Page 12 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 12
PAG INA A 4-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr c605
i r ~
. • - : - r -------
VIATA INTERNAŢIONALA
ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII. • ŞTIRI IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II • S T C O M E ŞTIRI
VIETNAM Consultări x SESIUNEA SOVIETULUI
ungaro-romane
SUPREM AL U. R. S. S.
privind colaborarea
Protestul in domeniul
MOSCOVA 3 — După cum anunţă înaltă apreciere C onsfătuirii Comite tor re la ţii este necesar ca S.U.A. să
Ministerului industriei chimice agenţia TASS, la Moscova au conti tu lu i P olitic C onsultativ al statelor respecte normele dreptului interna
ţional, să pună capăt amestecului in
participante la T ratatul de la Varşo
nuat m iercuri lucrările sesiunii So
vietului Su-prem al U.R.S.S. In şe via şi in tiln irii conducătorilor p a rti treburile interne ale altor ţări şi po
Economiei Apelor BUDAPESTA 3 — Corespondentul dinţele separate de dimineaţă ale ce delor comuniste şî m uncitoreşti şi poare.
In încheiere, A. Kosighin a spus:
Agerpres, A. Pop. transm ite: lo r două camere au fost alese com i a şefilor guvernelor ţă rilo r membre
La Budapesta au avut loc consul siile permanente ale Sovietului U niu ale C.A.E.R., care au avut loc recent Dacă p rivim lu cru rile pe un plan
HANOI 3 (Agerpres). — tări ungaro-române privind colabo nii şi Sovietului N aţionalităţilor. la Bucureşti. larg, atunci, în pofida actualei încor
M inisterul Economiei Apelor al rarea in domeniul industriei ch im i In şedinţa comună au fost ra tifi In continuare vo rbitorul a spus că dări, provocată de agresiunea impe
R. D. Vietnam a dat publicităţii ce. Delegaţia maghiară a fost con cate decretele de lege emise de Pre o direcţie im portantă a a ctiv ită ţii po rialistă, tendinţele fundam entale sint
o declaraţie in care protestează dusă de dr. Szeker Gyula, iprim- zidiul Sovietului Suprem in perioada litice externe a U.R.S.S. este s p riji de m u lt favorabile forţelor care m i
îm potriva bom bardării repetate de adjunct al m inistrului industriei de la ultim a sesiune. nirea m işcării de eliberare naţională litează pentru asigurarea păcii şi se
către aviaţia americană a d ig u ri grele, iar delegaţia română de Ion S-a trecut la urm ătorul punct al din ţările Asiei, A fric ii şi A m ericii c u rită ţii internaţionale.
lo r si a sistemului de irig a ţii din Deleanu, adjunct al m inistrului in o rd in ii de zi : alegerea P rezidiului Latine. Aceste popoare pot fi sigure In continuarea lu cră rilo r. Sovietul
Republica Democrată Vietnam. dustriei chimice. Sovietului Suprem. La propunerea că U.R.S.S. va intensifica s p rijin u l a- Suprem a aprobat Declaraţia re fe ri
In declaraţie se afirm ă că în pe Cele două delegaţii au studiat po luî L. I. Brejnev, secretar general al cordat cauzei lo r juste. toare Ia activitatea guvernului, pre
rioada 3-31 iulie avioanele am eri sib ilită ţile de dezvoltare a colaboră C. C. al P.C.U.S., a fost reales în O altă direcţie im portantă a acti zentată de A. N. Kosîghin. precum si
cane au bombardat de 84 de ori rii în domeniul industriei chimice funcţia de preşedinte ale Prezidiului v ită ţii U niunii Sovietice pe planul Declaraţia Sovietului Suprem al
barajele, ecluzele, staţiile de pom dintre cele două ţâri, s-au inform at Sovietului Suprem, N. V. Podgornîi, p o liticii externe o constituie re la ţiile U.R.S.S, în legătură cu problema
pare şi sistemul de irigaţie. reciproc asupra situaţiei acestei la care a supus apoi aprobării deputa ei cu ţările capitaliste pe care vietnameză, supusă sesiunii de depu
m uri industriale şi asupra directive ţilo r componenţa noului Prezidiu. sîntem decişi să le dezvoltăjn pe baza tatul acad. A. Tupolev. In această
declaraţie se aprobă linia politică şi
lor mai im portante ale dezvoltării in Au fost aleşi 14 vicepreşedinţi, un se p rin cip iilo r coexistenţei paşnice.
