rădina") ; PETROŞANI : re, ziarişti, opinii ; 13,20 Potpuri-
num it şi „artist ol revoluţiei". Un lul ce va fi prezentat pe litoral sînt Fanta» Ia Tulipe („R epublica"); ul „G arofiţa" de Gheorghe D ini-
episod din viaţa acestui om de o vie avansate, prom iţînd program ului o M IJ I# Operaţiunea „ I ” („7 Noiem brie") ; cu ; 14,00 Cu cîntecul şi jocul de-a
inteligenţă şi c ingeniozitate inepui­ înaltă ţinută artistică. Nevasta nr. 13 („G rădina Sta­ lungul O ltu lu i; 15,30 Emisiune de
zabilă, care tim p dc 15 ani a înde­ d io n "); LU PEN I : C orăbiile lungi basme : „M inciunile baronului
ce i-au fost încredinţate, este redat „Copilul („C ultu ra l") ; Cea mai frumoasă Munchausen" ; 17,15 Cintă orches­
p lin it numeroase m isiuni im portante
(„M uncitoresc") ;
G A R n TE N I :
tra de muzică populară „C indre-
în film u l „M isiune e xtra o rd ina ra ’. Arena circului („6 August") ; U- lu l" din Sibiu ; 17,40 A m fiteatru
d io urilo r sovietice, semnată de Kon- în fotografie „S IM iO N •lanc („7 Noiem brie"); PAROŞEN'I: lite ra r — Literatura de creaţie şi
R IC A N I: Ce s-a intim ptat cu Bab.v
Realizarea cinematografică a stu­
literatura de analiză ; 19,30 Con­
stantin Isaev (scenariu) şi Stepan Ke- Procesul profesorului W eir („Ener­ cert simfonic : Preludiu sim fonic
vorkov (regie) are în personajul lui Dornici de n-şi dezvolta gustul ar­ gia") ; V U LC A N : Şoarecele din de Ion Dumitrescu ; 20,30 Noapte
Kamo pe interpretul Gurghen To- tistic şi prin interm ediul artei foto­ America („M uncitoresc") ; C R IV I- bună copii: „N ăstureii"; 21,05 Din
nunţ, cunoscut publicului nostru din grafice, numeroşi oameni ni muncii, D IA : Patruzeci de minute pînă în m elodiile celui de al IV-lca con­
film ele „Inim ă de otel", „S.O.S. in de diferite profesii, din oraşul Lu- zori („M uncitoresc"); A NI NO AS A: curs şi festival de muzică uşoară
peni, îşi dedică pmte din orele de
Cosmos", „M ira ju l’ , „Arm ata codoba­ răgaz artei fotografice. Organizaţi in ­ LUCACIU" F ifi înaripatul („M uncitoresc") ; românească „M am aia — 1966" ;
tu rilo r". L IV E Z E M : M uncile lui Herculc 22,30 Moment (poetic ; 23,40 M eri­
tr-un cerc foto, pe lîngă clubul sin­ („M uncitoresc") ; P ETR ILA : Eu diane. melodii.
Spectacol dicatelor din localitate, fotonm atorii sînt Cuba („M uncitoresc") ; LO-
şi
primesc aici îndrum ări teoretice
NEA : Calea V ictoriei („M in e ru l");
practice de un real folos. Strădaniile Dragostea şi moda („7 Noiem­ Televiziune"
pc litoral m em brilor cercului se oglindesc în Lâ b rie "); ALG A IU L I A : Femeia în
Noaptea
August") ;
halat
(„23
numeroasele fotograf ii realizate ar­
tistic. Iguanci („V ictoria"): IfaLari seriile 10,00 Pentru copii şi tineretul
Tim p de cinci zile, între 19 şi 25 De curînd, fotoam atorii au deschis, I şi II : Z LA T N A : A ni clocotitori şcolar ; C art bun şi vînt la pupă.
