Page 2 - Drumul_socialismului_1966_08

Profil liric

La Planul He Jos. în ,La fîntînă"). alături fla u ­ tâtor la Purcâreţi, ..pe cum era, s-a gîndît să ne IO N î. O R A G iN E S O I
apropierea Sebeşului. în- tul părintelui său loan plai*, in iarna lui 1917. mai trim ită cîte ceva de-
tr-o casă veche, străjuită Bena. cînd l-am luat cu mine ale gurii, împreună cu
de brazi pe care se ca­ In raftu rile bibliotecii pe vâru-meu, „sâ-1 In- a lb itu rile pentru schimb.
ţără sprintene firele de sînt aşezate în ordine e- zdrăvencsc". Sînt în hai­ A ieşit in drum şi a În­
iederă, trăieşte. îm preu­ xemplare din „Saeeu- ne de mărginean. S-a trebat nişte m ărgineni : Evoluţia ttn ă ru lu i poet, asiduu participant la
nă cu soţia. învâţâtonj! lum ", revistă de filozo­ îmbrăcat şi el. A ţin u t .M ă i oameni, care m er­ şedinţele Cercului lite ra r „Flacăra", din Hune­
pensionar ltom ulus Be­ fie al cărei director a să-I fotografiez sub înfă­ geţi la Purcâreţi, să-i du­ doara, încă de la în fiinţare, a îhscris o linie as­
na, unul din ..eroii* căr­ fost Lucian Dlaga. „Con­ ţişare de cioban. Păcat ceţi lui Romi merindea cendentă. neferit fiin d de tatonări şi căutări, de­
ţii autobiografice a poe­ trib u ţii la monografia că nu mai am fotografia ! şi hainele astea V — seori fructuoase.
tu lu i din «albastrul Lan- comunei Pianul de Jos" — Povestiţi-ne ceva ,.Ilu !* a răspuns unul. Şi Una din caracteristicile poetului — tehnician
crâm" — „H ronicul şi de loan Bena, cîteva tra­ despre şederea dumnea­ i-a dat mama pachetul să Qa C.S.H. — este munca stăruitoare pe manuscris,
cintecul vîrstelor". m î-l aducă, dar dat a dâltuirea silabelor pînă la încruslaţîa în montura
duceri ale acestuia, pre­ voastră cu Blaga la Pur- fost, că noi nu l-am mai poeziei.
In locul lui «Romi* de văzut niciodată. Dar de Cunoscător al rea lită ţii grandioase hunedorene,
acum 50 dc anî. te în- cum şi o modestă lucra- câreU- mîncare n-aveam ce ne sensibil la seismele sufletului, îndeosebi al sim -
tîm pină un om cu pă­ plîr.ge, căci „se îngrijeau ţâm întului de iubire, pe care o vede plenitudinară
ru l alb. cu mişcări înce­ ciobanii de domnul învă­ şi liniştitoare, fon I. Drăgănescu este posesorul
te şi măsurate. Dar, par­ a trei prem ii de poezie dobîndîte în cadrul con­
că pentru a dezm inţi toa­ ţător*. cursurilor in iţiate de Casa regională a creaţiei
te acestea şi pentru a nî-1 Şi avea vărul meu o populare.
readuce în faţă pe cel de Amintiri despre poftă de mîncare ! Bea A colaborat la ziarele din regiune, la „Scînteia
altădată, doamna Si'.via, dim ineaţa cîte o gamelă tin e re tu lui", „M unca", .C lubul*, „T rib u n a ”
soţia, i se adresează cu de lapte. Din versurile sale sc desprinde senină aura
dulceaţă in glas : LUCIAN BLAGA Deşi nu era un tip bucuriei pe care viata o dăruie atît poetului, cît
— Romi. poftîti dragă sportiv, lui Lucian îi plă­ şi semenilor săi, alături de care îi pulsează din
în casă, că afară îi cam cea să sănieze. Am în şo­ p lin inima.
răcoare ! pron sania pe care am
făcut-o amîndoi. EI mai
De cînd îi calci pragul,
m ult mă-nvâţa Zicea că
casa din Pianul de Jos tălpile trebuie să fie cit
ţi se înfăţişează ca o mai ridicate, pentru că
adevărată casâ-muzeu. re a lui Izîdor Blaga. pu­ — A făcut-o el atît de aşa alunecă mai bine. As-
blicată la tipografia „M i- bine... !
