Page 27 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 27
r D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3609 'PAGINA A
C O M U N IC A T Lucrările sesiunii extraordinare a Sfatului popular regional
CONOMIA LOCALĂ,
privind vizita delegaţiei Partidului Comunist
din Danemarca în Republica Socialistă România
(Urmare din pag. I) sură radicală pentru slăbirea încor-» deră că o im portanţă hotărîtoare pen N CONTINUĂ DEZVOLTARE
P artid ul Comunist Român şi P a rti
dării m ilitare in Europa ar consti- dul Comunist din Danemarca consi
mân, pentru desăvîrşirea construc tui-o desfiinţarea concomitentă a
ţiei socialiste in Republica Socialis blocului agresiv N .AT.O . şi a T ra tru restabilirea şi întărirea u nităţii
tă România. tatului de la Varşovia. m işcării comuniste şi muncitoreşti
Reprezentanţii celor douci partide Cele două partide consideră că în are respectarea în raporturile dintre producţiei. Răspunzătoare de acest Puican şi a lţii. Pc aceste şanti vin între p rin d e rilo r vor trebui re a li
şi-au exprim at satisfacţia pentru re cadrul securităţii europene se vor partide a p rin cip iilo r independenţei, La Deva, s-au desfăşurat sîmbătă lucru se fac şi comitetele executive ere se înregistrează un ritm lent zate in principal pe seama creşterii
la ţiile frăţeşti de prietenie existente crea condiţii pentru soluţionarea pro egalităţii în drepturi, respectului re 6 august a.c. lucrările sesiunii extra respective care n-au dovedit suficien de lucru datorită modului greşit in in d icilo r de utilizare şi a capacităţi
între P artidul Comunist Român şi blemei germane, pornindu-se de la ciproc, neamestecului in treburile in ordinare a S fatului popular regio tă perseverenţă în traducerea în via care constructorul înţelege să le tra lor existente, este necesar sâ se a-
P artidul Comunist din Danemarca lealitatea existenţei celor două sta terne, respectării dreptului fiecărui nal. In afara deputaţilor, la lucrările ţă a p ro p riilo r măsuri stabilite şi a teze, iar unii beneficiari nu se preo corde atenţie sporită îm bu n ătă ţirii
şi au subliniat necesitatea dezvolta te germane: Republica Democrată partid de a hotărî singur asupra po sesiunii au participat ca in vita ţi lu h o tă ririlo r adoptate. cupă de asigurarea docum entaţiilor param etrilor tehnico-econornici, u tili
crători din aparatul sfaturilor popu
ţii în continuare a acestor relaţii Germană — cel d in ţii stat socialist litic ii şi a ctivită ţii sale practice. Este pozitiv faptul câ şi sectorul şi a u tila je lo r necesare. Aşa stau lu zării fiecărui u tila j, s ta b ilirii celui
iprin intensificarea contactelor, a german — şi Republica Federală P artidului comunist, forţelor re lare regional, raionale şi orăşeneşti, gospodăriei comunale a reuşit să-şi crurile la Spitalul Hunedoara, termo- mai raţional regim de lucru, lu ă rii
conducători ai unor întreprinderi şi
schim bului de experienţă şi de pă Germană. Este deosebit de im portant voluţionare şi patriotice din fiecare in s titu ţii din regiunea Hunedoara. depăşească cu 4,9 la sută sarcinile ficare Hunedoara, alimentarea cu apă m ăsurilor corespunzătoare pentru re
reri. să se excludă posibilitatea ca revan- ţară le aparţine in exclusivitate drep planului semestrial. îndeosebi depă în Valea Jiu lu i, construcţiile şcolare ducerea la m inim um a întreruperilor,
şismul german să mai poată provoca tul de a elabora linia politică, stra In cadrul ordinei de zi tovarăşul
P artidul Comunist Român şi P arti D um itru Dejeu, preşedintele Comi- şirile s-au înregistrat la activităţile din Deva, Hunedoara şi Petroşani scurtării termenelor de reparaţii, or