Aviafia S.U.A. dustriei chimice pe perioada 1966— cretar şi 20 de membri ai Prezidiului O prim ejdie directă pentru securi activitatea practică a guvernului so
vietic în problema vietnameză şi i
1970. Sovietului Suprem. tatea generală o creează agresiunea
La cererea R.S.S. Lituaniene nu a S.U.A. in Vietnam care începe sâ se se încredinţează sarcina de a lua noi
măsuri pentru ajutorarea poporului
a bombardat fost ales un vicepreşedinte din par extindă, de asemenea, asupra Laosu- vietnamez în lupta lui dreaptă îm po
lui si Cambodgiei. In Vietnam ul de
tea acestei republici; Intrucît repre
Ansamblul Teatrului zentantul ei, 1. Paleţkis, a fost ales sud am ericanii se menţin cu ajuto triva agresorilor am ericani, pentru
păcii
întărirea
şi
securităţii
po
din nou Haitongul V IE T N A M U L DE SUD. — G rup de luptători al forţelor patriotice ca preşedinte al Sovietului Naţiona rul baionetelor. Atacul tîlhăresc al poarelor. Se relevă câ noile
discută, undeva in zona Cu Chi, provincia Gia Dînlt un plan ofensiv în de Operă şi Balet lită ţilo r. S U .A. îm potriva R.D. Vietnam le-a ra id u ri aeriene barbare asupra
dreptat îm potriva agresorilor americani şi a trupelor saigoneze. In continuare la propunerea lui pus în situaţia de izolare internaţio R. D. Vietnam atestă câ agre
H AN O I 3 (Agerpres) — A. N. Kosighin, preşedintele Consi nală ; -crescindâ. Guvernul U R S S. siunea crim inală a S.U.A. în V ie t
Agenţia VNA, anunţă că la 2 din Bucureşti liu lu i de M in iştri al U R S S ., Sovie va face tot ce depinde de el pentru nam a in tra t într-o fază nouă. A c
august, form aţiuni ale aviaţiei m i tul Suprem a aprobat în unanim itate a ajuta poporul vietnamez sâ izgo ţiu n ile cercurilor conducătoare din
litare americane au bombardat o Ciocniri violente în apropierea şi-a încheiat turneul componenţa noului guvern al U n iunii nească cit mai repede pe ocupanţii S. U.A. duc la înăsprirea sim ţitoare a
serie de străzi şi obiective indus Sovietice, care nu a suferit nici o americani de pe pâm întul Vietnam u încordării internaţionale, creează o
tr ia le din oraşul Haifong şi dîn în capitala Greciei m odificare faţă de cel precedent. lui. prim ejdie serioasă pentru pacea l
Uniunea Sovietică — a spus Kosi
provincia Hai Duong. taberei militare americane Luînd cuvîntul, A. N. Kosighin a ghin — continuă să caute căi securitatea tu tu ro r popoarelor şi sta
P o trivit ş tirilo r prelim inare, u- ATENA 3 — Corespondentul Ager- .prezentat Declaraţia referitoare la pentru reglementarea paşnică a pro telor. se arată în declaraţie.