„Camera mică" găzduieş­ nerva" din Orăştie. — Totuşi... ta-i sania cu care se a-
păra de d in i. „o mică
te o bogată colecţie de ...Răsfoim un album cu — La Purcâreţi locu­ săniuţă, prim itivă, de B U L G A R I I
artă populară — furci de fotografii de fam ilie. iam în şcoală, „o casă ca lemn, cio p lit patriarhal
tors din M ărgînim c, în ­ lată-1 pe preotul Sim i- m ulte altele, cu două în­ cu barda, o săniuţă cum Pe munţi s-au câţârat
flo rite cu migală de un on Blaga, „m oşul", fure căperi largi, despărţite trebuie să fi existat şi a-
pe vrem uri. ..ca îm puter­ p rintr-o tindă". Aveam oraşele tinere ale minerilor
neîntrecut meşter popu­
n ic it al satului, pleca la un sincur pat. din fier. cnm citeva m ii de ani, cu străzile, cu parcurile lor —
lar. o .culm e" îm podobi­ Viena cu scrisori şi pe- Ca să fiu gazdă bună. i pentru uzul dacilor ier­ oraşele fără jurnale negre —
tă cu „chindeauâ" bă- ceţî". Faţă senină, ochi l-am oferit lui Lucian, natici*. Aici
trîneşti şi un număr im ­ vii. barbă de patriarh. iar eu mi-am încropit al­ ...Şi a m in tirile nevin.
Dincoace Izidor Blagr.. tul : am aşezat o uşă pe oamenii sint tari —
presionant He „cînceauă"
„pasionat om al c ă rţii0, scaune şi pociumbi. pe se deapănă una după a l­ şi aerul e tare.
atîrnate pe perete, dea­ dar şi un „priceput, în- uşă am aşternut „foi* de ta si parcă însuşi marele M inerii
supra unei poliţe de lemn demînatec. harnic gospo­ cucuruz şi peste acestea poet s-ar fi eoborît de pe iubesc ;
încrustat. dar*. lat-o şi pe Ana Mo- un „lepedeu" din pinză „plai*, în casa învăluită de aceea fiecare gest al lor e-un cintec.
Dincolo, se odihneşte, ga. acea „fiin ţă prim ară" de cinepă. Citeodată. în aer de legendă şi vis a Folclor hunedorean Bulgării care sint bucuria furnalelor,
noaptea, cînd mă maî în ­
grav, pianul la care a care trăia „aievea îutr-o torceam de pe o paile pe vărului şi prietenului său EUGEN PAUL : Portret de tî- bulgării de culoarea coji! de pune
contat compozitorul Au- lume croită pe măsura alta, mă răsturnam cu devotat, învăţătorul Ro- mi-au umplut Irmştea gindurilor
gustin Bena, (si parcă celei folclorice* Fraţii şi pat cu tot. mulus Bena. nâr — sculptura. Moaţă sînt şi-mi cu prezenţa lor.
mai răsună şi acum în surorile lui Lucian... In tr-o zi, mama. care Bulgării mi-au am intit
preajm ă-i acorduri din — A ici sînt eu, invă- locuia la Pian, g riju lie C. CLEM ENTE place jocul... că braţele despică
inerţiile interioare ale pâm intului.
M indrâ floare-i busuiocu,
Moaţă sînt şi-mi place .iocu
Şi chitul de veselie
M A R IA DRAGOSIN — V in ţu l emoţia, fără dc care poezia nu e cărunţi / Unde vintul stă în lo c / mare, nu poate elabora un astfel Că m i-i traiul bun. bădie
dc Jos. A fost o bucurie pentru poezie. De-al păsărilor joc*. Apreciem de de îndreptar, pentru cei ce vor să DIN CUPE
noî lectura versurilor, pline de asemenea dragostea de plaiurile „devină” poeţi. Dragu-mi să cînt în joc
CIOSA M IN ODOR A — comuna
sim ţire autentică, de spontaneitate Biîzuic, Ilia. Nu e deloc uşor să-ţi natale. Cu feciorii la un loc
şi de certe frum useţi. Vă rugăm faci o părere dîntr-o singură poe­ l'A L A G E GEORGE — comuna TODOREAN ION — Sebeş Sin­ Că m i-i ţara cîmp cu flo ri
să ne scrieţi de îndată dacă le-aţi lluieş, llrad. Fără o lectură apro­ ceritatea dumneavoastră este un Şi are niîn d ri ficiori.