dul Comunist din Danemarca consi vreodată declanşarea unui nou răz tegia şi tactica revoluţionară a cla letului executiv al S fatului popular de gospodărire comunală, I.L.L., pres precum şi la alte obiective. ganizării lucrului in 2 şi 3 schim buri,
deră câ una din trăsăturile dom inan boi mondial, deschizindu-se totodată sei muncitoare, metodele şi formele regional, a prezentat raportul cu tări servicii etc. Avînd în vedere faptul că sarci asigurării unei aprovizionări tehnico-
te ale situaţiei internaţionale actuale poporului german perspectiva de a-şi de luptă, pe baza aplicării creatoare p rivire la realizarea planului econo Dacă raportăm totuşi aceste rezul nile din semestrul II sint sporite faţă materiale corespunzătoare etc. Rezer
este creşterea forţelor care militează aduce contribuţia activă la asigura a adevărurilor generale ale m arxism - mic pe semestrul 1 196G şi perspec tate la cerinţele mereu crescînde ale de semestrul I, sesiunea S fiitului ve im portante vor fi puse in valoare
pentru menţinerea şi consolidarea rea păcii şi securităţii europene, la leninism ului la condiţiile concrete tiva sarcinilor economice ce revin populaţiei, subliniau tov Viorel Râ- popular regional a recomandat co .şi prin introducerea pe scară largă
păcii. Pentru asigurarea securităţii întreaga viaţă economică şi politică din ţara respectivă. sfaturilor populare din planul cin cenu, Nicolae M untoiu, Viorel Lupii m itetelor executive, u n ită ţilo r în sub a mecanizării producţiei, îndeosebi a
popoarelor, îm potriva politicii impe a continentului european. Ca urmare a co n d iţiilo r foarte cinal. .şi Troian B laj, se constată o ordine sa manifesle moi m ultă preo lo curilo r care necesită un volum ma
rialiste de agresiune se ridică cu Cele două părţi consideră că o ce complexe, de o mare diversitate, in Lucrările sesiunii au scos în evi rămînere în urmă la unele activi cupare pentru îndeplinirea acestora re de muncă fizică, prin elim inarea
h otăiire statele socialiste cu uriaşa rinţă esenţială a colaborării interna care fiecare partid îşi desfăşoară ac denţă faptul câ sub îndrumarea o r tăţi- Sint dese cazurile cind între Trebuie continuată la un nivel supe locurilor înguste şi alegerea celor
lor putere economică şi politică, cla ţionale şi a m enţinerii păcii în Eu tivitatea, între partidele comuniste ganelor şi organizaţiilor de partid, prinderile de gospodărire nu dove rio r acţiunea de punere în valoare a mai o.ptime variante în organizarea
sa muncitoare internaţională in fru n ropa si in întreaga lume o constituie pot să apară neconcordanţe de vederi comitetele executive ale sfaturilor desc operativitate in rezolvarea unor rezervelor interne, pentru îm bunătă flu x u lu i de producţie. Este necesar
te cu partidele comuniste, noile state respectarea în relaţiile dintre state cu p rivire la unele probleme ale populare au reuşit să-.şi îm bunătă servicii sau a unor cerinţe cetăţe ţirea continuă a m uncii, a folosirii de asemenea să se îmbunătăţească
care şi-au cucerit în u ltim ii ani in a p rin cip iilo r suveranităţii, indepen dezvoltării sociale contemporane A- ţească munca de conducere a a c tiv i neşti. De pildă, curăţenia oraşelor cît mai depline a capacităţilor de continuu asistenţa tehnică la locul
dependenţa. mişcarea de eliberare denţei, egalităţii in drepturi, nea ceastA nu trebuie insă să afecteze tă ţii u n ită ţilor economice din subor este uneori necorespunzătoare. De a- producţie, îm bunătăţirea ca lită ţii şi de muncă şi sa se exercite un control
naţională, forţele progresiste şi de mestecului in treburile interne şi ale relaţiile dintre ele dine. Acest lucru îl arată realizările semenea unele lu cră ri de întreţinere creşterea gradului eficienţei econo calificat, exigent.
