Page 14 - Drumul_socialismului_1966_08

P A G IN A A 2-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr.

INTERVAL ACORDAT DE TOVARĂŞUL de vite de pe platoul Ceva (Fran­
ţa) este transportat în numai 35
Inscripţie din De prcTiilindnsnl de m inute pînă în valea . Cai ros
din A lp ii M aritim i, p rintr-o con­
ductă de lapte, lungă de 3.400 m.
anul 197 e. n.
înainte de construirea conductei
RICOLAE CEAUŞESCU SE VA IM B L IN Z I G U M A ? eficientă si fereşte m ult mai bine era nevoie de două ore si jum ăta­
Noua metodă este cu m ult mai
te pentru a cobori bidoanele cu
G eofizicienii sovietici prezic o
CLUJ — La M iceştii Turzîi, îm bH n/ire a clim atului terestru metalele de coroziune. Procesul lapte pe spinarea c a lîrilo r şi de
tehnologic are o durată mai scur­
în incinta gospodăriei ţăranu­ care va cuprinde te rito rii mari din tă, consumul de energic electrică (cei ore pentru a le urca goale pe
lui Vasîle Neagn, cercetătorii Europa. Asia şi Am erica de Nord. mai mic şî calitatea vopsitului maî platou.
TELEVIZIUNII BULGARE muzeului de istorie din Turcia Această afirm aţie se bazează pe bună. S T A B ILIZ A R E A SO LU LU I
au descoperit o inscripţie clă­
D ISPO ZITIV E
faptul că, după părerea lor, peri­
CU AJUTO RUL C A U C IU C U LU I
tind clin anul 197 e.n. Ceea ce
a atras atenţia, în prim ul rînd, oada glacială în care se află- Pa- PERFECŢIONATE SINTETIC
DE B Ă R B IE R IT
m întul în prezent se apropie de
a fost ornam entaţia sa aparte : sfîrsrt. S-a observat că gheţarii
(Urmare clin pap. I) Dezvoltarea schim burilor economi­ sută faţă de cei 5 ani anteriori. Co­ în centru. în chip de floare, o care acoperă Oceanul îngheţat de Tată două noutăţi în domeniul Cu p rile ju l Expoziţiei interna­
ce. politice, tehnice, ştiinţifice, cu l­ laborarea economică dintre ţările roz.etâ, lateral frunze dc fe ri­ Nord, datorită cărora te rito rii aparatelor de ras mecanice. Pe un ţionale a cauciucului şi m aterialu­
aparat obişnuit se adaptează o la­
lui plastic, care a fost organizată
terventiei S.U.A. in Vietnam, este o turale. turistice dintre ţările balca­ noastre se va extinde prin construi­ gă, deasupra o dantelărie — mari de pc glob au o clim ă rece. mă d intr-un aliaj de oţel suedez, la Paris, societatea „International
condiţie principală a u nităţii tuturor nico, în tîln irile bilaterale si m u lti­ rea în comun, in anii urm ători, a h i­ tot dc inspiraţie vegetală. au început sâ devină instabili, lă- avînd tăişul cu m argini convexe. Synthelic Rubber" a prezentat un
forţelor antiim perialiste în lupta laterale dintre reprezentanţii fo ru ­ drocentralei din zona Izlaz-Somovit, Cercetările efectuate au sta­ sînd să se întrevadă posibilitatea Această lamă se uzează dc cinci procedeu de stabilizare a solului
pentru apărarea pârii popoarelor, rilo r conducătoare, ai organizaţiilor prin construcţia lin iilo r de 220 kV si b ilit că «ste vorba de un altar dispariţiei lor la un moment dat. ori mai încet decît lamele obiş­ pi in introducerea cauciucului sin­
pentru întărirea securităţii interna­ obşteşti, ai vieţii publice corespund de 400 kV pentru transportul de e- închinat zeului focului Vollca- fapt care va influenţa considera­ nuite. tetic. Procedeul a şi fost experi­
ţionale. intereselor tu tu ro r popoarelor din nergie electrică în R.P. Bulgaria. nus Augustus. pentru sănăta­ bil clim a continentelor. Un alt aparat de ras are schim­ mentat in Australia, unde s-au ob­
Balcani, contribuie la îm bunătăţirea tea îm păraţilor Septimîus Sc-
întrebare : Cum evoluează, după Se intensifică schimbul ele vizite verus si Anrelins Antoninus- bător automat. Lama lui este în ­ ţin u t rezultate foarte bune — 40
părerea clv., relaţiile interbalcanice clim atului politic şi consolidarea păc ii între specialişti, oameni de ştiinţă şi Caiacala. EI a fost realizat de LU N A a r t i f i c i a l a locuită p rintr-un rulon de oţel cu ha de teren arid au fost recupe­