nitâţile Arm atei Populare Vietna preş, C. Alexandroaie transm ite: problemele principale ale p o liticii in blemei germane pe baza recunoaşterii Sovietul Suprem sp rijin ă cu hotâ-
meze din zona H aifongului au de la Piei Me Ansam blul Teatrului de Operă şi terne şi externe a guvernului sovie existenţei a două state germane. E- rîre Declaraţia cu p rivire la agres:u-
doborît 5 dintre a v io a n e le Balet din Bucureşti, care a p a rtici tic. EI a subliniat că în domeniul po xaminarea problem elor din Europa, nea S.U.A. in Vietnam , adoptată de
americane, care au bombardat a- pat la cel de-al X II-1 ea Festival al litic ii interne activitatea guvernului a spus el, poate avea forme variate. ţările reprezentate la Consfătuirea de
cest oraş în cursul zilei am intite. SAIGON 3 (Agerpres): — In acelaşi timp, agenţiile de pre A tenei; şi-a încheiat turneul in ca va fi îndreptată spre îndeplinirea După părerea U R SS. şi a alto r ţâ ri la Bucureşti a C om itetului P olitic
Un alt avion american a fost do Pe frontul sud-vietnamez s-au să transm it noi amănunte în le pitala Greciei. înainte de plecarea sarcinilor trasate de Directivele socialiste, una dintre formele cele C onsultativ al statelor participante la
borît deasupra provinciei Hai semnalat m iercuri violente cioc gătură cu pierderile suferite de ansamblului spre patrie, ambasado P.C.U.S, referitoare la planul cincinal mai prom iţătoare este convocarea u- T ratatul de la Varşovia. Sovietul Su
Duong. n iri între o brigadă aparţinînd ce trupele americane în Vietnam ul ru l Republicii Socialiste România la de dezvoltare a economiei (1966— nei conferinţe generale europene. prem adresează tu tu ro r guvernelor şi
lei de-a 25-a d ivizii americane de Atena, Mircea Bâlănescu a dat o re 1970). Şeful guvernului sovietic a relevat parlam entelor chemarea de;a-şi spu
infanterie şi grupuri de patrioţi de sud. După cum informează ar cepţie la care au participat mareşa După ce a trecut în revistă re a li evoluţia pozitivă a re la ţiilo r cu d ife ne cuvîntul hotărît în numele apără
SAIGON 3 (Agerpres). — care au atacat-o în cadrul unei gentia VNA, 12 avioane americane lul palatului, Papatanasiadis, m inis zările economice ale prim elor 6 luni rii p rin c ip iilo r dreptăţii şi legalităţii
B uletinul de ştiri al Casei Albe an fost doborîte recent în provin trul afacerilor externe Tumbas, m i ale anului curent, vorbitorul a spus: rite ţări capitaliste. In ce priveşte re
anunţă că o delegaţie din Repu acţiuni surpriză, iniţiată la apro nistrul apărării Oostopoulos, m inis Noi trebuie să înfăptuim cu consec la ţiile cu S.U.A.. el a spus: G uvernul în relaţiile internaţionale, in legătura
blica Federală Germană a sosit la xim ativ 16 km de tabăra m ilitară ciile sud-vietnameze V inh Long, trul m arinei comerciale, M avrido- venţă linia stabilită de partid in ve S.U.A. trebuie să-şi dea seama câ, cu intensificarea agresiunii S.U.A. Iii
Vietnam , se subliniază în declaraţie.
mergind pe calea agravării situaţiei
Saigon într-o vizită de zece zile, americană de la Piei Me, într-o Quang Ngai şi Dar Lac. De ase glou, m inistrul com erţului. E. Kothris, derea accelerării ritm u lu i de creştere Internaţionale, pune totodată în p ri Lucrările p rim ei sesiuni a Sovietu
pentru a studia mijloacele de a- regiune abruptă şi acoperită de menea, patrioţii care au acţionat deputaţi, oameni de artă şi cultură, a producţiei obiectelor de consum şi mejdie viito ru l re la ţiilo r sovîeto-a- lu i Suprem al celei de-a 7-a legisla
plicare a programelor guvernului junglă. Luptele au început d im i în provincia Tan An şi Cho Lon ziarişti. Cu oca/.îa recepţiei a avut să le apropiem de ritm u rile creşterii mericane. Pentru normalizarea aces tu ri au luat sfîrşit.
vest-german de ajutorare a V ie t loc un recital de canto susţinut dc producţiei m ijloacelor de .producţie.
nam ului de sud. In cadrul acestor neaţa şi la orele 14 nu se term i au doborît patru avioane şi cap Zenaida Pally, Elena Cerne». Nicolae Aceasta nu înseamnă în nici un caz
programe guvernul R. F. Germane naseră incâ, relatează de la Sai turat o cantitate însemnată de a r Herlea, Dan îordâchescu, Valentin slăbirea atenţiei faţă de industria
a aprobat regim ului de la Saigon gon corespondentul agenţiei Fran me şi m uniţii. Teodorian. grea.
