Page 13 - Drumul_socialismului_1966_08

giune

In cursul zilei de ieri, tovarăşul exponate datind din epoca neolitică rii acestei u n ită ţi de cercetare ş tiin ­
Alexandru Drâghici, membru al Co­ şi pînă in zilele noastre, oaspetele a ţifică in domeniul a g ricu ltu rii, subli­
m itetului Executiv şi al Prezidiului luat cunoştinţă de trecutul istoric al niind realizările obţinute şi perspec­
^ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL PCI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Permanent, secretar al C om itetului raionului. tivele de viito r. Au fost vizitate ci-
Central al P artidului Comunist Ro­ U rm ătorul popas a avut loc la Fa­ teva din principalele sectoare de cer­
mân, a făcut o vizită în regiunea H u­ brica de produse refractare din Alba cetare şi producţie. In tim p u l vizitei,
nedoara. La intrarea pe te rito riu l re­ Iu lia — unul dintre cele mai noi o- tovarăşul Alexandru Drâghici a apre­
A N U L X V III. NR. 3.606 V IN E R I 5 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BAN) giunii noastre, oaspetele a fost în- bioctive industriale din regiunea H u­ ciat dezvoltarea acestei staţiuni şi a
tim pinat de tovarăşii: Ghcorghe Că­ nedoara. La intrarea în incinta fa ­ dat indicaţii pentru valorificarea cit
lin, membru al C.C. al P.C.R., prim - b ricii, tovarăşul A lexandru Drâghici mai completă a terenurilor in pantă,
secretar al C om itetului regional H u­ a fost in tîm pinat de tov. Ioan Pi.poş, p rin (plantarea cu pomi şi viţă de vie,
nedoara al P.C.R., D um itru Dcjeu, prim -secretar al C om itetului raional precum şi cu p rivire la îm bunătăţi­
m em bru al biro u lu i C om itetului re­ Alba al P.C.R.. ing. Ştefan Constan- rea raselor de animale.
V izita a continuat apoi cu un po­
gional de partid, preşedintele Com i­ tinescu, adjunct al m in istru lui indus­ pas în frumoasa staţiune balneo-cli-
INTERVIUL DE TOVARĂŞUL regional, Ghcorghe Grigore, membru colectivul de conducere al acestei u- petele s-a îndreptat spre Hunedoara.
tetului executiv al Sfatului pqpular
trie i metalurgice. Em il Ciobota, in g i­
materică Geoagiu-Băi. De aici, oas­
ner şef al fa b ricii şi alte cadre din
supleant al biroului C om itetului re­
La intrarea în Com binatul siderur­
gional de partid, M ihai
Drâghici,
După o prezentare, în faţa ma­
prim -secretar al C om itetului raional nitâ ţi. gic, tovarăşul A lexandru Drăghici_ a
de partid Sebeş. chetei, a acestui im portant obiectiv fost intîm p in a t de tov. Gheorghe Va-
P rim ul popas a fost făcut in co­ Industrial, s-a trecut la vizitarea siu, secretar al com itetului orăşenesc
muna Gîrbova, din raionul Sebeş. principalelor secţii ale fa b ricii. In de partid, Ioan Niculescu, secretar al
A ici au fost vizitate vechea cetate secţiile amestec-presare şi ardere-us- com itetului de partid al com binatu­
clătind din secolul XÎIT, ştrandul şi care, oaspetele s-a în tre ţin u t cu m un­ lu i, a lţi activişti de partid şi cadre
piscina — frumoase locuri de re- cito ri fruntaşi, tehnicieni şi ingineri, de conducere din combinat. In faţa
creere ale locuitorilor comunei — insistind în mod deosebit asupra a- machetei reprezentind acest mare
precum şi construcţiile clin sectorul tin g erii param etrilor proiectaţi. La centru siderurgic al ţării, tov. ing.
zootehnic al cooperativei agricole de pu pitrul de comandă al cuptorului- Ioan Nîţâ. director tehnic al C.S.H.
producţie. In tim pul vizitei, oaspetele tunel operatorul losif Borza a e x p li­ a dat e xp lica ţii asupra am plasării
noilor obiective ce vor fi construite
cat pe larg p rin cip iile de funcţionare
a luat cunoştinţă de realizările coo­
«nZIUftll BULGARE peratorilor obţinute în sectorul zoo­ a lin ie i automate. In tim pul vizitei, aici.