si care sînt perspectivele dezvoltării în această zonă. De aceea ne expri­ cultură, vizitele delegaţiilor de acti­ o asociaţie a meşteşugarilor din tăiş dublu, care se decupează pe rate Experienţe asemănătoare au
lo r ? măm convingerea că. dînd dovadă de vişti de partid clin cele două ţări. acea vreme — „Collegium fa- Specialiştii americani au con­ măsura folosirii In felul acesta,
Răspuns : Experienţa istorici a în­ sp irit de răspundere faţă de interese­ schimbul de inform aţii .şi documen­ brum". struit un balon special din alum i­ nu răm îi niciodată în pană de fost făcute si în Islanda. Orientul
văţat popoarele din Haleam, care în le p ro p riilo r popoare, guvernele ţâ­ tare. se dezvoltă relaţiile dintre in ­ „Aceasta este prima m enţiu­ niu, cu un diametru de 4.5 m. lame. M ijlo ciu şi pe coastele britanice,
trecut nu fost foJositc de puterile im ­ rilo r balcanice vor acţiona consec­ stitu ţiile de stat, organizaţiile sindi­ ne cunoscută pînă astăzi des­ care, proiectat pe orbită în ju ru l CONDUCTA d e l a p t e obţinlndu-se, de asemenea, rezul­
vent pentru transform area Balcani­
perialiste ca pioni de manevră în po­ cale, de tineret şi alte organizaţii pre vechea divinitate romană- satelitului nostru natural, va re­ tate m ulţum itoare.
litica lor de dominaţie si acaparare, lo r într-o regiune a bunei vecinătăţi, obşteşti. itaiicâ în Dacia, declară dr. I. flecta razele solare, slujind drept Laptele colectat de crescătorii
că interesele lor sînt legate de stabi­ a colaborării paşnice. spre binele P artidul Comunist Român si P arti­ f Rusu, şef de sector la Insti­ ghid p rim ilo r astronauţi care vor
păcii si securităţii pe întregul conti­
lirea unor relaţii de înţelegere si nent'. în întreaga lume. dul Comunist Bulgar sînt unite prîn- tutul de istorie şi arheologie aseleniza. Balonul va servi si ca
bună vecinătate în această parte a întrebare : Ce părere aveţi des­ tr-o trainică prietenie şi solidaritate clin Cluj. Datele oferite de in­ punct de reper pemlru verificarea
lum ii C ondiţiile de dezvoltare isto­ frăţească. întemeiată pc principiile scripţia descoperită la Miceşti poziţiei astronauţilor.
rică au făcut cn popoarele balcanice pre dezvoltarea colaborării dintre m nrxism -lcninism ului şi internaţio­ sînt cu totul revelatoare în ce
să fie animate de aspiraţii si idea­ popoarele bulgar si român, a priete­ nalism ului proletar, pe lupta comu­ priveşte influenţa romană, cul­ MACROTELESCOP
niei româno-bulgare ?
lu ri comune în lupta îm potriva co­ nă pentru socialism si pace. Îm i a- tele oficiale şi populare, orga­ Tn R.F, Germană va fi construit
tro p ito rilo r, pentru eliberare naţio­ Răspuns : R elaţiile de prietenie ro- miiitesc cu m ultă plăcere de vizita nizarea meşteşugarilor în cole­ un radiotclescop gigantic cu un
nală şi socială, pentru unitate de stat rrwino-bulgarc au rădăcini adinei in făcută în toamna anului trecut de de­ gii, tehnica producţiei în Da­ diametru de aprox. 100 m şi în­
si neatirnnre. Poporul român consi­ trecutul istoric, în lupta dusă cle-;i legaţia noastră de partid si guverna­ cia*. zestrat cu două oglinzi cu raza
deră că apărarea şi întărirea păcii, lungul secolelor de popoarele noas­ mentală în Republica Populară B ul­ de 25 m fiecare, Macrotelescopul
dezvoltarea colaborării pe baza sti­ tre pentru eliberare naţională, pen­ garia, de prim irea călduroasă, prie­ (Agerpres) va servi, în special, in radioastro-
mei şi respectului reciproc constituie tru democraţie şi progres social. tenia sinceră si cordialitatea frăţeas­ nomie. la explorarea spaţiului cos­
o cauză comună a tuturor ţă rilor din Trăind în bună vecinătate, luptînd si că cu care am fost înconjuraţi pre­ mic.