august, lito ra lu l M ă rii Negre va găz­ înti -una din sălile clubului sindicate­ („M u n c ito ru l"); TEIUŞ : Lumina F ilm : „M ăgăruşul* ; 19,00 T e le ju r­
dui fo rm a lii ale a rtiş tilo r amatori din lor din Lupeni, o expoziţie care are verde („V ictoria") ; SEGEŞ : C oli­ nalul de seară ; 19,15 Preludiu
ca tematică copilul. Expoziţia
cu­
două regiuni ale ţă rii — Bucureşti prinde peste 40 de lucrări şi poartă HUNE- ba unchiului Tom („Progresul") ; „M am aia — 1966“ ; 19,30 Trei ta­
şi Hunedoara — care vor prezenta Cineva, acolo sus, mă iubeşte blouri pe săptâmînă ; 19,45 Desene
spectacole pentru oamenii aflaţi Ia titlu l: „C opilul in fotografie”. loan („Sebeşul") ; Coliba unchiului Tom animate ; 20,00 Ancheta TV Tema:
odihnă in staţiunile de aici. Nanciuc, Iosif Tellm ann, Iosif Dor- („Grădina Progresul") : A PO LD U L *,Cum sintem p rim iţi" ; 20,20 „Un
Organizat de Consiliul Central al cen, Nicolne Drăghici, Emil Csntni şi DE SUS : Procesul de la Nicrn- cîntec pentru tine" M ontaj muzi-
U n iu nii Generale a Sindicatelor din alţi fotografi amatori pregătesc o Prim a în tîln ite a publicului hune- ţîndu-i ca, o dată cu părăsirea expozi­ berg seriile î şi fi („23 August") ; cnl-coregrafic ; 21,00 Film : „M -am
România, spectacolul comun, Bucu- crări, care va fi expusă in aer liber, D 0 Â R k dorcan cu lucrările personale ale pic­ ţiei, sâ recompună to tu l în tr-u n ca­ OR A ŞTIE : Vanina-Vanini („Pa­ îndrăgostit la Copenhaga" ; 22,35
nouă expoziţie, cu peste 70 de lu­
reşti-Hunedoara. va cuprinde muzică torului Simion Lucaciu, de la T im i­ dru care delimitează personalitatea tria ") ; Spărgătorul („Flacăra”) ; T elejurnalul de noapte ; 22,45 Bu­
populară şi uşoară, elemente coregra­ în centrul oraşului Lupeni. şoara, avea loc cu patru ani in urmă, artistului. CUGIR : Sasa („M uncitoresc") ; letinul meteorologic.
moment rare marca pentru artist şi Expoziţia „S. Lucaciu" marchează Domnul („Grădina de vară 1
prim a expoziţie de acest gen. pentru publicul hunedorean o m ul­ M ai") ; HAŢEG : In genunchi mă
Expoziţia de anul acesta, a treia ţum ire adusă de artist acelora din întorc la tine („Popular") ; BRAD: propui probab|
„personală" a artistului, deschisă în rin d u l cărora s-a ridicat. Părăsind Camera albă („Steaua roşie'1);
prim ăvară la Gn 1 ei:iile de arlă din cercul de artă plastică din oraş. con­ G U R AG AKZA : Old Shatcrhand
Tim işoara, unde s-a bucurat de un dus şi astăzi de prof. Brandis Victor („M in e ru l"); IL IA : Dulcea pasă­ PENTRU 24 ORE
binem eritai succes, aduce în sala pictorul şi-a continuat studiile ia re a tinereţii („Lum ina").
mică a Casei de cultură din Hune­ C luj, apoi ia Leningrad. După te r­ Vremea se. menţine călduroasă,
doara, un număr -de. 22 de lucrări iu minarea stu d iilo r a fost prezent în cu cerul schimbător. Izolat sc
vor semnala averse tic ploaie în­
ulei şi acuarelă. toate expoziţiile interregionale de ia R a d soţite de descărcări electrice. Vîn-
D iferită de expoziţia din ’62, „per­
Arad şi Tim işoara, concomitent des-
Naufragiaţii în O B B b e re sonala" de faţă cuprinde, alături de chizîndu-si şi cele trei expoziţii per­ PRO G RAM UL I : 5,15 Gimnas­ tu! va sufla moderat din vest şi
peisaj, a tit de bine reprezentat în
sonale.