cules din sate (şî în această ipo­ zie. Oricum, din versurile trim ise fundată şi susţinută nu sc poate semn bun. Trebuie sâ aveţi mai Nu mi fring memoria sâ aflu unde
teză de Ia cine anume), orî dacă putem desprinde o unda de sensi­ m ultă Încredere In puterile pro­ Du, bădiţă, du şi tu, Vopseaua amintirilor s-ascundc.
vă aparţin. Avem toate m otivele bilitate şi un început de lirism : •v o rb i de literatură. Studiaţi m ult, prii. Orientarea dumneavoastră te­ Du in ţară cintecu.
în prim ul rînd. Din versurile tr i­
să credem că vom publica în cu- „A i aruncat din viaţa noastră no­ mise nu ne putem face încă o pă­ matică, asa cum vi s-a mai spus, Că şi eu duc cit trăiesc Vatoarea clipei. îndărătnic, eu
rînd o parte din aceste versuri. rii /'/v îc n iri din ape, stele, ce nu rere în ceea ce priveşte posibili­ este bună. Munca dumneavoastră C intul şi portul moţesc ! O cîntăresc, o studiez mereu —
SURDU CAROL — Sebeş. R eţi­ pic»*/ Şî soarele l-ai revărsat spre tăţile dumneavoastră poetice. vă oferă posibilitatea cunoaşterii Culegător: Alex. Bălgrădean
temeinice a sufletului
omenesc.
nem poezia trim isă pentru o apa­ Perseveraţi pe acest drum , cu o- Inform ator : llciiea Rodica, Din clipe, să dureze-un veac aş vrea
riţie viitoare. Apreciem in iţia tiva chii larg deschişi la toate seismele comuna Luncoiul de Jos. Doar clipa-n care stai în fata mea.
dumneavoastră de a strînge crea­ şi veţi fi posesorul unei comori de raionul Brad
ţii din bogata şî frumoasa noas-. nepreţuit. In ceea ce priveşte poe­
tră literatură populară, ce reflectă zia, trebuie sâ vă spunem că ea
transform ările luminoase din v ia ­ necesita si un plus de meditaţie
ţa satului hunedorean. Am dori să asupra vie ţii, care trebuie să apa­
continuaţi a ne trim ite asemenea ră transfigurată de imaginea ar­
versuri. tistică în vei şurile pe care le scri­ CBătzlnti * ă i f a
M A R IA DIACO NU — Orăştie. u Î e M R A eţi. Fiorul ce se desprinde pînă
Orientarea dumneavoastră tema­ acum, pare încătuşat. C itiţi multă
tică este lăudabilă. Din păcate în ­ poezie contemporană şi reflectaţi — De nu-/ Iaci sd vie — Dacă-i aşa. iată de balamale, părăsi sediul — că s-an luat după mine
să, aceasta nu înseamnă poezie. asupra ei. Scrieţi şi mai trim ite ţi. acum cu caii ia grajduri. ce. ti răspunse Vasi/c Is- cooperativei, apuclnd-o şl după vice... Da. chiar
Toate versurile trim ise tiu sînt de- Ui tai dumita/o cinci zile trate. brigadierul. Pentru spre casă. aşa mi-o spus-o...
cît proză versificată. Realitatea V IN T IL Ă P. CORNEL — Sebeş. muncă. că dumneata şi vicepreşe­ Clnd ajunse Insă In — 5/ ce. nu (i-a spus-o
înconjurătoare trebuie filtra tă lă­ tin e /S ă crcască-n aur spicul pin’la M IIIA I AR D ELEAN U — Cugir. Sînt in dicii de lirism numai în — Da' dc ce mie ?/ De dintele luali caii coopeta- dreptul căminului cultu­ bine ? N-a avut dreptate?