Balcani. muncind alături, rom ânii şi bulgarii tutindeni de poporul bulgar. Aceste
s-au legat prîntr-o trainică prietenie m anifestări au constituit o puternica 0 nouă construcţie pentru METODA e l e c t r o s t a t ic a
în spiritul rezoluţiei iniţiate de frăţească, prin stimă şi respect re­
ţara noastră şi adoptate de Adunarea ciproc. In anii construcţiei socialis­ reafirm are a legăturilor de prietenie DE VOPSIT M ETALE
Generală a O,N U. cu p rivire la ac­ te, prietenia rom âno-bulgarâ s-a întă­ si colaborare tovărăşească statornicite deservirea turiştilor Un gru-o de specialişti de la în ­
ţiu n i pe plan regional pentru îm bu­ rit si a căpătat un conţinut nou. dîncl între partidele, statele şi popoarele 1 9 treprinderea industrială de hidra­
nătăţirea re la ţiilo r de bLinâ vecină­ roade tot mai bogate pe terenul fe r­ noastre. Cu prile jul acestei vizite, al La Borş, a fost dată în folosinţă ulică şî pneumatică „P rim u l cin­
tate între statele europene cn orîn- til al luptei comune pentru făurirea vizitelor făcute de tovarăşul Jivkov o nouă construcţie menită prin do­ cinal" din Trîstenilc (Iugoslavia),
duirî socîal-politice diferite. România noii orînduiri, pentru cauza socialis­ in România, precum şi al altor în tîl- tările sale să deservească în condiţii în colaborare cu specialişti de la
depune eforturi consecvente pentru m ului si păcii, f.a baza prieteniei ro- n iri cu conducătorii bulgari noi am mai bune pe tu riştii ce intră în ţară întreprinderea dc lacuri şî vop­
dezvoltarea unui clim at de înţelegere mâno-bulgare stau principiile mar- hotârît împreună să dezvoltăm şt mai pr invicest punct de frontieră. In noua sele „K olor" din Medvod şi în­
şi colaborare intre ţoale popoarele xism -leninism ului sj internaţionalis­ m ult re laţiile dintre ţările şi p a rti­ construcţie, cu lin ii arhitectonice treprinderea „A ntikororri" din
din Balcani, pentru transformarea m ului proletar, respectarea indepen­ dele noastre, colaborarea economică, moderne, au fost amenajate : un Belgrad, a term inat cu succes ex­
zonei balcanice într-o regiune lip s i­ denţei şi suveranităţii naţionale, e- politică, tehnică, ştiin ţifică , cu ltu ra ­ punct de bancă pentru schimbarea perimentarea unei noi tehnologii
tă de arma atomică. Sînt cunoscute galitnlea in drepturi, neamestec vil în la, spre binele ambelor noastre po­ valutei, un centru dc îndrum are al de vopsire a metalelor pe calc *•
iniţia tive le întreprinse de-a lungul treburile interne, colaborarea si în­ poare, aducînd in acest fel o c o n tri­ O N .T. pentru orientarea turistică, lectrostatică.
u ltim ilo r ani in acest sens de p a rti­ trajutorarea frăţească. interesele buţie la întărirea forţei si coeziunii cabine telefonice. Tot aici s-a des­
dul şi guvernul nostru. Noi cunoaş­ prosperităţii ambelor popoare, cauza sistemului socialist mondial, la lupta chis un restaurant cu terasă.
tem, de asemenea, si dam o înalta generală a socialismului. pentru socialism si pare in întreaga (Agerpres)
preţuire e fo rtu rilo r depuse de B u l­ lume.
garia pentru îm bunătăţirea re la ţiilo r Poporul român se bucură din in i­ Mă folosesc de această posibilitate JAPO N IA. — La o berărie clin Tokio au fost recent Introduse câni
interstatale balcanice. in iţia tiv e lo r mă de succesele remarcabile obţinute pentru a adresa, în numele comuniş­ ce par să fie cele mai mari din lume în ce priveşte cănile dc servit berea.
sale privind îm bunătăţirea clim atului de poporul frate bulgar, sub conduce­ tilo r români, al întregului popor ro ­ Ele au o capacitate dc 3 l, cchivalcn tul a patru sticle dc bere, Proprieta­
politic din această regiune. rea P artidului Comunist Bulgar. în mân. com uniştilor bulgari, harnicului rul berăriei a arătat că din coi 30 de clienţi care au încercat, în cursul
După părerea noastră, raporturile construirea socialismului, in dezvolta­ si talentatului popor bulgar, de care Operaţie pe ereier unei săptâm ini, sâ golească aceste căni, numai unul singur a reuşit s-o
de colaborare între ţările din Balcani rea industriei, a griculturii, n ştiinţei si ne leagă sentimente de profundă facă.