mocratice din întreaga lume. avantajului reciproc, respectarea P artidul Comunist Român şi P a rti obţinute în îndeplinirea indicatori şi reparare a străzilor, a clă d irilo r mice. Sporul producţiei în urm ătorii ani
dreptului fiecărui popor de a-şi ho dul Comunist din Danemarca consi etc. se execută după multe insisten
P rincipala piedică în calea norma tărî singur soarta şi de a-şi alege lor din planul semestrului I al anu trebuie să se obţină în mare măsură
liz ă rii re la ţiilo r internaţionale o con calea dezvoltării politice, economice deră că deosebirile de vederi, pro lui 1966 — prim ul din cadrul planu ţe, iar uneori calitatea lor nu este pe seama creşterii p ro d u ctivită ţii
stituie politica cercurilor im perialis şi sociale, corespunzător voinţei, in blemele divergente trebuie discutate lui de cinci ani elaborat de Congre corespunzătoare. C it priveşte solici Perspective m uncii. In acest scop este necesar sâ
te, in prim ul rind a im perialism ului tereselor şi aspira ţiilor sale. în sp irit constructiv, tovărăşesc, de sul al iX -lea al P.C.R. tudinea cu care se răspunde la ce se ia măsuri corespunzătoare pentru
american, care, încereînd să se o- E xprim îndu-şi din nou solidarita respect şî înţelegere reciprocă, de la De asemenea, s-a insistat asupra rinţele populaţiei, ea lasă m ult de minunate perfecţionarea tehnico-organizatorieă
punâ progresului societăţii, aspira tea frăţească cu lupta dreaptă şi e- partid la partid, de la conducere la deficientelor şi a lip surilo r ce s-au dorit. a producţiei cit şi pentru folosirea ra
ţiilo r popoarelor spre eliberare na roică a poporului vietnamez, P a rti conducere. Interesele şi scopurile ce manifestat in perioada respectivă, şi Sesiunea a critica t şi faptul că la ţională a forţei de muncă, pregătirea
ţională şi socială, recurg la acţiuni dul Comunist Român şi P artidul Co unesc partidele comuniste sub stea care înlăturate, constituie im portante I G.O Călan, Cugir. Hunedoara şi O- Planul cincinal de dezvoltare a e- din tim p a cadrelor calificate cu deo
agresive, în tre ţin încordarea în re m unist din Danemarca condamnă cu gul m arxism -leninism ului şi interna rezerve in muncă La loc de frunte răştie, costurile producţiei şi ale pres conomici naţionale dezbătut şi apro sebire pentru unită ţile noi, întărirea
la ţiile dintre state, se amestecă bru toată hotărîrea agresiunea Statelor ţionalism ului proletar sint mai pre n stat, preocuparea pentru stabilirea ta ţiilo r au fost depăşite. bat de recenta plenară a C.C. al disciplinei in muncă şi extinderea
tal in treburile interne ale unor sta U nite ale A m ericii în Vietnam şi cer sus decit orice deosebiri de păreri. celor mai corespunzătoare măsuri Analizînd cauzele care generează P.C.R. şi sesiunea M arii Adunări Na m uncii în acord.