In continuare, oaspetele a vizita i
s-a asistat la scoaterea automată din
tehnic şi in cultura cerealieră, şi s-a
O ţelâria M artin nr. 2, unde s-a inte­
ouptorul-tunel nr. 1 a unei şarje de
interesat de perspectivele de dezvol­
tare ale acestei unităţi. Tov. G heor- cărămidă refractară. resat de rezultatele obţinute în fa­
ghe Crăciun, preşedintele cooperati­ Dînd o apreciere cuvenită n ivelului bricarea oţelului cu ajutorul oxigenu­
tehnic la care a fost proiectată şi lui. Pe şantierul fu rn a lu lu i nr. 0 de
In prezent, lupta pentru pace este grantă a norm elor dreptului interna­ vei agricole a arătat că în anul a- construită această fabrică, oaspetele 1000 m c., au fost date amănunte în
strîns legată de lupta pentru înce­ ţional. este încetarea imediată şi ne­ cesta producţia medie de grîu la hec­
La rugămintea televiziunii din Republica Populară Bulgaria, tovară­ tarea agresiunii S U.A. în Vietnam, condiţionată a bom bardării R. D. tar este de 2 200 log, iar la porumb a făcut recomandări p rivin d exploa­ legătură cu stadiul de execuţie a
şul N IC O LAE CEAUŞESCU, secretar general al C. C. al P. C. R., a răs­ de ajutorul acordat poporului viet­ Vietnam, retragerea tutu ro r trupelor se prevede o medie de 3 000 kg la tarea agregatelor şi mecanismelor din construcţiei. Oaspetele a subliniat ne­
puns la o serie de întrebări in legătură cil unele probleme actuale ale si­ dotare, c it şi în legătură cu m ăsurile cesitatea respectării întocmai a ter­
namez pentru respingerea interven- şi arm am entelor lor din Vietnam ul de hectar. ce trebuie luate pentru îm bunătăţi­ m enului de dare in folosinţă a acestui
tuaţiei internaţionale, ale colaborării dintre ţările balcanice şi cu p rivire ţio n iştilo r americani. In toată lumea, sud, respectarea acordurilor de la Apreciind rezultatele obţinute de
la dezvoltarea re la ţiilo r de prietenie româno-bulgarâ. cercuri largi ale opiniei publice işi Geneva. Numai pe această cale poa­ cooperatorii din Gîrbova, tovarăşul A- rea continuă a in d icilo r tehnico-eco- im portant obiectiv al economiei na­
nomici. A fost subliniată necesitatea
ţionale. Noua fabrică de dolomită a
Redăm mai jos cuprinsul in te rviu lu i. exprim ă indignarea şi protestul faţă te fi rezolvată problema vietnameză, lexandru Drâghici a recomandat să studierii mai atente a proiectelor, in ■fost un alt obiectiv vizitat în marele
de războiul crim inal purtat de State­ poate fi asigurată încetarea războiu­ se studieze şi sâ se valorifice mai aşa fel îneît ponderea p ărţii de con­ com binat hunedorean.