se dezvoltă. în ultim a vreme, în mod c u ltu rii, in ridicarea nivelului de trai prietenie si relaţii de solidaritate IN FOTO : Folosind noile câni de bere dc mari dimensiuni.
pozitiv. Ţara noastră acţionează con­ al oam enilor muncii. înflorirea B ul­ trainică, un fierbinte salut frăţesc. Vă
secvent pentru extinderea colaborării gariei socialiste este o m ărturie grăi­ doresc, dragi tovarăşi, tuturor, noi şi
m ultilaterale cu toate tarile socia­ toare a capac ită ţilo r creatoare ale* tot mai mari succese în munca eroi­
liste din Balcani, pentru intensifica­ poporului bulgar care. cn talent si că pe care o desfăşuraţi, sub condu­ Fulgerul alb al bistu rihlu i spin­ a rtificială, urmăresc degetele neu­
rea re la ţiilo r cu Albn.nia. Bulgaria. hărnicie, pune tot mai bine in va­ cerea P artidului Comunist, pentru a tecă pielea. O singură mişcare, rochirurgului care palpează arte­ şi Litoral) ; 13,04 Interpretul săptă­
Iugoslavia. Se lărgesc schim burile e- loare superioritatea noii orînduiri so­ făuri în patria clv. o puternică in­ precisă. Boabe mărunte ca nişte rele creierului de parcă ar atinge 5 mânii — violonistul Ion Voicu; 15,00
conomice. politice, culturale şi ştiin ­ ciale. dustrie socialistă modernă — baza perle roşii aleargă pe traiectoria coardele unui fin instrum ent. Sub „D e-ar fi dorul ca o floare" — pro­
ţifice cu II P. Albania, în folosul am ­ As vrea să subliniez si cn această progresului întregii societăţi — pen­ lamei ochii mei tresaltă creierul unei fiin ­ gram de muzică populară; 17,15 In
belor noastre popoare. Capătă o am­ ocazie satisfacţia noastră pentru mo­ tru dezvoltarea a griculturii, pentru — Coagularea I ţe vii, creierul cu care o femeie, în ­ slujba patriei ; 18,05 In ju ru l globu­
ploare crescîndă colaborarea dintre dul în care se dezvoltă relaţiile de înflorirea ştiinţei si c u ltu rii, pentru Sala de operaţie, ca o cutie de că tînâră. gîndeşte. De aici, din a- lu i ; 18,40 Radiosimpozion. Eficienţa
România şi Iugoslavia ; cu p rile ju l colaborare între Republica Socialistă ridicarea nivelului vie ţii m ateriale şi rezonanţă, toarmi in vocea neuro­ cest pumn de materie, dc p rin ­ AUGUST 1966 economică ; unitatea dintre scop şi
vizitei în ţară noastră a tovarăşului România si Republica Populară B ul­ spirituale a tutu ror «clor ce m un­ ch irurgului gravitate. Nenumărate tre sîrmele dc foc ale vaselor m ijloc ; 19,00 O melodie pe adresa
Tosip Broz Tito si a altor vntîlnin cu garia în domeniul economic, politic, cesc. Sîntem Încredinţaţi câ entuzias­ instrum ente zboară purtate parcă sanguine, s-a ridicat alunul tainic dumneavoastră ; 20,00 Rariiogazeta
conducătorii iugoslavi s-au p rofilat tehnico-stiinţific si o b tu ra i. Relaţiile tul popor bulgar va merge tot mai de o mînâ nevăzută. al gingăşiei si visului. Aici, în a- e m a de seară : 22,45 Atenţiune, p ărinţi !;
noi posibilităţi de dezvoltare a schim­ economice si comerciale dintre ţările rapid înainte, în înfăptuirea măreţei — Coagularea ! răsună iar, ca un ceste celule trebuie să râmînâ via­ PRO G R AM UL II ; 8,30 Program
b u rilo r reciproce, de întărire a prie­ noastre au cunosc ut, in u ltim ii ani.'o opere de edificare a societăţii socia­ refren, şi în tăcerea cai c se lasă, (ie­ ţă ! Degetele doctorului s-au oprit. pentru iu b ito rii m uzicii populare ;