te suverane, pun la cale com ploturi ca S.U.A. să pună capăt imediat, de In prezent, partidelor comuniste şi caic să asigure îndeplinirea ritm ică astfel de stări de lu cru ri, deloc m ul ţionale, cuprinde im portante preve M ăsuri corespunzătoare se im pun
in diferite ţări din Asia, A frica şi fin itiv şi necondiţionat bombarda muncitoreşti le revin sarcini de mare a planului cincinal. ţum itoare, sesiunea a arătat că în d i deri privind nvîntu) tuturor sectoa şi pentru aprovizionarea ritm ică la
răspundere in lupta pe care o duc
America Latină, susţin pretutindeni mentelor asupra Republicii Democra în fruntea maselor populare pentru verse sectoare de activitate ale în relor de activitate. In ansamblul a- nivelul .planului. Este necesar însă
forţele reacţionare şi sp rijin ă regi te Vietnam, să înceteze intervenţia libertate, independenţă naţională, De la bine, trep rin d erilo r de gospodărie comu cestui avînt general, se încadrează să se înlăture risipa, să se reducă
m u ri corupte, urîte de popoare armată în Vietnam ul de sud, să res democraţie şi progres social, pentru nala, organizarea muncii este nesa- şi economia regiunii Hunedoara. consum urile specifice şi să se pre
In aceste îm prejurări, cele două pecte acordurile de la Geneva cu apărarea păcii, îm potriva p lanurilor tisfăcâtoare, nu se asigură o în d ru Programul de dezvoltare a regiunii vină prin toate m ijloacele formarea
mare şi un control operativ în rezol
partide consideră că preîntâmpinarea privire la Vietnam, să-şi retragă tru agresive ale cercurilor im perialiste, spre mai bine varea sarcinilor atît din partea con noastre pe perioada 19GG— 1970, pre stocurilor supranorm ative.
pericolului de agresiune, asigurarea pele şi arm amentul lor şi trupele sa pentru transform area socialistă a so ducerii între prin derilor cit şi a co vede sarcini im portante ce revin un i Noul plan cincinal stabileşte sar
securităţii, crearea unui cadru p rie l te liţilo r lor din Vietnam ul de sud, cietăţii. Condiţia esenţială a înfăp Comitetul executiv al Sfatului m itetelor executive ale sfaturilor tă ţilo r şi întreprin d erilor din subor- cini deosebit de im portante pentru
nic pentru pace şi dezvoltarea cola să lichideze toate bazele m ilitare a- tu irii cu succes a acestor sarcini o popular regional a îndrum at u n ită ţi populare respective. dinea sfo iu rilo r populare. Ele tind viito ru l patriei noastre. înfăptuirea
borării constituie o năzuinţă Şi o mericane din această ţară, să recu constituie unitatea mişcării comunis Un loc im portant in dezbaterile se spre o valorificare cit mai largă a lor cît mai exemplară trebuie să fie
le economice din subordine pentru
îndatorire comună a tuturor popoa noască Frontul Naţional de Elibera te şi m uncitoreşti internaţionale, a a lua asemenea măsuri tehnico-orga- siunii l-a ocupat sectorul de in v e s lilii- resurselor şi posibilită ţilo r locale un titlu de m îndrie şi cinste pentru
relor europene. Statornicirea unui re drept singurul reprezentant auten tuturor forţelor nntiim perjalistc. n i/.Jloriie care aplicate in viaţă să construcţii. A tît din raportul prezen pentru a contribui astfel la îm bu fiecare om al m uncii. De aceea sfatu
clim at de destindere în Europa ar tic al populaţiei din Vietnam ul de Considcrînd că fiecare partid, ma aibă o eficienţă ridicată. In acelaşi tat cît şi din discuţiile purtate de nătăţirea continuă a nivelului de rile populare au datoria să-şi m obi
lizeze toate forţele pentru sporirea
avea o im portanţă deosebită pentru sud, să recunoască dreptul poporu re sau mic, are datoria internaţiona- tim p s-a indicat comitetelor execu tov Mircea Ramba, S ilviu Nicola, trai m aterial şi cultural al oameni eficienţei întregii lor a ctivită ţi ast
asigurarea păcii în întreaga lume. lu i vietnamez de a-şi hotărî propria listă de a depune ţoale eforturile tive raionale şi orăşeneşti să urm ă Slelian Popescu şi a lţii, s-a desprins lo r muncii. In scopul înfă p tu irii cit fel in cit în toate sectoarele, în toate
P artidul Comunist Român şi P a rti soartă fără amestec din afară Cele pentru a-şi aduce contribuţia activă rească in mod operativ şi să anali preocuparea pentru îm bunătăţirea mai corespunzătoare a sarcinilor de dom eniile sâ se înregistreze realizări
dul Comunist din Danemarca consi două partide susţin în întregim e la întărirea un ităţii şi coeziunii miş zeze decadal activitatea din fiecare continuă a a ctivită ţii T.R.C.H, de v iito r sesiunea S fatului popular re cantitative şi calitative superioare.