le U nite ale A m ericii in Vietnam, cer lui în Vietnam. bine rezervele existente. îndeosebi strucţie în totalul in ve stiţiilo r să fie L-n tim p ul vizitei pe care a în tre ­
cu hotârîie încetarea-agresiunii îm ­ In dezvoltarea sectorului zootehnic, cit mai scăzută. In acest scop trebuie prins-o la Hunedoara, tovarăşul A -
În tre b are: Cum apreciaţi situaţia tic Consultativ al statelor participan­ potriva paşnicului popor vietnamez, Consolidarea păcii şi securităţii şi a urat m em brilor cooperativei a-
internaţională şi posibilităţile nor­ te la Tratatul de la Varşovia a apre­ respectarea dreptului său sacru de mondiale este condiţionată de Aşeza­ gricole succese în activitatea de v ii­ să se adopte soluţii constructive mo­ lcxantlru Drâghici a apreciat efortu­
m alizării ei în Europa şi în lum e? ciat — pe baza unei analize aprofun­ a-şi hotărî soarta conform voinţei şi rea re la ţiilo r intre state pe baze noi, tor. derne, care să necesite un volum de rile depuse de siderurgişti şi con­
Răspuns : Mai m ult ca orieînd, o- date a situaţiei existente pe conti­ care să asigure fiecărui popor posi­ cheltuieli mai redus. structori pentru înfăptuirea sarcinilor
intereselor sale supreme. Declaraţia In drum spre oraşul Sebeş, oaspe­ C ontinuîndu-şi vizita in regiunea trasate de Congresul al IX -lea al
m rnirea este astăzi adînc preocupată nentul nostru, a puternicelor depla­ adoptată la Bucureşti cu privire la bilitatea de a urma calea dezvoltării tele s-a oprit Ia cooperativa agricolă
de evoluţia vieţii internaţionale. Epo­ sări care au loc în opinia publică — agresiunea Statelor Unite ale A m eri­ sociale care corespunde voinţei, aspi­ din Râhâu. După o vizită la sectorul noastră, tovarăşul Alexandru Drâ­ p a rtid u lu i şi a dat indicaţii preţioase,
ca noastră, epoc a celor mai mari b i­ existenţa co n d iţiilo r pentru aborda­ cii in Vietnam, avertism entul ener­ ra ţiilo r şi intereselor sale vitale P rin­ zootehnic şi magazia de cereale, to­ ghici a fost oaspetele oraşului Alba privin d descoperirea şi valorificarea
ruinţe ale gînclirii ştiinţifice şi fo r­ rea intr-un mod nou a problemei se­ gic şi solemn adresat guvernului a- cipiile independenţei şi suveranităţii varăşul .Alexandru Drâghici s-a în­ Iulia. Aici s-a vizitat vechea cetate, •de noi rezerve care sâ ducă la creş­
ţei de creaţie a om ului — epoca re­ cu rită ţii europene. Ţ inind seama de merican, reafirm area solidarităţii de­ naţionale, ale egalităţii în drepturi şi tre ţin u t cu Petru Floca, preşedintele oprindu-se mai m ult la Sala U nirii, terea producţiei şi p ro d uctivită ţii
v o lu ţiilo r socialiste, a eliberării na­ realităţile istorice concrete, de inte­ pline a ţă rilo r socialiste semnatare neamestecului în treburile interne ale cooperativei agricole de producţie şi im portant monument istoric — m ăr­ m uncii, îm bunătăţirea ca lită ţii pro­
turie a luptei seculare a poporului
duselor şi realizarea de economii
altoi ţă ri capătă azi în lume o recu­
ţionale a popoarelor, a folosirii e- resele vitale ale popoarelor europene, ale Declaraţiei cu R. D. Vietnam, noaştere tot mai largă, se impun ca a lţi mem bri cooperatori, care i-au în ­ român «pentru desăvârşirea u n ită ţii Seara, la sediul C om itetului regio­
nergiei atomice trebuie să rămînă de aspiraţiile celor mai largi pături stat socialist suveran, cu lupta patrio­ singura bază raţională, unanim ac­ făţişat tabloul dezvoltării acestei u- naţionale. nal de partid din Deva, a fost v iz i­
in istorie ca o rem arcabilă etapă de soci.ole din toate ţările, Declaraţia de ţilo r sud-vietnamezi, exprimarea ceptabilă, pentru dezvoltarea rela­ n ităţi. S-a insistat mai ales asupra In dupâ-amiaza aceleiaşi zilei v i­ tată expoziţia cu produse ale econo­
progres şi civilizaţie. Tocmai de a- Ia Bucureşti privitoare la securita­ hotărîriî noastre de a spori sp rijin u l ţiilo r dintre state, pentru sporirea creşterii producţiei de cereale, a dez­ zita a continuat în raionul Orăştie. m ici regiunii