untric, şi din adincul sufletului să cer. (Partidului). C itiţi intens poe­ Este de reţinut sensibilitatea dum­ „A n o tim p u ri” : Prim ăvara către ce nti lor ?l ral, ti ieşi tn calc instruc­ — Ba... da... dar...
zie, scrieţi m ult. num ai astfel se neavoastră şi un oarecare meşte­ ziuă, cal fără de ham uri, /V in tu l torul de partid. Ghcorghc — N ici un dar. N-afl
revină încărcată de fio ru l sensibi­ — Numa' de-aia. Ca să
poate deprinde meşteşugul tehnic şug de versificaţie. D intr-o singu­ zburdă şi se ascunde singur p rin ­ Miclăus. tăcut bine. Oamenii văd.
lită ţii dumneavoastră. Versurile al versului în aria unei cultu ri te­ ră poezie prea m ulte nu vă putem tre fru n z e ;/C u ţigări ori frunze te-nvcli minte... Dumnea­ — Ce-i frate Todorane? judecă, nu rămin indife­
trim ise sînt lipsite de transfigura­ meinice. Mai trim ite ţi. spune. Modalitatea lirică de rezol­ prinse între bu2e ,/T re c m inerii, ta eşti brigadier, dumnea­ A d i i n d Parcă nu eşti în toate a- renţi.
ta răspunzi de ce lac e /f
re poetică. Nu transm it nici o emo­ DLAG TEODOR — M intia, llia vare a temei dumneavoastră a- de departe stele printre lanuri". cu caii... pe/e ? fi spuse, strlngln- Preşedintele puse capul
Deocamdată, din plicul trim is, nu minteste prea m ult de Grigore A - du-i mina. tn pamlnt şi roşi pină-n
ţie, sînt simple constatări, enun­ Se resimte însă absenţa unei lec­ — Ba dumneata, că
se poate desprinde nici o urmă de lexandrescu („Um bra lu i Mircea tivei şi-i lolosifl pentru — D-apoi ce să tle /... v lrlu l urechilor.
ţiative. Nu folosiţi deloc imaginea lirism . la Cozia)*. C itiţi m ultă poezie con­ tu ri susţinute de lirică modernă, dumneata eşti preşedinte, voi. Vă aduceţi şi nisip, Dătrlnu' ăsta... — Md grăbesc... Vreau
artistică şi nu e bine. Daţi frîu li­ temporană. alegeţi temele pe o a- contemporană. Sînteţi talentat, nu-s eu. Ş-apoi eu nici nu şi var. şî lemne, şi tot ce — Care băl rin. ce bă- sd md duc la grajduri...
ROMAN D O IN A — elevă Sebeş. mai pot răspunde... vă trebe pentru casă.. Da­ trfn ? Gheorqhe Miclăuş II
ber im aginaţiei dumneavoastră, i ie largă şi mai trim ite ţi. trebuie să c itiţi însă m ult, altfel
Apreciem dragostea pentru lite ­ — Şi de ce mă rog nu că voi. conducerea, faceţi — Cum corcit Brigadie­ strlnse mina.
după ce aţi înmagazinat aspecte ratură. Desprindem ca semn al vă închideţi orizonturile. Mai tr i­ dc-aslea... rul zootehnic, Vasile Is- Todoron porni spre
din viata care pulsează atît de pu­ sensibilităţii, următoarele versuri NICU I. DAJU — Tcliuc. „G h i­ m iteţi. mai poli răspunde ? II luă — A şoq I? Care va să trale. Mi-o spus-o dc la grajduri... „M ai bine-mi
ternic în ju r. Versul trebuie să za­ din poezia „Sebeşul" — A i izvoa­ dul" cerut de dumneavoastră nu ironic Niculac Todoron, zică... obraz... zicea că dc-ala-şl dădea două palmen...