teniei româno-iugoslave. creştere continuă; în anul 196<>, liste. va face patria sa tot mai îm ­ tacul aparatului de respiraţie a r­ Locul leziunii a fost indicat dc ar- DEVA ; Cele două orfeline (c ine- 10,15 Teatru radiofonic. Balul flo ­
România acţionează totodată pen­ schim burile comerciale rom âno-bnl- belşugată şi înfloritoare. tificia lă paie o inim ă care pulsează teriografia cerebrală, metoda pe matografu! ..P atria"); Vizita („A r­ rilo r — Comedie de Vădim Korosti-
viaţă. B isturiul electric muşcă a-
tru îm bunătăţirea şi întărirea legă­ gare vor fi cu 17 la sută mai mari Urez clin toată Inima, tuturor oa­ dinc. încă un m ilim etru... Începe care neurochirurgii clujeni au in ­ ta ’ ) ; Cefe două orfeline („G rădi­ liov ; 11.50 Cîntecul sâptăm înii :
tu rilo r sale cu ţările nesorialiste din decît în 196f>, iar acordul comercial m enilor muncii bulgari, sănătate, via­ scalparea. E un spectacol pentru trodus-o pentru prim a dată în ţară. na P alnn") ; SIM ER IA ; O e d e ţi- „P atrie sfînlă" de loan Chirescu ;
această zonă. Recenta vizită In ţaţa de lungă durată, pe anii 1066-1970, oameni lari. Doctorul Ştefan lacob. B isturiul alunecă uşor printre nervi mâ, oameni („M ureşul"); C rcdcţi- 12 10 Dinamica industrială (relua­
noastră a delegaţiei parlamentare tu r­ prevede o creştere cu aproape 30 la ţa lungă, fericire Şi prosperitate. prim -neuiochirurgul clin icii cluje ­ si taie sorţii unei m orţi prema­ mă. oameni („G rădina M ureşul"); re) ; 13.30 Estrada m elodiilor. In
ce în frunte cu domnul Fcrruh Boz- ne. e calm. Tot grupul de neuro­ ture. HUNEDO ARA : Gcntlcm em ti din program piese de Elly Roman, Le-
bevli. preşedintele Med jilisului. pre­ — l rn tuberctilom . şopteşte doc­ Cocodv („F lacăra"); Unora Ic pla­ cuona si Gherase Dendrino ; 15,30
ch irurgi e calm Acţionează ca o torul lacob şi glasul iui, abia au­ înelus-învîrtccus (emisiune pentru
cum şi vizita făcută în Turcia de de­ ce jazzul („Constructoi ui*) ; Asasi­
legaţia guvernamentală română in singură mină. zit, strigă de fa p t: .L-am extras! nul din cartea dc telefon („G rădina cei mici) ; 16.00 Cîntâ Lia Hubic :
frunte cn tovarăşul Ion Gheorghe Revista „Viata studenţească" — Burghiul ! Am extirpat solul purtător de centru") ; Trei plus două („Grădina aria din opera „M ireasa vîndutâ" şi
Maurei*, preşedintele C onsiliului de In craniu se execută un şir de o- moarte i“. stadion1) ; C ALA N : Cei 7 magni­ „B ărbierul d-;» Bevilla" ; 16,20 Cîntâ
rilic ii de mărimea unui ban. L:n Cercetez chipul medicului. Nici Elena Zamora ; 17.43 Dialog pe te­
M in iştri, marchează progrese îm bu­ va apare intr-un număr special arc de oţel poartă prin ele un lanţ fici („G rădină") ; TE LIU C : Marşul me coregrafice ; 10,30 D rum eţii ve­
curătoare în relaţiile romăno-turce. cu d in ţi de fierăstrău. Tubul de un strop de sudoare. Mina e fermă, asupra Romei („M in e ru l") ; PETRO­ seli. Concurs distractiv organizat
oglindesc dorinţa ţâ rilo r noastre de nu tremură. înfăţişarea lui numai ŞAN I ; Fanfan la Tulipc („R epubli­ de tnbara de pionieri şi .şcolari de
a dezvolta colaborarea reciproc avan­ Revista .V iaţa studenţească* prim ite la redacţie ; p ro filu ri ale plastic al aspiratorului soarbe fie ­ siguranţa. Ea exprim ă o încredere ca") ; Operaţiunea „ I 11 („7 Noiem­ la Năvodari ; 20,30 Noapte bună.