precedenta, compoziţii, naturi sta ti­ GANCIU P AU L EUGEN tică ; 5,30 Actualitatea agrară ; nord-vest. Temperatura staţionară.
ce, schiţe de compoziţie, într-o cro­
Dragă Georgică, care m-au făcut sâ în­ mi-a dat ideea sâ cutre­ Dragă Georgică, a c ­ matică complexă ; de la vibraţie
torc capul în altă parte. ier si alte localuri din este situaţia cu berea . „Reflexe" pînă la tonuri sensibile de
In ultim a săplâmînă Cum era şi firesc, am raionul Haţeg, latâ-mâ raionul Haţeg. Bere cu gris-uri. „N octurnă" şi „Sat în noap­ lă a cărei cauză sâ fie mai bine
am avut mai multe tre­ chemat pe tov. Vasilescu, la Pui, la bufetul coope­ fel de fel de naufragiaţi te". complelînriu-se într-un cadru cunoscută decît cancerul" şi că
buri pe la Haţeg. Inti -u- şeful unităţii, ca să-iccr rativei de consum. în ea. Este o situaţie compact. „m ajoritatea form elor sale ar pu­
na dîn zile, Ia amiază, explicaţii; — O sticlă cu bere vă gravă, faţă de care, con­ încă de la prim ul pas în expoziţie, tea fi evitate dacă oamenii ar lua
m-am dus să iau masa rog! ducerea U.R.C.C. Hunc- vizitatorul simte o anume linişte, p li­
la restaurant. Am fost — Vă rog să mă cre­ rioara-Deva trebuie să ia nă de vib ra ţii interioare, pe care o măsurile preventive necesare, aşa
— Aşteptaţi numai o
servit in grădina de vară deţi — mi-a spus el — clipă să vă caut una... măsuri. regăseşte apoi de la tablou la tablou cum fac la malarie sau febra g»lf
benă".
a localului, frumos ame­ nu sinteţi singurul rare- Pînă la viitoarea scri­ în cele mai diverse forme, de la pei­ O EXPERIENŢA N EO BIŞNU ITA lui în ceea ce priveşte diferenţie­ P o trivit prof. W arburg, cance­
mi cereţi explicaţii de a-
najată sj mîncarea a fost — Păi vâcJ câ aveţi soare, cu iţi urez numai saj la natură statică. In compoziţia Cunoscutul speolog britanic Da- rea nucilor de cocos coapte de
gustoasă. Cum era destul ccst fel. In u ltim ul tim p aici, pe tejghea. bine şi multă sănătate. „Feroviară", dintr-un fond închis se vid Laffertv. care de 127 de zile cele care încă nu au atins acest ru l se produce atunci cînd oxige­
de cald. am vrut sâ mă (cam de trei săptămîni), — Da, dar aceasta n-o Ionică desprinde o roată de tren în staţio­ se află în grota de la Somerset, stadiu. nul din celulele organism ului este
li­
berea pe care ne-o
răcoresc cu o bere. Am vrează depozitul coope­ puteţi bea. Are im puri­ nare; roata, care substituie un întreg a fost vizitat luni de o echipă de A LP IN IŞ T I LA 6.118 M ETRI înlocuit prin 2Îmoză (fermentaţie).