că înlăuntru şî apoi să declanşeze rele în m unţi / Unde brazii sint există. Nici un poet. fîe el cît de IV m a r t i n o v i c i preşedintele cooperativei Şi preşedintele, trintind duc unii caii acasă — in
agricole dc produclie. uşa, de mai sd sard din loc să-i ducă la grajduri IU LIA N IONAS

laborator, in transcriere fonetică (al­ to rilo r este necesar sâ fie îndreptată torul le-a înlăturat în 1920 cînd pu­ crare sâ fie astăzi refuzate adevă­
fabet diacritic) şi fără a scăpa n i­ mai m ult spre contemporaneitate, blică antologia „F lo ri alese din cin- ru lu i istoric, în urma noilor cerce­
© v i d mic dîn ceea ce tine de sensibilita­ inlâturînd astfel tendinţa exclusivis­ tccelc poporului*. malie (spunea el), o contrazicere, ca
tări istorico-arheologice. -E o ano­
tă instaurată la noi, de a cerceta,
tea şi afectivitatea ţăranului, de ma­
Această antologie, după cum re­
nifestările specifice felului său de prin folclor, numai trecutul. Creaţia marcă M arin Bucur, în prefaţa vo­ dc o parte sâ credem câ ne eobo-
trai în epoca respectivă. populară orală fiin d un fenomen lum ului. „aduce în faţa c itito rilo r o rim din strămoşi plugari, iar de alta
întem eietorul folcloristicii româneşti modeme care voia sâ Ie obţină îi serveau ca viu. activ, într-o dinamică ce retrospectivă sugestivă a frum osului sâ punem în fruntea poeziei noastre
Numai câ aceste „arhive v ii" pe
duce permanent spre o desăvîrşire
rustice o baladă păstorească, sâ o
poetic din folclorul românesc, pagini
documente sociologice, psihologice, artistică, „cercetătorul trebuie să de capodoperă în care efervescenţa socotim ca expresia cea ma» înaltă a
Editura pentru literatură a pus, de Mai m ult. Ovid Densuseanu este te ci fie sub influenţa ideilor, cre­ şi etnopsihologice. dar nu şi ca do­ cuprindă în cîm pul lui dc observa­ lirică a creatorului anonim nu co­ sufletului dc la ţară, creaţiunea noas­
curînd, la îndemîna c itito rilo r o va­ prim ul folclorist român cu pregăti­ dinţelor. superstiţiilor moştenite din cumente literare, căci ele nu probau ţie şi actualitatea şi trecutul.: m in­ boară niciodată din intensitate. Den­ tră clasică în gen popular".
loroasă culegere a lucră rilo r privind rea dc specialitate necesară, cel rare trecut, fie sub aceea a im presiilor pe valoarea poetică. Iată de ce, după ex­ tea lui trebuie să fie veşnic gata să suseanu a d o rit ca antologia să ex­ Trecînd peste unele exagerări din
folcloristica românească, moştenite va introduce in folcloristica naţio­ caic i le deşteaptă îm prejurările de perienţa mai puţin reuşită cu „G raiul cunoască şi ce sc întim plfi şi ce s-a prim e sufletul bogat al om ului dîn lucrare, p rivin d geneza fo lclo ru lu i
de la Ovid Densuseanu. intitulată nală sp iritul ştiin ţific obiectiv şi r i­ fiecare z7”. din Ţara H aţegului” , el şi-a in firm a t întîm plat altădată, pentru că nim ic popor în nem ărginirea vie ţii sale nostru, concluziile cu p riv ire la fon­
„V iata păstorească în poezia noas­ guros de cercetare a creaţiei a riis ti- Folclorul, In interpretai ea lui Den­ punctul de vedere, aşa îneît la alcă­ nu poate fi pătruns în toate tainele spirituale,..". Şi a reuşit, p rin tr-o au- dul realist al poeziei populare, la
tră populară", cuprinzînd principale­ ce populare. suseanu, este o sumă complexă de tuirea antologiei „F lo ri alese din cîn- lui dacă c izolat iu tim p. ca şi în todepăşire de concepţie, selectînd cauzele care î-au deschis om ului sim ­
le sale studii teoretice şi o parte In studiul „Folclorul. Cum trebuie m anifestări şi atitu dini estetice. Ca tecele poporului” , acordă prioritate spaţiu; faptele dc azi pot fi mai m aterialul în virtutea ideii de este­ plu sufletul spre poezie — îndeletni­
(selecţionată) din folclorul poetic a- înţeles" (1910), considerat drept ma­ atare trebuie înlăturate preferinţele crite riu lu i estetic. bine înţelese dacă le cunoaştem pe tic. probînd astfel ceea ce exprim a­ c iri, aspiraţii, bucurii şl dureri, ca-