Preşedintele C onsiliului de M in iş Comunicat comun sovieto-irakian
un îm prum ut de 25 milioane do ce Presse, deşi în ajutorul trupe
lari pentru .proiecte speciale" şi tri a relevat că reforma economică
alte scopuri. In Vietnam ul de sud lor americane a intervenit aviaţia, care a început sâ fie înfăptuită în MOSCOVA 3 (Agerpres).— conflictelor şî a încordării Internaţio
se află în prezent d ife riţi specia iar elicopterele au transportat noi Alte personalităţi vor face parte U.R S.S,, trebuie sâ cuprindă rînd pe După cum arată TASS, In comu nale. Ele cer retragerea trupelor
lişti vest-germani. în tă riri. rind toate ram urile economiei naţio nicatul comun dat pu blicităţii cu p ri străine din Vietnam , încetarea ime
nale. Condiţia principală a înfăptui lejul vizitei în Uniunea Sovietică a diată a bombardam entelor îm potriva
din „Tribunalul opiniei publice" rii p o liticii economice a partidului delegaţiei guvernamentale irakiene R. D. Vietnam şi respectarea întoc
în etapa actuală, a spus el. este folo
Siluafia din N igeria NEW YORK 3 (Agerpi es). - dată pub licită ţii m arţi la New York sirea deplină a pîrg h iilo r economice, conduse de prim ul m inistru Âbdel mai a acordurilor de la Geneva din
Rahman al
anul 1954.
Bazzaz, se arată câ
întărirea metodelor economice
După cum relatează agenţia Fran de către lordul Stetler, sosit în State conducere. de U.R.S.S. şi Irakul au constatat apro Cele două ţâri au declarat câ nă
pierea punctelor de vedere asupra
LAGOS 3 (Agerpres). — noile autorităţi o far locuitorilor din ce Presse, numele cunoscuţilor scrii le Unite pentru a inform a o serie de Referindu-se la politica externă a unei serii de probleme internaţionale zuiesc sâ întărească şi să dezvolte
Cu toate că în Nigeria situaţia con estul şi sudul Nigeriei, unde Owalo- tori francezi Jean-Paul Sartie şi Si- personalităţi americane în legătură U.n.SS., A. Kosighin a declarat că im portante, şi au exprim at hotărîrea şl pe v iito r re la ţiile m ultilaterale,
tinuă să rămînă incertă, insurgenţii wo şi Enahoro se bucură de mare mone de Beauvoir figurează in capul cu această iniţiativă. După cum se scopul acesteia constă in asigurarea, reciproc avantajoase. Partea sovieti
par a fi stâpîni pe poziţii — transm it popularitate listei personalităţilor internaţionale, ştie, la 4 iulie, Bertrand Russel a lan împreună cu alte ţâri socialiste, a u- fermă de a se călăuzi şi pe v iito r In că şi-a exprim at satisfacţia în legă
agenţiile de presă. Locotenent-colone- In legătură cu programul actualu care au acceptat pînâ în prezent să sat „A pelul către conştiinţa am eri nor condiţii internaţionale favorabile politica externă după p rincipiile tură cu acţiunile pozitive întreprinse
lul Yakubu Gowon, şeful noului gu facă parte din „T ribunalul opiniei cană", în care a expus motivele pen pentru construirea socialism ului şi coexistenţei paşnice, respectării su de guvernul Ira ku lu i în vederea re
vern m ilita r nigerian, scrie corespon lui guvern m ilita r al Nigeriei, agen publice", a cărui creare a fost propu tru care consideră necesară constitui com unism ului. La temelia politicii ex veranităţii şi neamestecului în tre glem entării paşnice a problemei
dentul agenţiei France Presse, va a- ţia U P 1 scrie că Yakubu Gowon a să de filozoful englez B eitrand Rus- rea unui tribunal alcătuit din ju terne a U.R.S.S., a spus el, se află burile interne ale alto r state. Cele kurzilor.