fost servit prompt. Am tăţi. Dragul meu. ansamblu prin cromatica unor pete, medici. Prim ele impresii ale me­ Zimoza apare atunci cînd oxige­
pus mina pe sticlă şi raţiei de consum din De­ M-am interesat mai pe primeşte un deosebit dinamism, ere- Un grup de 16 alpin işti sovie­ nul nu ajunge în celule în canti­
m-am convins că berea va este de proastă cali­ îndelete. Am aflat că la d icilor au fost-: de cînd se află în tici au realizat o nouă premieră tăţi suficiente, sau cînd enzimele,
tate şi pe deasupra cu M i-ai sesizat o situaţie înd' p rivito ru lu i senzaţia unei depla­ această grotă, David Lafferty a care transportă oxigenul, sînt le­
era rece, aşa cum mi-o bufetul din Pui au fost pe care chiar tu însuţi o sări în ascendenţă. Mai vibrantă, lu ­ pierdut complet noţiunea tim pu­ alpină: ci au cucerit un v îrf de
doream. Şi totuşi... multe im purităţi. Am se­ trim ise tot din Deva, în 6.118 metri, deocamdată fără nu­ zate. El a exclus teoriile p o trivit
sizat nu o dată depozitul consideri gravă. Aşa este! crarea „Incandescenţă", reprezentînd lui. După părerea sa el se află în cărora cancerul s-ar datora unor
Dragul meu, ce să-ţi cît şi Uniunea regională săptâmîna trecută, 900 Dc la un tim p. depozitul rotirea valsurilor unui lam inor, p rin - grota de la Somerset de 103 zile. me, dîn partea de sud-vest a Pa- virusuri s.au agenţi străini de na­
spun, deşi aş fi băut be­ a cooperaţiei de consum, sticle cu berc. M ajorita­ de berc al cooperaţiei de tr-o cromatica vie. dă senzaţia unei A lte constatări : in cele 127 de m îruluî. In prezent, grupul se tură chimică.
rea şi cu ochii, totuşi nu dar berea care ne soses- tea acestora aveau im pu­ consum din Deva livrea­ permanenţe umane, a unui efort con­ zile de cînd se află sub pămir.t, pregăteşte pentru as.altul peretelui Prof. W arburg, care a p rim it in
m-am atins de ea. Desi­ tc continuă să fie aşa rităţi. De curiozitate am ză această băutură cu tinuu — cadru a tit de cunoscut a r­ barba şi pârul lui Laffertv au nordic al v irfu lu î Engels dîn P.a-
gur, eşti curios să ştii de cum aţi văzut-O. Nu ştiu făcut un sondaj Află m ulte im p u rită ţi şi une­ tistului crescut pe meleagurile H u ­ crescut cu 22 de cm. Pîn«i la rea­ m ir. 1931 Prem iul Nobel de medicină,
ce. Am să-ţi spun. In be­ ce sa mai fac. M i-e ru ­ dragă Georgică, că in ­ ori cu termenul de ga­ nedoarei. Tot pe aceeaşi linie se în­ ducerea lui la suprafaţă, la 4 au­ NOU SISTEM DE a exprim at încă cu m u lţi ani în
rea din pahar, ca de a lt­ şine să mal dau ochi cu tr-o lada cu 20 de sticle, ranţie expirat. Vinovat scrie şi compoziţia „M etal", un pre­ gust, Lafferty va fi vizitat din 3 ATER IZARE A AVIOANELOR... urmă părerea câ leziuni cronice
fel şi în cea care mai ră­ clienţii restaurantului. n-am găsit nici una cu sc face în prim ul rînd ambul al compoziţiei „Elogiu", ab­ în 3 ore de grupul de medici care Comp.ania „Bell Aerosîstems" cauzate mecanismului de respira­
măsese în sticlă, pluteau De altfel, m ulţi nici nu bere curată. tov. A lbert Mîhai şeful sentă din expoziţie, apreciată de c ri­ urmăresc experienţa sa. a pus la punct un nou sistem de ţii a celulelor provoacă maladia
resturile unor naufragii. mai calcă pragul localu­ Am făcut o haltă şi la depozitului, dar şi con­ tica de specialitate la expoziţia din ateriz.are a avioanelor la care se c.anceroasă.