dunat de autor. nifest al şcolii folcloristice româneşti cele din tim puri depărtate, după se teoretic despre poezia populară ; şi în p rivin ţa izvoarelor o rig in a lită ­
Culegerea se prezintă foarte u ti­ moderne, el constată că in cercetă­ cum trecutul ne apare mai limpede „cu în ca găsim sim ţire adîncă. im a­ ţii liric ii populare româneşti, care
la lum ina prezentului. Intre ce este
lă sub dublu aspect Pe de o parte rile asupra creaţiei populare s-a în ­ La apariţia volumului şi ce a fost. mintea noastră tre­ ginaţie vie, avîntatu, expresii plasti­ trebuie căutate în „însâşî viaţa noas­
ea prilejuieşte publicului cunoaşte­ călcat obiectivitatea dintr-un exces buie să întindă mereu punţi de lu ­ ce, evocative, frum useţi care sînt tră ” şi nu în altă parte, rămîn per­
rea unei mari personalităţi ş tiin ţifi­ <\e simpatie puerilă pentru ţărani, m ină...”. dovada bogăţiei sufleteşti, a însuşi­ fect valabile în estetica lui Densu­
ce a c u ltu rii noastre de la începu­ câ circulă multe teorii naive, vulga­ „Viaţa păstorească rilo r artistice ale neamului nostru". seanu;
tul secolului X X — filolog, folclo­ rizatoare. cu multe din culegerile de Cu studiul „Folclorul. Cum trebuie In 1922 a apărut de sub tipa r vo­ Capitolele „Prim ăvara, muma
rist, critic literar, poeţi creatorul şco­ folclor nu sînt făcute după nici o înţeles*, la care ne-am referit pînă lum ul I al operei lui Densuseanu noastră'*, „D orul şi poezia păstoreas­
lii folcloristice româneşti moderne, normă ştiin ţifică şi că unele din pro- acum, folcloristica naţională prim eş­ -V iaţa păstorească în poezia noas­ că”, „Cîobănîa şi haiducia", „M io ri-
ia r pe de altă parte p rin cip iile şi ducţiunile incluse in ele sînt pseudo- în poezia noastră populară11 te o direcţie nouă de dezvoltare, în­ tră populară", ia r în 1923, volum ul — în care sînt studiate poezia
metoda ş tiin ţifică de cercetare, de folclorice datorită unor culegători tră în etapa modernă de cercetare, al N-!ea. Lucrarea, de o deosebită prim ăverii, a dorului şi jalel, haidu­
lucru, care îşi păstrează nealterată .s tiliz a to ri” şi „corectori" ai poeziei ştiinţifică , a lite ra tu rii populare. A - ţinută ştiinţifică, probînd erudiţia ciei si a cunoscutei balade păstoreşti,
valabilitatea, pînă astăzi, şi care, cu populare. pentru un gen sau altul, pentru o In scopul rid ică rii fo lclo risticii la naliza făcută principalelor curente istorică, filologică, etnografică şi dia- constituie adevărate monumente de
această ocazie, sînt puse la îndem î­ Faţă de această situaţie trebuiau specie sau alta, care reduc imaginea o disciplină de prestigiu, Densusea­ din folclor istica europeană modernă lectologicâ a celui care ne-a lăsat analiză estetică, de un ra r ra fin a ­
na tin e rilo r culegători de folclor. luate măsuri urgente şi Ovid Densu­ de ansamblu a lite ra tu rii folclorice. nu este îm potriva diletantism ului şi tezele noii şcoli cu privire la cu­ şi „H istoire de Ia langue rouinaine” , ment poetic, ca rezultat al unei me­
legerea folclorulu i contemporan
şi
F iul lui Aron şi nepot al lui Nico- seanu se vede obligat să ceară „o Culegătorii trebuie să înregistreze care „a tronat netulburat pînă acum a studierii creaţiei populare ca o cercetează originea, vatra lite ra tu rii d ita ţii adinei şî al unei majore ju ­
lae Densuseanu, o riginari din Ţara altă interpretare a folclorului. D i­ tot. fără rezerve, preferinţele fiin d in folclor; oricine s-a crezut în stare naştere continuă a geniului artistic populare româneşti. Teoria sa asu­ decăţi ştiin ţifice p rivin d creaţia fo l­
Haţegului (Densuş), cărturari cu pre­ recţiunea care a fost urmată pînă a- excluse într-o cercetare ştiin ţifică sâ culeagă texte populare şi, sub popular. îşi păstrează şi azi valabi­ pra „o rig in ii păstoreşti" a folclorului clor i că.