dopta, probabil, o serie de măsuri dat naţiunii asigurări că nu va fi im sel în vederea anchetării crim elor rişti, scriitori şi personalităţi din cele consolidarea u n ită ţii şi coeziunii ţă două ţări declară că sp rijină în tru - Au fost acceptate in v ita ţiile adre
pentru a evita o dezmembrare a Fe pusă nici o constituţie fără o consul comise de americani in Vietnam. Lis cinci continente. rilo r socialiste, sp rijinire a popoarelor totul lupta pentru lichidarea bazelor sate lu i Nicolai Podgornîi şi Alexei
deraţiei şi o secesiune a regiunii o- tare publică. ta am intită, incompletă încă, a fost In cadrul unei conferinţe de presă care luptă pentru eliberare, dezvolta m ilitare străine pe te rito riile altor
rientale. Deocamdată, Yakubu Gowon lordul Stetler a precizat că trib u n a rea colaborării cu tinerele state inde state — una din cauzele izbucnirii Kosîghin de a vizita Irakul.
se bucură de s p rijin u l fo iţe lo r m i lul a m in tit va lua cunoştinţă de mâr- pendente. respingerea hotârltâ a fo r
litare din p rovinciile de est şi vest tu riile a sute de vietnamezi, atît din ţelor agresive ale im perialism ului,
ale N igeriei şi de fidelitatea batali
onului m ilita r, staţionat în provincia Retragerea trupelor nord cit şi din sud, precum şi de preintim pinarea unui război mondial.
cele ale m ilita rilo r americani. T rib u
Guvernul sovietic, a spus vorbito
orientală. nalul va funcţiona sub forma unei rul. va tinde mereu spre dezvolta
Pentru a reface alianţa tradiţiona am ericane din Franţa comisii de anchetă, ale cărei conclu rea continuă a colaborării m u ltilate
lă dintre provinciile din nord şi ost, zii vor fi date pu b licită ţii. „In iţia tiv a rale şi în toate domeniile cu toate
şeful noului guvern m ilita r nigerian lordului Russel — a subliniat Stetler ţările socialiste, îm bînînd interesele
a anunţat eliberarea din închisoare a W ASHING TO N 3 (Agerpres).— cîal de Pentagon în următoarele cîte- — are drept scop sâ pună în mişcare naţionale cu cele internaţionale.
doi cunoscuţi fruntaşi politici din Corespondentul din Washington al va zile. opinia publică mondială pentru ca Preşedintele C onsiliului de M in iş
estul Nigeriei, Obafemi Awolowo şi agenţiei France Presse relatează din P o trivit agenţiei, sursele au indicat războiul din Vietnam să poată fi o- tri al U.R.S.S. a arătat că C.C. al
Anthony Enahoro, condamnaţi în surse bine inform ate că două unităţi că este vorba de o escadrilă de bom p rit în cel mai scurt term en”. P.C.U.S. şi guvernul sovietic dau o
1962 pentru tentativă de lovitură de aeriene americane vor fi retrase în bardiere de tipul „R.B.-66" care va fi
6tat. Eliberarea celor două persona foarte scurtă vreme din Franţa şi adusă la baza Schaw în Carolina de
lită ţi politice este apreciată de unii repatriate în S U.A. Se consideră că sud. şi de o escadrilă de avioane de
observatori drept o concesie pe care această măsură va fi anunţată ofi- vînătoare /.Phanfoms'Y care ‘ va pă
a fi adusă1 la M ountain Home (sta Cuvîntarea lui Seku Ture
răsi bâza aeriană de la Tours pentru
tul Tdaho). Se ştie că'o escadrilă de
H o tă riiile luate în sesiunea de la
Proiect de lege privind avioane de vînătoare urmează sâ fie CONAKRY 3 (Agerpres).— Labe a C onsiliului Naţional al Revo
transferată ,din'Franţă in Marea B ri-
Luînd cuvîntul în cadrul unui m i