deră că pentru realizarea securităţii programul în patru puncte nl guver cării comuniste şi muncitoreşti in unitate pildă, a încheiat prim ul semestru al gional a adoptat un bogat plan de
nului Republicii Democrate Vietnam măsuri Totodată, participanţii îa
europene o im portanţă deosebită ternaţionale, cele două partide îşi B ilanţul prim ului semestru al anu anului I9G6 cu o depăşire a planului In încheierea lu c ră rilo r sesiunii ex
prezintă retragerea trupelor neeuro- şi declaraţia în cinci puncte a Fron reafirm ă hotărîrea de a acţiona cu lui — s-a subliniat in raport — arată valoric de 9,7 la sută. In aceste re discuţii au evidenţiat rezei'vele de traordinare a S fatului popular regio
pene de pe continent şi a tu tu ro r tu lu i Naţional de Eliberare din V ie t consecvenţă în această direcţie. că in .sectorul industriei locale si zultate sint reflectate măsurile tehni- care dispun unităţile sfaturilo r popu nal, a Juat cu vin tu l tovarăşul
trupelor străine în lim itele graniţe namul de sud. Vizita delegaţiei Par tidului Comu gospodăririi comunale planul pro co-organizatoricc luate încă de In în lare in vederea îm bunătăţirii perma Gheorghe Călin, membru al C.C. al
nente a acljviU iţiî şi căile de punere
lo r naţionale, lichidarea bazelor m i P artidul Comunist Român şi P a rţi- nist din Danemarca, discuţiile rure ducţiei globale şi marfa, al produc ceputul anului pentru utilizarea mai in valoare a acestora. P.C.R., iprim-secretar al C om itetului
lita re străine de pe te rito riu l altor dul Comunist din Danemarca sus au avut loc au constituit un prile j tiv ită ţii muncii, a fost îndeplinit. De bună a forţei de muncă şi utilajelor, Sarcinj im portante revin în tre p rin regional de partid. V orbitorul a apre
state, împiedicarea accesului forţelor ţin cu toată căldura şi îşi exprim ă de cunoaştere mai profundă a preo asemenea planul de construcţii-m on- pentru creşterea răspunderii tuturor d erilor d? industrie locală, a căror ciat că sesiunea a dezbătut cu m ultă
m ilita riste din R. F Germană la a r solidaritatea deplină cu lupta popoa cupărilor şi a ctivită ţii .com uniştilor laj înregistrează o depăşire de 9.7 cadrelor etc producţie va creşte in 1970 compara competenţă rezultatele din p rim u l
ma atomică, crearea unor zone de- relor din Asia, A frica şi America r omâni şi danezi, reprezentînd o con In sută, iar la .preţul de cost al con Dacă pe linia în d e p lin irii planului tiv cu 1905 cu G3,3 la sută. Atenţia va semestru şi a subliniat sarcinile p rin
nuclearizate ca o măsură parţială de Latină îm potriva colonialism ului şi trib u ţie im portantă la întărirea sj strucţiilor s-au obţinut economii de valoric, măsurile am intite şi-au do trebui îndreptată spre creşterea pro- cipale ce revin In continuare u n ită
dezarmare şi de frînare a cursei neocolonialismului, pentru cucerirea dezvoltarea continuă a legăturilor peste 800 000 lei. vedit eficienţa, in srhim b in ceea ce d igrţîei-îfi special in ram urile meta- ţilo r din subordinea sfa tu rilo r popu
înarm ărilor. Pentru a determina în şi consolidarea independenţei şi su frăţeşti dintre Partidul Comunist Ro- Este pozitiv faptul că în prim ul priveşte realizarea planului fizic la lurgice;’% em etalifere. materiale de lare. Ceea ce este demn de remarcat