ceea, una clin aspiraţiile fundamen- tea europeană propune un bogat pro­ acordat poporului vietnamez în ve­ încrederii şi stimei reciproce între v o ltă rii legum îculturii şi a sectorului La Staţiunea experim entală Geoagiu, V izita tovarăşului Alexandru D râ­
tale ale popoarelor de pe toate con­ gram de măsuri, acceptabil pentru derea zd ro b iţii agresorilor au avut o popoare, pentru întărirea păcii. zootehnic. Oaspetele a făcut reco­ oaspetele a fost intîm pinat de tova­ ghici în regiunea noastră, indicaţiile
tinentele este găsirea căilor pentru toate statele, oferă o bază largă de puternică rezonanţă internaţională. m andări în ce pliveşte amplasarea răşii: Aron Colceru, prim -secretar al date organizaţiilor de partid, colec­
evitarea unei noi conflagraţii mon­ discuţii la care sînt chemate să par­ A lă tu ri de poporul vietnamez se află Considerăm că un rol deosebit de mai judicioasă a construcţiilor, cit şi C om itetului raional Orăştie al P.C.R., tivelor de muncă ale u n ită ţilo r in ­
diale. pentru apărarea şi consolidarea ticipe toate ţările, forţele sociale şi uriaşe forţe materiale, politice, so­ im portant în instaurarea şi dezvolta­ Tn legătură cu folosirea mai chibzui­ ing. Emanoil Manughevici, directorul dustriale şi agricole, cadrelor de con­
păcii. politice interesate în normalizarea ciale şî morale, simpatia şi s p rijin u l rea unor asemenea re la ţii intre state, tă a tu tu ro r terenurilor productive. staţiunii experim entale şi de alte ca­ ducere au constituit un p rilej de bo­
in normalizarea situaţiei internaţio­
Desfăşurarea evenimentelor in te r­ re la ţiilo r interstatale europene. întregii om eniri progresiste. In ceea nale il au ţă rile socialiste O condi­ In oraşul Sebeş a fost vizitat mu­ dre de specialişti. D irectorul staţiu­ gate învăţăm inte pentru activitatea
naţionale demonstrează că im peria­ După cum se ştie. ţările socialiste ce le priveşte. P artidul Comunist Ro­ ţie principală a sporirii influenţei ţă ­ zeul raional. Trecînd prin sălile cu n ii a făcut o prezentare a dezvoltă­ . ele viitor.
lis m u l. continuă să fie principala participante la consfătuire au rele­ mân şi guvernul R epublicii Socialiste rilo r socialiste asupra sp iritu lu i în
sursă a încordării intre state, piedica vat că una din căile principale spre România vor lua toate măsurile ce care se desfăşoară raporturile in te r­
de bază în calea soluţionării proble­ înfăptuirea securităţii europene este se impun pentru intensificarea s p riji­ statale o constituie fără îndoială în­
m elor arzătoare actuale, că atîta dezvoltarea colaborării m ultilaterale nului acordat poporului vietnamez tărirea continuă a u n ită ţii şi coeziunii
tim p cit există im perialism ul, con­ între ţări, indiferent de orînduirea lor. Unitatea ţă rilo r socialiste . în
tinuă să se menţină pericolul unui lot socială. întărirea încrederii şi în lupta pentru infrîngerea agresori­ problemele fundam entale ale vie ţii
nou război mondial. Cercurile impe­ cooperării între popoare. S ubliniind lor americani. internaţionale. în lupta pentru ză­
necesitatea recunoaşterii re a lită ţilo r
rialiste, şi în prim ul rînd im perialis­ C ercurile conducătoare alo S U.A. dărnicirea po liticii agresive a impe­
m ul american, încearcă tot mai insis­ istorice apărute pe continentul nostru trebuie să înţeleagă faptul că singu­ rialism ului, pentru înfrîngerea in-
tent să frîneze lupta forţelor revo­ ca urmare a celui de al doilea război ra ieşire din impasul politic în care
luţionare contemporane, procesele mondial, a existenţei celor două sta­
progresiste care au loc în societatea te germane, ţările socialiste au scos au in tra t prin încălcarea atît de fla ­ K'ontinuare în pag a 2-a)
de azi. Pentru a-şi menţine şi e xtin ­ în evidenţă că în cadrul securităţii
de dom inaţia asupra altor popoare, europene va putea să-şi găsească re­
zolvarea şî problema germană, in clu ­
im perialiştii recurg Ia presiuni şi
siv problema u n ifică rii Germaniei.