Ca să fiu mai pe înţeles, lui din această cauză. bufetul „Z im brul" de pe ducerea U niunii regionale anul trecut de la Timişoara, un ade­ FOLOSIREA M A IM U ŢE LO R foloseşte p rincipiul „pernei de S PE C IA LIŞ TI IN FABRICAREA
am să-ţi descriu aceste —- Dar, ce părere aveţi, dealul Oriei. Aici însă, a cooperaţiei de consum vărat elogiu în culoare adus omului LA CULESUL NUCILOR aer”. Acest sistem perm ite avio­ BR ÎN ZETU R ILO R
resturi. Aproape de su­ care să fie pricina aces­ berea era curată, şi care. sesizată de acest constructor. DE COCOS nului sâ aterizeze fără să atingă
prafaţa berei se învirtea tei bei i cu im purită ţi şi proaspătă. Am stat de inconvenient n-a luat A lături de com poziţii, un loc im ­ In ultim a vreme, pe plantaţiile cu roţile suprafaţa păm întului. Cei mai celebri producători de
o aripă de... muscă. Da, de slabă calitate? vorbă cu un ospătar. măsuri energice pentru portant il ocupă peisajul atît în ulei din Malaya se folosesc tot mai Noul sistem de aterizare perm i­ brinză nu sînt în Franţa — unde
da de muscal Nu te m i­ — Părerea mea, a con­ — Astăzi aţi nim erit îndreptarea situaţiei. Să cît şi in acuarelă, situînd p rivito ru l m u lt maimuţele la culesul nucilor te «avionului sâ folosească pentru se consumă cete mai m uitr ir -
ra. Cadavrul acesteia ră­ tinuat interlocutorul, e •bine. Probabil câ din aşteptăm însă răspunsul într-o variată gamă interioară Pline de cocos. S-a ajuns astfel să se ob­ aterizare orice suprafaţă plană, tu ri de brînzeturi (623) şi nii O-
măsese pe fundul sticlei, câ tovarăşii de Ia depo­ greşeală am p rim it o bere acesteia la scrisoarea de de respiraţie, prin culoare şi compu­ ţină o mină de lucru extrem de inclusiv suprafaţa apei, cim pul landa, ţară recunoscută peni . . ve­
Intr-un fel de mîl, pe ca­ zitul din Deva uită să ca lumea. Ieri, alaltăieri, faţă. Poate că de data nere, .Terase". „Peisaj”. „Reflexe" acoperit cu zăpadă, o suprafaţă chile sale tra d iţii în produsele
re, dacă-1 stirneai, toată apele sticlele înainte de a de vreo trei săiptămini aceasta lucrurile se vor aduc acea degajare stâpînită în na­ ieftină şi în acelaşi tirrup foarte acoperită cu gheaţă sau nisip. Su­ lactate, ci în Italia. Cei mai p ri­
berea căpăta o culoare le umple. A ltfe l nu-m i încoace, am avut o bere îndrepta cu adevărat. tură a ochilor care o înţeleg şi o calificată. Intr-adevăr, s-a consta­ prafaţa «acoperită cu beton este ne­ cepuţi fabricanţi de brînzâ se a-
galben-tulbure. Apoi, în explic nulul de pe fu n ­ foarte proastă, cu multe Pină la viitoarea ta cunosc. tat că maimuţele pot ajunge, in ­ cesară numai pentru ieşirea pa­ flă la Parma. In acest oraş vechi,
tot conţinutul paharului, dul sticlelor, sau, aşa im purităţi. Din această scrisoare. îţi urez călăto­ Natura statică, reprezentată prin tr-un tim p record. în vîrfu l coco- sagerilor şi deservirea avionului. situat în nordul Italiei, celebru
la diferite nivele, plu­ cum aţi văzut, muşlcle cauză am avut greutăţi rie plăcută şî veşti noi. cîteva acuarele : „F lo ri” , „Fructe" ele. tieruluî, de unde aruncă jos numai prin industria sa alim entară, a
teau nişte particule de înecate. . în deservirea consumato­ şi prin uleiul „Cale", aduce un ele­ fructele coapte. Ele au un simţ PĂREREA PROF. OTTO
provenienţă dubioasă. Această întîm plare rilor, reclam aţii, certuri... Georgică ment pastelat vizita torului, perm i- m ult mai dezvoltat decît al omu- W ARBURG DESPRE CANCER supravieţuit din vrem uri îndepăr­
tate o profesiune unică în lume,
Vorbind la cea de-a 16-a confe­ legată de fabricarea parmezanu­
rinţă a laureaţilor Prem iului No- lui. Este vorba de specialiştii in...