făptuirea acestor deziderate deose veranităţii naţionale, pentru dezvol măn şi P artidul Comunist din Dane semestru din acest an toate între locuinţe acesta s-a realizat numai in ;roHStnlLţji-$j lemn, care se va realiza este faptul că unită ţile sfa tu rilo r
b it de im portante sint acţiunile ma tarea de sine stătătoare a economiei marca, la întărirea unităţii m işcării prinderile industriei locale şi-au în procent de 83 la sută. Aşa cum se îndeosebi prin lărgirea, modernizarea populare au avut o activitate mai
selor populare, ale forţelor antiim pe- şi c u ltu rii lor pe drum ul progresului comuniste şi muncitoreşti interna deplinii planul de producţie sublinia în lucrările sesiunii, condu si re u tila rea secţiilor existente In bună in acest an. S-a îm bunătăţit ac
riali'ste şi iubitoare de pace, O mă social. ţionale. Rezultatele obţinute sint rodul îm cerea T.R.C.H. nu a manifestat su dustria locală va trebui să-şi aducă tivitatea in sectorul de investiţii, In
bunătăţirii organizării m uncii, folo ficientă preocupare pentru asigurarea o contribuţie tot mai mare la creşte industria locală, gospodăria comuna
s irii mni depline a capacităţilor de lu cră rilo r cu documentaţii, recruta rea fondului de m ărfuri şi lărgirea lă. etc. ceea ce dovedeşte câ sfaturile
producţie şi aprovizionării ritm ice, a rea forţei de muncă şi mai ales per varietăţii sale în special prin pro populare reuşesc să rezolve cu tot
u rm ă ririi operative a activită ţii pro manentizarea ei, începerea la tim p ducerea unor articole de scrie mică, mai m ultă competenţă problemele e-
Telegram ă Sosirea în Capitală ductive Această concluzie s-a des a lucrărilor pentru a asigura eşalo de uz rasnir ctc solicitate de popu conomiei locale.
narea lor şi deci o ritm icitate in ac
prins din cuvintul mai m ultor tova
Fără a m inim aliza rezultatele bune
răşi printre care Sabin Boticiu, llie tivitatea şantierelor. Şi in ce priveş laţie. In acest scop este necesară o obţinute consider necesar, a spus in
a unei de'egafii Popa, Maria Salonte şi alţii. te calitatea lu cră rilo r se constată colaborare mai slrînsă cu comerţul continuare tovarăşul Gheorghe Călin,
Colectivele de muncă de la I R.I.L. m ulte deficienţe legate de finisaj, in pentru ca astfel să se poată cunoaş să insist asupra unor deficienţe şi
te mai bine cererea de
consum a
Celui de sl XlX-lea Congres al Partidului de activişti Orăştie şi Brad an reuşit să îm bu stalaţii şi izolaţii. populaţiei şi să fie puse în fabricaţie lipsuri care s-au manifestat in aproa
Rezultatele obţinute pînâ acum do
nătăţească calitatea
piwduselor, să
lărgească gama sortim entelor şi a vedesc că dacă stnt eoncenti’nţe toa acele -produse caic au asigurată des pe toate sectoarele. Este necesar acest
lucru deoarece în semestrul II al a-
facerea.
Comunist din Uruguay ai P.C.U.S. prestărilor de servicii, să valorifice există garanţii pentru o Activitate In ce priveşte activitatea u n ită ţilo r cestui an sarcinile de plan sint m ult
posibilităţile,
te foi-ţele şi folosite
mai bine resursele locale.
sporite iar in anul 1967 şi urm ătorii
D intr-o analiză mai profundă se mai rodnică. Pentru aceasta sesiu din sectorul de gospodărie comunală ani ai cincinalului ele cresc mereu.