im ix tiu n i brutale în treburile altor Declaraţia de la Bucureşti preconi­
ţă ri, încalcă suveranitatea unor po­ zează, de asemenea, o serie de mă­ Vizita tovarăşului
poare, organizează com ploturi şi lo­ suri pentru slăbirea încordării m ili­
v itu ri de stat pentru instaurarea şi tare în Europa, printre care desfiin­
menţinerea unor re g im u ri. ultrareac- ţarea blocului agresiv N A T O. şi, în
ţionare, aplică politica de dictat a- acelaşi tim p, a T ratatului de la V ar­ Nicolae Ceausescu în R.P. Bulgaria
supra unor state independente, să- şovia, retragerea trupelor americane
vîrşesc acte de agresiune, încălcări şi a celorlalte trupe neeuropene de
ale celor mai elementare norme de pe continentul nostru, a tuturor tru ­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­ In întim pinare a sosit, de aseme­
drept internaţional. cretar general al C.C. al P.C.R . îm ­ nea, Ioan Beldean, ambasadorul
pelor străine in lim ita graniţelor na­ preună cu soţia, a plecat joi în R P. României în Bulgaria.
îm potriva p o liticii agresive a im ­ ţionale. lichidarea bazelor m ilitare Bulgaria, unde va petrece clteva zile Tovarăşul Todor Jivkov, îm preu­
perialism ului se ridică în întreaga străine, împiedicarea accesului R. F. de odihnă, la invitaţia tovarăşului nă cu soţia, a o fe rit în palatul Euk-
lume forţe social-politice uriaşe, a- Germane la arma atomică, crearea Todor Jivkov. prim -secretar al CC. sinograd vin prînz în cinstea tovară­
ceasta fiin d una din caracteristicile unor zone denuclearizate în Europa al P.C. Bulgar, preşedintele C onsiliu­ şului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei
fundam entale ale dezvoltării istorice Şi altele. lui de M in iştri al R P. Bulgaria, şi a sale. P rinzul s-a desfăşurat într-o at­
actuale. In marele front a ntiim peria. Propunerile cuprinse în Declaraţia soţiei sale. mosferă cordială, prietenească. Au
lis t se află ţă rile socialiste, partidele ţă rilo r socialiste întrunite la Bucu­ La punctul de frontieră Kardam. participat Boîan Bilgaranov, M itko
comuniste, clasa muncitoare interna­ reşti s-au bucurat de o prim ire fa­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost G rigorov şi Jivko Jivkov, m em bri ai
ţională, tinerele state suverane, m iş­ vorabilă în rindul unor im portante intîm pinat de tovarăşii Todor Jivkov, B iroului Politic al CC. al P.C. B u l­
carea rle eliberare naţională, «alte fo r­ cercuri ale opiniei publice din Eu­ Jivko Jivkov. mem bru al B iroului gar, Nacio Papazov, secretar al C C,
ţe democratice, popoarele din întrea­ ropa şi din inti eaga lume ; ele au fost Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim - al P.C. Bulgar.
ga lume vital interesate în m enţine­ apreciate ca o contribuţie deosebit vicepreşcdînte al C onsiliului de M i­ Au luat parte, de asemenea, Ioan
rea păcii Acţîonînd în stiînsă uni­ de preţioasă la lupta popoarelor pen­ niştri. de secretari ai C om itetului re­ Beldean, ambasadorul României în
tate. cu ferm itate şi perseverenţă, tru zădărnicirea unui nou război gional de partid Tolbuhin al P.C. Bulgaria şi Gheorghi Bogdanov, am­
aceste forţe pot împiedica im peria­ mondial, ca o in iţia tivă de valoare Bulgar. basadorul Bulgariei în România.