tajoasă. în interesul ambelor popoa­ va apare în ziua dc 7 august in ­ unor instituie şi facultăţi ; m odifi­ care fărîm ă de pulbere osoasă, fie ­ nemărginită în om. in forţa lui. brie*) ; Nevasta nr. 13 („Grădina copii : povestea „P iatra care cres­
re, al cauzei păcii şi colaborării in ­ tr-un număr special consacrat cări survenite in reţeaua invăţâ- care picătură de singe rare mai P rivindu-l îm i vin în gînd cuvinte­ stadion") ; LU PEN I: C orăbiile lungi te11 ; 21,05 Seară de operă. Prim ă
ternaţionale. Se dezvoltă de aseme­ problemelor legate de apropierea mîntulvii superior. răzbate.. Fereastra spre creier e le lui D im îtrie Bagdnsar, părintele („C u ltu ra l"); VULC A N ; Şoarecele
nea colaborarea dintre România şi examenului de admitere în învâ- N um ărul special va cuprinde, gata. Dura-m atcr, pieliţa elastică neurochirurgiei româneşti : „Omul din America („M uncitoresc"); CRI- audiţie radiofonică ; „D epline" de
Grecia ; ne exprim ăm convingerea ţăm întul superior. de asemenea, capitolele „D iscip li­ protectoare Care înveleşte cel mai trebuie să fie sculptorul propriului V ID IA : Un şoarece printre bărbaţi R irhard Stiauss — tragedie buco­
câ vizita pe care o va întreprinde In cele 20 de pagini ale sale. nele pentru concursul de adm i­ gingaş organ omenesc, e îndepăr­ său creier". („M uncitoresc"); AN IN O AS A : I-'lii lică in tr-u n act ; 22.45 Moment
în Grecia delegaţia guvernamentală num ărul Special va cuprinde ru ­ tere" şî .Problemele discipline­ tată cu grijă. O mişcare greşită Cea de-a 2,000-n operaţie pe înaripatul („M uncitoresc"); LONEA: poetic.
română în frunte cu tovarăşul Ion brica „Cu profesorii noştri des­ lor pentru concursul de adm itere", poate însemna catastrofa, lată si creier, efectuată la clinica din Cluj, Calea Victoriei („M inerul") ; Dra­
Gheorghe Mnurer, la invitaţia gu­ pre adm itere", în cadrul căreia reproduse din volum ul ,,A dm ite­ creierul, complet dezvelit, cu puzde­ a reuşit. încă o viaţă salvată. gostea şi moda („7 Noiem brie") ;
vernului grec. va contribui la rea­ sînt publicate articole p riv i­ rea în învâţâm întul superior". ria lui de vase sanguine întreţesute A LB A IU L IA ; Femeia în halat Televiziune
lizarea unor noi progrese pe ( Alea toare la examene ; „Posta adm ite­ prin masa pal-cenwsie a m iliardelor LU DO VIC ROMAN („23 August") ; Noaptea Iguanci
intensificării re la ţiilo r m ultilaterale rii* — răspunsuri la scrisorile (Agerpres) de celule nervoase... Ascult sunetul Corespondentul Agerpres pentru („V ictoria") ; H afarii seriile I şi II 18,00 Emisiunea pentru copii şi
dintre ţă rile noastre. ritm ic al aparatului de respiraţie regiunea C luj („Grădina V ictoria") ; '/LA TIN A : tinerelul şcolar ; 19,00 T e le ju r­
H aiducii („M u n cito ru l") ; TF.IUŞ ; nalul de seară ; 19,15 Galeria
Lum ina verde („V ictoria ") : SEBEŞ:
Coliba unchiului Tom („Progresul11); instrum entelor. Chitara şi... rudeic
c i; 19,30 Cel de-al III-le a Festival
N O T A Microsiatiunea Cineva, acolo sus mă iubeşte („Sebe­ a.l cînteeului. dansului şi portului
şul") ; Coliba unchiului Tom („G ră­
popular ; 20,00 Săptămîna ; 21,15
1 dina Progresul") ; A PO LD U L DE Preludiu „M am aia — 1966" ; 21,25
SUS : Răscoala („23 August") ; O-
să cunoască o frescă RÂŞTIE : V anina-Vanini („P atria"); Teleelob ; 21,55 Muzică uşoară...
Pentru grandioasa a trecutu­ Se cauţi un o o t executant Nuntaşi Spărgătorul („Flacăra") ; CUG IK : şi balet din R. P. Bulgaria ; 22,30
pe 16 mm ; 22,15 Solişti de operă
lu i de vitejie si a fir­
Un lucru făcut Ia tim p („7 Noiem­
mare a poporului ro­ Decor obişnuit de birou directo­ tovarăşi» de la I C S.H. şi I.G.O. H u­ brie") : Domnul („G rădina de vară T elejurnalul de noapte ; 22,40 Bu­
mân, ale cărui idea­ rial. Pe masă dosarul enorm, ga­ nedoara. An şi dînsii sarcinile lor, pe 1 M a i*); H A Ţ E G ; In genunchi mă letinul meteorologic.