ocupări pentru literatura populară, cum nu mai încape îndoială că tre­ riguroasă, exhaustivă pavăza ocrotitoare a serviciilor adu­ litatea. nostru, bazată pe dependenţa faţă Bazaţi şl numai pe aceste cîteva
istorie şi filologie, Ovid Densusea­ buie părăsită". Asupra acestui punct de vedere se lite ra tu rii ori a dragostei pentru de realităţile social-economîee în consideraţii, ne socotim în drept să
nu a fost crescut, educat şi instruit Noua direcţie cerută de el cerce­ avea, insă, să revină în urma expe­ popor, am văzut ingrămădindu-sc a- Consecvent tezelor expuse în stu­ care s-a născut, a deschis cercetări­ recomandăm cu toată căldura, c iti­
In spiritu l dragostei şi al pasiunii tării creaţiei populare este de a ne da rienţei practice, probate, deoarece el diul de care ne-am ocupat şî pentru lo r ulterioare o perspectivă inedită. to rilor. lucrarea „V iaţa păstorească
pentru culegerea şi cercetarea crea­ „Icoana sufletească întreagă a unul contravine c rite riu lu i estetic. Nu tot tîtea volume prin tre care abia des­ a ilustra noua metodă, cinci ani mai Eroarea comisă de Densuseanu, de în poezia noastră populară", pentru
ţie i poporului nostru, unele conclu­ popor, tot cc-1 impresionează şi-i ce-1 creaţie populară e şî valoare a r­ coperi din cind in cînd cîte unul tîrziu (1915). Ovid Densuseanu ne-a a susţine câ realitatea economică în
zii şi studii ale sale fiin d inspirate slăpineşte gîndul, tot ce călăuzeşte tistică; nu orice versuri sînt poezie mai dc scamă. Epoca dc culegere eu dat ampla monografie „G raiul din care a apărut şi s-a dezvoltat poezia cunoaşterea operei folcloristice a u-
chiar din lucrările înaintaşilor sui viaţa lu i de fiecare zi, de fiecare autentică. grămada, fără sistem, fără orientare, Ţara Haţegului", care a folosit ca nuî mare erudit al c u ltu rii noastre,
din fam ilie. Numai cu Ia el preo­ c!îpă“, iar „folclorul trebuie să ne populară este numai cea păstoreas­ o rig in a r de pe meleagurile hunedo­
cupările pentru folclor sînt paralele arate cum se rcsfrîng în sufletul Ovîd Densuseanu cere înregistra­ fără pregătire ştiinţifică, trebuie să model, fo lclo riştilor, pînă astăzi. De­ că, excluzînd total pe cea agrară — rene, care a fost Ovid Densuseanu.
cu cele de filologie, dialectologie şî poporului de jos diferitele manifes­ rea directă a folclorului de la su­ sc încheie”. sigur ea prezintă şi unele servituti, în fapt, paralelă — face ca unele
la aceeaşi scară valorică ta ţii ale vieţii, cum simte şi gîndeş- biecţii inform atori, cu precizie de Atenţia culegătorilor şi a cercetă­ pe care le-am sesizat şi pe care au­ concluzii dîn această valoroasă lu ­ Prof. M ZHAI G H KRM AN