lism ul să arunce omenirea in tr-un îndreptată spre întărirea securităţii
nou război, pot apăra şi consolida europene şi a păcii mondiale. Aceas­
pacea mondială. ta dovedeşte încă o dată că există
Europa este continentul . de unde toate posibilităţile pentru dezbateri Delegaţia Partidului Comunist
au izbucnit cele două războaie mon­ constructive şi fructuoase în vede­
diale care au zguduit lumea în prim a rea reglem entării pe baze noi a re­
tid u l Comunist Român şi guvernul din Danemarca a sosit în regiunea Braşov
jum ătate a secolului nostru, de aceea la ţiilo r dintre statele europene. P ar­
o mare însemnătate internaţională
ar avea înfăptuirea securităţii euro­ R epublicii Socialiste România con­
pene. norm alizarea re la ţiilo r dintre sideră că acum cel mai im portant lu ­ Delegaţia P artidului Comunist din regional Braşov al P.C.R., şi Nicolae
statele de pe continentul nostru. Fă­ cru este ca, pe baza platform ei largi Danemarca, condusă de tovarăşul Gavrilescu, secretar al com itetului re­
ră îndoială că realizarea acestui de­ pe care o oferă Declaraţia, precum lvn ud Jespersen, preşedintele parti­ gional de partid.
ziderat. in care sînt direct interesate şi a aIlor propuneri animate de spi­ dului, care la invita ţia C om itetului In cursul zilei de joi, oaspeţii da­
România. Bulgaria, celelalte ţări so­ rit de răspundere pentru soarta pă­ Central al P artidului Comunist Ro- nezi au vizitat uzinele .T ractorul" din
cialiste. toate ţările de pe continent, ar cii pe continentul nostru, să se treacă min se află în ţara noastră, a vizitat Braşov, cooperativa agricolă de pro­
afecta în mod favorabil întreaga via­ la acţiuni şi măsuri concrete menite m iercuri Muzeul Doftana. Apoi dele­ ducţie Codlea, serele gospodăriei a-
ţă internaţională, ar juca un rol de să elim ine treptat sursele de încor­ gaţia a sosit in regiunea Braşov, unde grieole de stat din Codlea şi centrul
mare însemnătate în consolidarea dare. neîncrederea dintre state, sâ a fost intim pinatâ dc tovarăşii Ioan turistic Poiana Braşov.
păcii mondiale. Recenta consfătuire nete/cascâ drum ul spre întărirea se­ Voina, membru supleant al C.C. al
de la Bucureşti a C om itetului P oli­ cu rită ţii şi păcii în Europa. P.C.R, prim -secretar al C om itetului (Agerpres) ASPECT DE L A V IZ IT A R E A F A B R IC II DE PRODUSE REFRACTARE DIN A LB A IU L IA .
din raioanele Brad, Haţeg şi cele de dc snopi şi paie, perm iţind astfel e-
RECOLTĂRILE SE APROPIE DE pe raza oraşului regional Hunedoara fectuarea a ră tu rilo r pe suprafeţe în ­
pot term ina recoltatul într-un tim p
semnate. Sînt însă şi unită ţi agricole,
scurt. Term inarea grabnică a seceri­
şului constituie un succes al m u ic ii îndeosebi în raioanele Haţeg, Ilia,
Brad şi altele unde eliberarea tere­
rodnice clesTăşui ate de către ţăranii nului se face anevoios. Din această
cooperatori şi mecanizatori, care au
tăţi ca cele din Ciugud, Berghin,
Cum se desfăşoară trcierişuB ? Jos, Şard, Miceşti, Ighiu, Henig şî Oarda de Jos, Cricău şi altele înce­ dovedit şi dovedesc o preocupare cauză tractoarele stau nefolosite sau
lucrează cu randament scăzut.