La început a fost un simplu cam­
lu ri le-a întruchipat ta să crape sub presiunea h îrtiilo r care nu le pot abandona în favoa­ ping cu mai multe corturi, la care întorc la line („Popular*) ; B R A D :
bibi ioteca ntît dc strălucit dom­ dinăuntru, legat (precaut) cu sfoară rea noastră. s-au adăugat apoi citeva cabane si Camera albă („Steaua roşie"); IL IA : Timpul probabil
n itorul Moldovei, Şte­
— Este vorba de lucrări de o am ­
fan cel Mare. solidă. ploare deosebită ? apoi altele. In prezent staţiunea bal­ La porţile păm înlului („Lum ina*).
— Anul trecut, între pcieţii de car­
In ultim a vreme E- ton ai dosarului existau doar studiul — Sînt reparaţii capitale la instala­ neară Nuntaşi găzduieşte 400 de per­
J .
**
ditura pentru Litera­ tehniio-ccononmc si cîtcva aprobări. ţiile electrice, de apă şi canalizare soane. Iată pe scuti dezvoltarea cu­ a d i o. PENTRU 24 ORE
dum neavoastră tură Universală se o- Apoi li s-n adăugat (acum câteva precum si lărgirea insta laţiilor sani­ noscută în u ltim ii ani de cea mai Vreme schimbătoare, cu cerul
tînâră staţiune balneară din Dobro-
cupâ îndeaproape cu
Iun:) devizul însoţit dc alte aprobări.
traduceri din vasta o- Ni s-a comunicat .şi fondul bugetar tare Valoarea totală se ridică la gea, situată pc m alul lacului cu ace­ PRO GRAM UL I ; 5,15 G im nasti­ mai m ult noros. Se vor semnala
precipitaţii sub formă de averse.
283000 lei.
peră a scriitorului ita­ destinat reparaţiilor capitale. De a- Nu am dezvăluit pînă acum. cu o laşi nume, la circa 50 km nord dc că ; 5,30 Actualitatea agrară ; 7.30 V întul va sufla moderat din sec­
lian Lnigi Pirnndcllo tunri căutăm un executant căruia sâ-i anum ită intenţie, identitatea benefi­ Constanţa, in vecinătatea anticei ce­ „Trenul veseliei" — program de toarele vest şi nord-vest. Tempe­
(1867-1936). In lib ra rii tăţi Histria, Ea se face tot maî m ult marşuri ; 7,45 Salut voios de pio­
Din nou bibliotecile sute de mii de ani si se si intîlnesc primele încredinţam lucrarea. Zadarnic însă. ciarului aflat in criză dc execntanli. cunoscută a tit prin peisajul său ine­ nier ; 8,00 Sumarul presei ; 8,30 La ratura aerului va fi cuprinsă ziua
noastre personale pol se termină odnt.i cu lucrări. Ir» traducerea peste tot sîntem refuzaţi. El se numeşte : Şcoala profesională microfon melodia preferată ; 9,30 între 22 şi 28 grade, iar noaptea în­
fi completate cu u lti­ formarea splendidei lui Alexandru BnlaH — Nu vi s-au comunicat motivele a A telierelor R.M.R. Simeria. care, dit, cit şi prin proprietăţile terapeu­ Sfatul medicului : îngrijire a tenului tre 13 si 18 grade.
mele noutăţi caic sus­ civ iliz a ţii daco-gcte, a apărut volum ul de pentru care sinleţi trataţi cu refuz? ca toate şcolile din tară, trebuie să- tice ale năm olului negru de pe fu n ­ gras ; 11.00 Poezia românească şi
cită interesul tuturor O carte care ne vn nuvele in titu la t „Şa­ — Consultaţi şi dumneavoastră şi primească elevii în luna septem­ dul lacului Nuntaşi, cu indicaţii de muzica : cîntece pe versuri deTudor PENTRU U RM ĂTO AR ELE
iu b ito rilo r de lite ra­ p rile ju i reîntilm rca cu lul negru'1. In cîtcva răspunsurile. brie. Iată de ce este de ncexplicat tratam ent în afecţiunile reum atis­ Arghczi ; 11,20 Coordonate cultu ra ­ 2 Z!t>B
tură. „Stejarul din Bor- din aceste nuvele se Dosarul se deschide cu greutate. Pe torentul de refuzuri cînd e vorba de male. le ; In tinerar în universul scenei
Un valoros volum zesti", „Yrnncen". ,.La denunţă setea de t iş- masă se împrăştie o m ulţim e de adre­ lucrări şcolare ce nu suferă amînare. (Aspecte de la cel de-al III-le a Fes­ Vreme nestabilă, favorabilă- pre­
se oficiale, cu antet, ştampile şi sem­
— care nu trebuie să poalele Domoglnndu- Liig. m oravurile si ra­ nături. Le răsfoim la întâmplare. T. ISTRATE (Agerpres) tival al cînteeului, jocului şl portu­ cip ita ţiilo r, cu tem peratura staţio­
lipsească din bibliote­ lui" şi «alte povestiri porturile fam iliale T.R.C.M , cu nr. 7103, clin 21 m ar­ lui popular de pe Valea Prahovei nară.