Nu încape nici o îndoiala că mase dionul din Lupeni este necorespun­ bel, ţinută la Londra, prof. Otto ascultarea brânzei. Aceştia stabi­
tot mai m ari de oameni îndrăgesc zător pentru desf.îşurarea unui meci W arburg, directorul In stitu tu lu i lesc încheierea procesului de fer­
sportul. Ceva lăuntric îi cheamă spre de categoria B. S-a intenţionat să Max Planele pentru fiziologia ce­ mentare a brînzei intereeptînd su­
stadioane. Acum, cînd activitatea se gazoneze terenul care este foarte lulară din B erlinul occidental, a netele emise de bucata de brînzâ
m m petiţionalâ este întreruptă, aces­ rău, dar pînă la urmă nu s-a făcut declarat că „nu există nici o boa­ ciocănită cu un beţişor.
to r îndrăgostiţi de sport parcă le nim ic. Nu s-a găsit cineva care sâ
lipseşte ceva. Ei sînt bucuroşi însă la evacueze cel puţin grămezile de pă­
ftn d u l câ peste puţin tim p se vor urmează, în urma vizitei făcute pe La Simeria îţi faci o impresie Ie cunoaştem. Ne-am convins însă m înt aflate în incinta stadionului,
rfla din nou pe stadioane, în atmos­ m ajoritatea bazelor sportive din re­ proastă încă de la intrarea pe sta­ după vizita făcută că stadionul, cel sau măcar să înlocuiască seîndurile
fera de mare satisfacţie, sau trăind giune. dion. Terenul de tenis de cîmp este puţin Ia ora actuală, nu e deloc a- putrezite din vestiarele jucătorilor.
clipe de amărăciune. Căci toţi cei Prima vizită am fueut-o pe cele pur şi simplu părăsit. In stînga e- trâgător. Deşi au fost montate nişte Despre stadionul din Deva am mai
rare vin la stadion sînt m ari pasio- dcuă stadioane din Hunedoara, a- xistă o suprafaţă considerabilă pe panouri la intrare, ai totuşi im pre­ scris în ziarul nostru cu cîteva luni
r .'iţi, văzînd în întrecerile sportive parţinînd asociaţiilor sportive Meta­ care s-ar putea amenaja terenuri de sia câ te afli în cîmp. Mormanele în urmă. S-a arătat atunci starea
spectacolele care-i satisfac complet. lul şi Constructorul I.C.S.IL Consi­ volei şi baschet. Dar aici este o de pămînt pe care a crescut iarba nu în care se află tribuna şi camerele
T3w m ulte ori, echipa favorită pără­ liile asociaţiilor respective, sprijinite iarbă pină la brîu. în care sînt gră­ numai câ dau un aspect urit. dar interioare. Despre gazon se poate
seşte terenul învinsă datorită slabu­ de conducerile întreprinderilor au mezi de cărămidă. Ajungînd la t r i­ împiedică gararea m aşinilor cu care spune că este aproape im practicabil.
lu i randam ent dat de unii jucători. amenajat stadioanele ,în aşa fel in ­ bună ai impresia că a suferit de pe vin oaspeţii. De fapt, întregul sta­ Măsuri însă n-au fost luate. In aceas­
Suporterii însă nu dezarmează. In e- cit îţi face plăcere sâ asişti la în­ dion este un cîmp cu iarbă neco­ tă situaţie ne punem întrebarea: or­
tnpa următoare încurajează din nou trecerile de fotbal. O muncă susţi­ sită. ganele locale de partid şi de stat
băieţii. Aşa sînt ei. Uneori se de­ nută s-a depus mai ales la stadio­ — R A I D — Am atorii de fotbal din Lonea au nu pot lua m ăsurile ce se impun
plasează cu echipa la sute de k ilo ­ nul Constructorul, care acum dis­ început să se intereseze încă de pe pentru a avea la reşedinţa de re­
m etri pentru a fi alături de favo­ pune de pistă şi gazon bun precum acum de felul cum va fi alcătuită giune un stadion corespunzător?