«niţele. De pe suprafeţe însemnate a
fost transportat griul la arii şi in perea treierişuIvii şi folosirea capaci­ susţinută pentru înmagazinarea în­ Aşadar, urgentarea treierişului şi
cooperativele agricole din Berghin, tă ţii de lucru a tu tu ro r batozelor se tregii recolte. a a ră tu rilo r de vară trebuie să consti­
Tn cooperativele agricole de pro­ muncii şi nefolosire.i în întregime a Teiuş etc., unde pe lîngâ atelajele amînă in mod nejustificat Ţinind Analizând însă situaţia lu cră rilo r tuie principalele sarcini a căror în­
ducţie din raionul Alba secerişul forţelor proprii la recoltatul manual. Batozele să proprii sînt folosite la transport re­ cont de cantitatea mare de grîu ce agricole de vară, se constată că intre făptuire va sta în centrul atenţiei lu ­
g riu lu i se apropie de sfîrşit. M ulte u- Tn acest sens este suficient să ară­ morci şi camioane. Pe întregul raion urmează a fi treierat se impun mă­ recoltat şi treieriş s-a creat un mare cră to rilo r din agricultură în perioa­
nitâ ţi ca cele din Cistei. V inţul de tăm că în ziua de 3 august nici .ju­ s-au transportat la arii snopii de pe suri ca în toate cooperativele a g ri­ decalaj. Dc aceea, avîtul în vedere da următoare Conducerile coopera­
mătate din forţele de muncă ale coo­ funcţioneze din plin
Jos, Bucerdea, Ighiu şi altele au te r­ o suprafaţă de aproape 1.100 hecta­ cole batozele să funcţioneze din plin. faptul că de pe o însemnată suprafaţă tivelor agricole, cu s p rijin u l consi­
m inat ace.nstâ lucrare cu cîteva zile perativelor agricole din Câpud şî re. Com parativ însă cu supra­ Pentru asigurarea desfăşurării acestei recolta a fost strînsâ manual, se im ­ liilo r agricole şi al un iu nilo r coope­
în urmă. De asemenea, la Calda de Strem ţ nu se aflau in cîmp. Sînt a- Aşa cum am arătat mai sus, din faţa mare de pe care griul u r­ lucrări fără întreruperi este indicai pune necesitatea urgentării transpor­ ratiste. au datoria să asigure funcţio­
Jos, Teiuş, Alba Iulia etc, se seceră poi cazuri cînd nici mijloacele me­ suprafaţa ocupată cu grîu în coopera­ mează sâ fie dus la arii. cifra de ca în toate unităţile sâ se formeze tului snopilor la arii şi treierişu 1 uî. narea din plin a batozelor şi a com­
griul de pe ultim ele hectare. Pînă canizate nn sînt folosite în mod ju ­ tivele agricole de producţie din ra­ maî sus reprezintă doar circa 25 la echipe speciale pentru deservirea ba­ Realizarea în bune condiţii a acestor binelor folosite la treieriş prin orga­
ieri. pe întregul raion cooperativele dicios. La Câpud, dc exemplu, com­ ion,1Vmai bine de jum ătate a fost se­ sută. Sînt unele unităţi unde atelaje­ tozelor şî sâ se intensifice transpoi acţiuni depinde numai de măsurile nizarea lucrului pe schim buri şi prin
au strîns recolta de grîu de pe 7.390 binele au fost repartizate să lucreze cerata manual. La Teiuş, Galda de le proprii sînt folosite cu randament tul g riu lu i la arii. tehnice şi organizatorice care se sta­ transportul în cel mai scurt tim p a
hectare din cele 7.733 hectare c u lti­ pe terenuri in pantă, în loc ca ele Jos, Oarda de Jos. V inţul de Jos. scăzut. Deşi dispun de atelaje, la bilesc in fiecare unitate pentru fo­ snopilor la arii. De asemenea, condu­
vate cu această plantă. De pe o mare sâ fie folosite pe tarlalele de şes, cu Berghin şi in alte unităţi, suprafe­ Benic transportul snopilor nici n-a După terminarea losirea la întreaga capacitate a m ij­ cerile SM .T. şi G.A.S. vor trebui sâ
suprafaţă recoltatul g riu lu i s-a fă ­ înclinaţie mai mică. îar recoltatul ţele recoltate manual sînt de cîte 50 început in tim p ce la Ciugud s-au loacelor de transport şi a celor u ti­ urmărească îndeaproape modul de
g riu lu i de pe suprafeţele în pantă — 200 hectare Şi cum recolta nu lizate la treieriş. folosire a tractoarelor la arături, o r-