cile noastre — este pe care le-am lectu­ b u r g h c / e, mîn- tie a c., răspunde : „In anul 1966,
„Zorile istoriei în Car- ra t cu plăcere în co­ dria prost înţeleasă, T R C . din lipsă de capacitate de exe­
paţi şi la Dunăre", lu ­ pilărie este „V ifo ru l1'. căsătoriile din interes cuţie, nu se poate angaja să vă exe­
crare apărută în E- Lucrarea a apărut în sau pentru o găunoa­ cute lucrările solicitate. (...) In cazul
ditura Ş tiin ţifică , sub Editura M ilita ră şî să» „apărare a onoa­ cînd această lucrare o veţi asigura
semnătura lui D um i­ cuprinde mai multe rei"; altele relevă tra ­ cu fonduri pe 1967. vom analiza po­
tru Berciu. Cartea es­ povestiri ale lui Eu- gicul mod de viaţă al sibilitatea executării. în anul respec­
te o încercare de re­ sebiu Camilar, scriito­ intelectualilor c a r e tiv, a reparaţiilor capitale".
constituire a tablou­ rul c ai c a găsit în po­ trăiesc fără ideal. în I.G.O Orâştie nu poate executa
lui c u ltu rilo r stră­ por „nem uritorul ar­ marasmul vieţii im pu­ lucrarea: „In planul nostru de con-
vechi care s-au fo r­ bore < are ne dăruieş­ se de strim tele rapor­ struclii-m ontaj nu figuraţi ca poziţie
mat si s-au dezvoltat te frumuseţea tuturor turi soc iale si care nu de iplan".
pe te rito riu l ţâ rii noas­ im aginilor" şi căruia găsesc o altă putinţă Cel mai laconic răspuns a fost ex­
tre. En cuprinde, în­ „avem necontenit a-i pediat de către I.G.O. Deva prin a-
tr-o form ă sintetică si înapoia, cu dobîndâ de evadare şi dc pro­ dresa nr. 4415 : .La scrisoarea dv.
generalizatoare, tonte înm iită, tot ce ne dă test îm potriva uncî nr. 1460 1966 prin care reveniţi Ia
problemele im portan­ cu atîtn generozitate*. astfel dc tră iri decît nr. 1013 1966 vă răspundem urm ătoa­
te rezolvate sau rid i­ Editura Tineretului în sinucidere, cazuri rele : nu putem executa această lu ­
cate de specialiştii a r­ ne oferă lucrarea lui crare în 1966".
heologi români. Acei M ihail Sadoveann tipice lum ii burgheze. — Restul sînt copiile solicitărilor
care vor ajunge în po­ „V iaţa lui Ştefan cel Lccturarea .nuvelis­ la care nu s-a p rim it nici un răs­
sesia noului volum M arc". Scrisă în gra­ ticii pirandell iene va puns. De o lună si jum ătate aştep­
vor avea p rile ju l să iul cronicarilor. In contribui la o cunoaş­ tăm răspunsuri de In întreprinderea
cunoască mai îndea­ frumoasa limbă m ol­ recînnnlâ de electricitate Hunedoara,
proape cea mai lungă dovenească. cartea tere mai profundă a dc la I.G.O. Simeria si de la Coope­
perioadă ■ de istorie dezvoltă sentimentul unuia dintre cei mai rativa „Munca colectivă1’ Simeria. La
care, pe te rito riu l ţâ­ patriotic al c itito rilo r reprezentativi scrii­ I.G.O. Simeria nm expediat două a-
rii noastre, începe a- de tonte vîrstcle, ofe- tori ai lite ra tu rii ita­ drese. Au venit ciţiva tovarăşi la
faţa locului, au promis ceva, dar nu
proxîm atîv acum sase rindu-le posibilitatea liene moderne.
ni s-a răspuns Tiimîc cu precizie. Am Furnale şi blocuri de locuinţe într-o fericită alăturare panoramică. Ele vorbesc grăitor despre munca şl viata locuitorilor Hu­
mai purtat discuţii personale şl c ir nedoarei socialiste.