La invitaţia C om itetului Central desprind insă şi unele deficiente care nea a recomandat să se aplice măsuri ea trebuie orientată spre ridicarea
Montevideo al P artidului Comunist Român, luni au frin n t înlr-o oarecare măsură ac care vor conduce la asigurarea unui calitativă a nivelului gospodăresc — In sectorul de in ve stiţii ani de-a
a sosit in Capitala, in schimb de ex tivitatea întreprin d erilor de indus ritm corespunzător de lucru şi con e d ilita r al localităţilor, pentru buna rîndul planul nu s-a realizat in te
perienţă, o delegaţie de activişti ai trie locală. Planul la unele sortim en tinuu, a unei aprovizionări la nive întreţinere a fondului locativ pro gral, astfel că un im portant volum
P a rtid u lu i Comunist al U niunii So te din ramura extractivă m inereuri lul planului. In acest sens s-a reco prietate de stat, lărgirea şi îmbună de fonduri nu a fost utilizat. La a-
Com itetul Central al P artidului clasei muncitoare, a tuturor forţelor vietice, condusă de V M. Buşuev, neferoase şi lemne nu a fost reali mandat să se lucreze în 2 şi 3 schim tăţirea ca lită ţii prestaţiilor către ceasta se mai adaugă calitatea neco
progresiste şi democratice din U ru respunzătoare a unor lucrări şi pre
Comunist Român adresează delegaţi membru al Comisiei centrale de re zat integral. In acelaşi tim p la pre buri şi mai ales să se folosească din populaţie în special a transportului
guay în lupta pentru interesele vitale In comun, (n «cest sector se prevede ţu l de cost ridicat. Din lipsurile pe
lor Ia cel de-al X lX -le a Congres al ale poporului şi ţă rii dv., pace, de vizie a P.C.U.S., şeful secţiei indus ţul de cost s-a înregistrat în semes plin tim pul de muncă, prin în tă ri 0 creştere pină în 1970 cu 33 la sută care le-am avut trebuie să tragem
P artidului Comunist din Uruguav, trie i chimice a Com itetului Central tru l ! o depăşire de 1,3 milioane lei. rea disciplinei. Şi pentru comitetele m axim um de învăţăm inte şi să sta
mocraţie .şi progres social. al P.C.US. Şi in ce priveşte calitatea produse executive se Impune să manifeste com parativ cu nivelul anului 1965.
întregului dv partid şi tuturor oa Vă urâm, dragi tovarăşi, să înfă p La Gara de Nord, delegata a fost lor au existat unele refuzuri mai ales o mai mare preocupare in asigurarea Totodată va trebui acordată atenţia bilim cele mai eficace măsuri pentru
m enilor m uncii uruguayeni un căl tu iţi cu succes hotăririle congresu salutată de tovarăşii Aldea M ilita la bunurile de uz casnic. Astfel de la tim p a docum entaţiilor şi deschi cuvenită reducerii cheltuielilor de a nu mai repeta această situaţie.
duros salut frăţesc şi urări de suc lui, să repurtaţi noi şi însemnate rii, membru al C.C. a) P.C.R, Va- deficienţe şi-au făcut loc îndeosebi derea fin a n ţă rilo r cit şi pentru re producţie şi asigurării pc această Problema principală care se pune în
victo rii în întărirea continuă a rîn- sile Vlod, membru supleant al C.C. la întreprinderile de industrie locală zolvarea operativă a problem elor ce cale a unei re nta bilităţi ridicate a prezent constă in pregătirea din tim p
ces deplin lu cră rilor congresului. acestui set tor. a tuturor co n d iţiilo r necesare asigu
d u rilo r PC. din Uruguay spre binele al P.C.R., şeii de secţie Ia C.C. ai din Deva. Pelroşani, Alba şi Sebeş. le ridică execuţia.