cut cu combinele, astfel că de pe mai sâ se facă manual. Acest din urmă poate fi considerată ca stiînsă decît transportat snopii numai de pe 20
bine de 3 100 hectare recolta se află atunci cînd este depozitată în maga­ hectare, la Oarda de pc 25 hectare, secerişului Im pulsionarea transportului snopi­ ganizind cîte două schim buri acolo
şi înmagazinată procedeu s-a aplicat în cooperative îar la Strem ţ de pe 10 hectare. Ne- lor la a rii prezintă o dublă im por­ unde este posibil sau îndrum ind me­
ca cele din M ihalţ şi Berghin. unde zii, principala sarcină ce se pune în Tn cursul zilei de ieri cooperativei'' tanţă. In prim ul rînd. pc această cale canizatorii sâ lucreze în schim buri
Dacă m ajoritatea cooperativelor a- a dat bune rezultate. Nu e de m ii are prezent in faţa cooperativelor agri­ satisfăeător se desfăşoară această lu ­ prelungite. In vederea realizării nor­
gricole au folosit cu randament spo­ crare şi la cooperativa agricolă (lin agricole de producţie din raionul Tlia se asigură înlăturarea pierderilor dc
că. folosind nechibzuit m ijloacele cole este grăbirea transportului sno­ au term inat secerişul griului, iar in boabe cauzate de păstrarea îndelun­ melor stabilite pe tractor este nece­
rit toate forţele la grăbirea recoltă­ mecanizate, acestea se defectează lu- p ilor la a rii şi începerea treierişulqL M ihalţ, unde dacă se are în vedere unităţile din raioanele Sebeş, Alba. gată a snopilor in cîmp, iar pe de sar sâ se ia măsuri pentru înlăturarea
rilo r, la Câpud. Benic şi Strem ţ r it­ crind cu un randament scăzut. Faţă In m ulte cooperative din raion aceas­ cantitatea mare de snopi ce urmează Orăştie şi în cele de pe raza oraşului altă parte se creează front corespun­ operativă a defecţiunilor cc se ivesc
m ul la seceriş este cu totul nesatis­ de situaţia de mai sus şî avîndu-se tă im portantă lucrare se află in a fi transportaţi, recolta de pe 38 regional Deva, recoltatul s-a efectuat zător de lucru pentru executarea a- în brazdă. In acelaşi timp. consiliile de
făcător. In această direcţie este cît in vedere suprafeţele m ari ce mai tenţia m em brilor cooperatori, fapdl hectare pusă în stoguri reprezintă de pe aproape întreaga suprafaţă pla­ râtu rîlo r de vară. In numeroase coo­ conducere ale cooperativelor trebuie
se poate de grăitor faptul că din to­ sînt de recoltat, în special la Căpud dovedit de măsurile luate în acest v un procent destul dc mic. Şi nu se nificată. Există posibilitatea ca şi în perative agricole, care privesc cu să asigure condiţii cît mai bune de
talul de 343 hectare, cit a mai rămas (170 hectare) şî la Benic (138 hec­ sens. La V in ţu l de Jos. toată recol­ .ooate spune că această cooperativă aceste raioane secerişul să se te rm i­ întreaga răspundere sarcinile ce le muncă şi trai pentru mecanizatori.
pînă ieri de recoltat pe raion, peste tare), se impun măsuri mai hotărîte ta a fost transportată deja Ia arie şi njj dispune de mijloace suficiente ne în cel m ult una-douâ zile bune de revin pentru punerea unei tem elii Eficienţa m ăsurilor ce se întreprind
300 hectare sînt în unităţile am intite din partea conducerilor acestor u- se treieră intens cu două batoze De pentru, a grăbi transportul snopilor lucru. De asemenea, prin folosirea trainice- recoltei viitoare, paralel cu şi înfăptuiesc în aceste zile se va ma­
mai sus. Cauza acestei râm îneri în nitâţi pentru mobilizarea tuturor coo­ asemenea, treierişul a început şi în lâ'^Srii. Qe adăugat apoi faptul că cu randament sporit a fo iţe lo r de desfăşurarea secerişului s-au luat mă­ terializa în sporirea sim ţitoare a pro­
urm ă constă in slaba organizare a peratorilor la secerat. cooperativele agricole din Galda de deşiţiispO n de batoze, in multe uni­ care dispun, ■ cooperativele agricole suri în vederea eliberării terenului ducţiei realizate de pe fiecare hectar.