tanie. ' 1 • ting organizat in oraşul Labe, preşe luţiei p rivin d crearea colegiilor agri
Recent, senatorul M ike Man.sfield, dintele Republicii Guineea, Seku cole răspund cerinţelor actuale ale
măsurile de austeritate liderul m ajorităţii'dem ocrate în Se Ture, a făcut o trecere în revistă a dezvoltării economice a ţâ rii, a adău
noilor sarcini ce stau în faţa P a rti
gat el. In acest scop, In stitu tu l pe
nat, a declarat c ă ,'p o triv it inform a
ţiilo r pe care le deţine, 10.000 de m i dului Democrat din Guineea. Refe dagogic din oraşul Macenta va pre
ale guvernului englez lita ri am ericani'au şi fost transferaţi rindu-se la problema Jnvăţăm întului, găti specialişti în domeniul agricul MAROC. — Hală a ţcsătorîilor Ce la Ksar H ellal, unde se află noul
din Franţa în S.U.A. El s-a pronun
tu rii şi cadre didactice. Studenţii ca
el a declarat câ „vechiul sistem de
ţat în favoarea repatrierii tuturor învăţăm int, moştenit de la colonia re vor urma cursurile in stitu tu lui complex te xtil marocan.
m ilita rilo r americani din Franţa şî lism, a pregătit numai personal ad tim p de trei ani vor p rim i cunoştin
LO NDRA 3 (Agerpres) — cercurile politice din Londra se cre fa m iliilo r lor, şi a preconizat totodată m inistrativ, in tru cît el nu era inte ţe agricole şi vor efectua practică de + MOSCOVA.
Comisia însărcinată cu exam ina de că masele de sindicalişti, - care o reducere a efectivelor americane resat în pregătirea de cadre necesare producţie în unităţile agricole din Recent, geologi sovietici au descoperit în nordul U ra lu lu i m ari can
rea amendamentelor aduse proiectu vor avea ocazia să-şi exprim e senti din Germania occidentală. dezvoltării economice a Guineei". ţară. tită ţi de nichel. Prin rezervele de metal pe care le conţin, zăcămintele
lu i de lege cu p rivire la măsurile de mentele lor iu p rile ju l congresului din această regiune depăşesc de cîteva ori pe toate cele cunoscute în
austeritate a lucrat toată noaptea de anual al TUC în luna septembrie, vor Uniunea Sovietică.
m arţi spre m iercuri în palatul West- dezaproba politica dc apropiere din
m inster pentru a pune la punct as tre liderii sindicali şi guvernul W il- + LONDRA
pectul final al proiectului. Din co -son. Răspunzînd unei interpelări in Camera Comunelor, m in istru l b rita
misie fac parte 14 deputaţi laburişti Opoziţia faţă de măsurile guverna nic ăl apărării. Denis Heale.v, a declarat câ Marea B ritahie va cheltui îh
şi 10 conservatori, şi ea este condusă mentale se manifestă puternic şi in exerciţiul 1967-1968 aproxim ativ 45 milioane de lire sterline pentru achi
de Harold Lever, de asemenea labu rind u l cercurilor patronale. Astfel, ziţionarea de rachete „P olaris” şi alte tip u ri de armament din S.U.A.
rist. P rintre reprezentanţii laburişti John Davics, preşedintele asociaţiei
se află George Brown, m inistrul eco patronale, care a avut m arţi o în + BERLIN.
nomiei şi autorul planului de mă trevedere cu prem ierul Wilson, a a- P o trivit dalelor publicate in Anuarul statistic al R.D, Germane, a-
suri, precum şi Franlc Cousins, se 'dresat celor 14 000 de şefi de între R. P. POLONA : părut la B erlin, venitul naţional al R.D.G a crescut în 1965 cu 4,7 la sută
cretar general al Sindicatului m un prinderi din Anglia un exem plar din Vechiul oraş Ol- faţă de anul 1964.