riţi, pentru a-i încuraja. Cu alte cu­ şi de tribună. echipa favorită. Eî sînt însă frăm în- O altă constatare este aceea câ pe
vinte, stadioanele sînt m ari a m fi­ Sint pregătite pentru începerea urm a unui cutrem ur. Dau această taţi şi de slaba preocupare ce exis­ m ajoritatea stadioanelor din regiu­
teatre în care evoluează m ulţi spor- cam pionatului şi stadioanele Jiul impresie geamurile care lipsesc, de­ tă pentru pregătirea stadionului in nea noastră nu întîlnesti o pavoaza­
tlv i, asistaţi de un număr im presio­ din Petroşani. T extila Sebeş şi al­ zordinea din vestiare. Pista terenu­ vederea cam pionatului. Tribuna este re corespunzătoare. Ai impresia că
nant de spectatori, mai ales cînd este tele, unde aproape totul este pus la lui este plină cu pămînt, peste care aproape distrusă. Cei ciţiva stîlpi de nu te a fli pe o bază sportivă, ci un­
vorba de fotbal. Cu cit condiţiile de punct. Poate că la Petroşani n-ar fi a crescut iarbă, nişte bănci distruse susţinere nu asigură securitatea oa­ deva într-un loc înconjurat de un
joc şi de vizionare sînt mai bune, râu dacă s-ar studia posibilitatea ex­ întregesc tabloul stării în care se a- menilor, iar prin acoperiş plouă. gard, mai m ult sau mai puţin bun.
eu atit spectacolul este mai plăcut. tinderii tribunelor, avîndu-se in ve­ flă stadionul ceferiştilor. Din cîte cu­ Gardul ce înconjoară stadionul este Ziua cînd va începe campionatul «i
ţ ,3 crearea acestei atmosfere, o con­ dere faptul că acum echipa acti­ noaştem la Simeria sînt m ulţî ama­ gata să cadă, iar despre gazon nu se de fotbal se apropie cu repeziciune.
trib u ţie hotârîtoare trebuie să adu- vează in prim a categorie. tori dc sport. De ce oare consiliul poate vorbi. Stadioanele vor cunoaşte din nou
r i consiliile asociaţiilor sportive, Dacă sînt asociaţii care pot fi date asociaţiei sportive, comitetul oră­ Intr-o discuţie cu mai m u lţi pa­ fream ătul m arilor întreceri, lată de
ru m ? Prin amenajarea stadioane­ ca exemplu în privinţa pregătirii şenesc U.T.C., Sfatul popular al ora­ sionaţi de fotbal din Lupeni, aceştia ce organele în drept au datoria de j l ' —- 7
lor, a gazonului, pistei, tribunei, ves­ stadioanelor pentru începerea cam­ şului Simeria nu organizează «acţi­ s-au arătat nem ulţum iţi de felul a pregăti stadioanele cu m ultă me­
tiarelor. Se preocupă de acest lucru pionatului sînt şi din acelea, din pă­ uni patriotice pentru punerea la cum conducerea asociaţiei se preo­ ticulozitate, în «aşa fel îneît să se \
-onsiliile asociaţiilor sportive din re­ cate prea multe, care nu au mişcat punct a stadionului ? cupă de întreţinerea şi pregătirea simtă bine şi spectatorii şi jucătorii.
giunea noastră ? Răspunsul la în ­ nici un pai. Pentru a argumenta cele Echipa Dacia Orăştie s-a afla t Ia stadionului. Credem că nu exagerăm In foto : — Spărgătorul de gheaţă „V. Proncişcev" (U.R.S.S.) înfru n -
trebare îl vom da în rîndurile cc spuse să venim cu cîteva exemple. un pas de retrogradare. Cauzele nu cînd spunem că la ora actuală sta­ V A LBU tînd gheţurile nordului.