c ito rilo r din transporturi, cel mai în- „buletinul său confidenţial” , conţi- sztyn este centrul
d îrjit adversar al m ăsurilor de auste nind un adevărat atac îm potriva po unei regiuni turis + MOSCOVA.
ritate. Agenţia France Presse scrie litic ii economice şi financiare a gu tice deosebit de A strofizicianul armean Gheorghi Tovmasian a descoperit o nouă pro
că m arţi guvernul britanic a depăşit vernului laburist. Paralel cu con atractive, cunoscu prietate neobişnuită a nucleelor aşa-num itelor galaxii „norm ale". Cerce
cu bine un prim obstacol de proce fru n tă rile pe plan parlam entar şi tă sub numele de tările lui au demonstrat câ aceste nuclee pot să emită unde'radio în tim
dură în acest maraton vizînd măsu politic, au început şi acţiuni în rîn- „zona celor o mie pul unor procese explozive active.
rile de austeritate. Astfel, Lever, pre dul maselor. P o trivit agenţiei Fran de lacuri". Oraşul,
şedintele Comisiei sus-amintite, a ce Presse, 34 de tehnicieni de Ia u- construit încă în + BRUXELLES.
respins o moţiune a conservatorilor zina de construcţii aeronautice „B ris secolul al 14-lea, Producţia de cărbune a Belgiei a marcat in prim ul semestru al anu
aprobată de Frank Cousins, care ce tol Siddelev engins” , dintre care unii este astăzi un im- lui 1966 un sensibil regres. P o trivit unor date oficiale citate de cotidianul
rea sâ declare comisia incompetentă lucrează la proiectul franco-'brita- oortant centru al economic francez „Agefi 3”. producţia belgiană de cărbune a înregistrat
pentru discutarea amendamentelor nic al avionului supei sonic, „Concor ndustriei chimice în primele şase luni ale acestui an o scădere de J0.7 la sută în raport cu
guvernamentale. Pe plan extraparla de” . au intrat în grevă. Ei cer majo loloneze. perioada corespunzătoare a anului precedent.
mentar, scrie agenlin citată, confrun rarea salariilor, dar direcţia patro In foto : Caste-
tarea intre partizanii şi adversarii nală refuză acest lucru în baza C ărţii il gotic din Olsz- + SAN M AR IN O .
proiectului guvernamental a luat Albe guvernamentale cu privire la n. Guvernul din San Marino, cea mai mică republică din lume. a dem i
aspectul unui război de uzură. M arţi, blocarea acestora. Patru ateliere ale sionat m arţi, după ce parlamentul a votat o moţiune de neîncredere. Mo
Comisia economică a TUC a co n fir acestei uzine au fost închise, iar o ţiunea a fost votată şi de deputaţii care sprijiniseră anterior guvernul.
mat că a „acceptat cu rezerve" blo parte a personalului şi-a declarat Votul asupra m oţiunii de neîncredere a survenit ca urmare a destrăm ării
carea salariilor şi preţurilor. Este deschis opoziţia faţă de noile dispo coaliţiei guvernamentale.
foarte probabil că C onsiliul general z iţii guvernamentale. In cercurile
al TUC, care se va întruni la 24 au politice londoneze se apreciază că a- + VAR ŞO VIA.
gust, va ratifica această luare de po Şahinşahul iranului, Mohammad Reza Pahlavi, împreună cu soţia, va
ceastâ mişcare grevistă ar putea să
ziţie, .d a r fără prea m ult entuziasm” , face o vizită în R.P. Polonă între 13 şi 19 septembrie 1966 — anunţă
apreciază France Presse Totodată, în se extindă. I agenţia PAP.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza or, 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită In numerar conform aprobări! D irecţiei Generale P.T.T.R. - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, - T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva
»n oaj»