Oamenii muncii din Republica (P.C.R., Ion B urur, prim -adjunet de P rintre cauzele rare au generat a- A lă tu ri de sectoarele am intite, in ră rii unei ritm ic ită ţi corespunzătoa
clasei muncitoare, al întregului popor O îm bunătăţire continuă a a ctivi
Socialistă Romănia urmăresc cu un şef de secţie la C.C al P.C.R., de ac ceste neajunsuri s-au evidenţiat sla tăţii trebuie să marcheze şi colecti vestiţiile continuă să ocupe un loc re in activitatea de investiţii. Sâ fa
uruguayan. im portant in activitatea sfaturilor cem totul pentru a asigura în p rim ul
cald sentiment de solidaritate a ctivi tiv iş ti de partid. ba preocupare pentru folosirea la în vul de muncă al D.S.A.PC. Deva, trim estru al anului acelaşi ritm ca în
Au fost de faţă I A. Iliu h in , în treaga capacitate a spaţiilor de pro mai ales [n elaborarea la tim p şi dc populare şi a u n ită ţilo r subordonate
tatea neobosită pe care partidul dv. Coinilcb.il Central In perioada anilor 19GG—1970 totalul ultim a parte a anului In acelaşi tim p
sărcinat cu afaceri ad-interim aj U- ducţie, a agregatelor şi utilajelor din calitate a documentaţiei.
o desfăşoară pentru făurirea unităţii al P artidului Comunist Român îiiu n ii Sovietice In Bucureşti şi mem dotare, lipsa unei asistenţe tehnice Sub media regiunii s-au siluat în in ve stiţiilo r repartizate sfa tu rilo r sâ ipenţinem acele măsuri organiza
b ri ai ambasadei. competente la locurile de muncă, a să investiţiile din sectoarele de gos populare înglobează suma de 1,7 m i torice care s-au dovedit eficace. A-
(Agerpres)^ unei norm ări corespunzătoare şi mni podărie comunală, drum uri, indus liarde lei cu o creştere de 33 la sută ceasta pentru a nu se mai repeta si
tuaţia de a lua totul, in fiecare an.
ales folosirea nejudicioasă la unele trie locală, comerţ şi invăţăm înt, au faţă de realizările perioadei 19G1—
locuri de muncă a tim pului afectat subliniat tov. Cornel Stoica, loan 1903. Din volumul investiţiilor, con de la început.
strucţiile de locuinţe reprezintă 59 In industria locală deşi planul can
Plecarea unei delegaţii a M. A. K. Sărbătorirea sută, lucrările din sectorul social-sa- tita tiv şi valoric se realizează, exis
la sută, gospodăria comunală 21 la
tă neajunsuri in activitatea eeono-
I n itar 8 la sută ele In perioada c in m ico-financiară. M ajoritatea între
cinalului se vor construi prin Sfatul
prin d e rilor nu realizează indicatorul
în Uniunea Sovietică Zilei minerului Extinderea m ecanizării popular regional un num ăr de 17 077 producţiei m arfă vindută şi încasată.
în ora
apartamente convenţionale
Acest lucru este rezultatul slabei ca
(Urmare din pag. I) şele şi centrele muncitoreşti. De ase lită ţi a produselor, a faptului că în
nat. Tot in acest scop, !a atelierul menea sint prevăzute a se executa introducerea in fabricaţie a unor sor
Ca şi Iu Lupcnt, In cele Io II c I o- mecanic al întreprinderii s-a conce printre altele, lucrări de alim entare tim ente nu se ţine scama de cerin
La invitaţia Sovietului Suprem nl La plecare, pe aeroportul Bănea- culilâli minictc din Valeu Jiului si w e ră riîo r put şi realizat o maşină de despicat cu apă, canal, am enajări de străzi, ţele populaţiei şi ca atare ele se
U .IIS .6 ., o delegaţie a M arii Adu sa, delegaţia a fost condusă de Şte din tcgiunc uu ovul loc adunări buşteni, care a sporit cu 15 la sută 32,3 km drum uri regionale, o fa vind greu sau rămîn în stoc. Sînt
nări Naţionale a Republicii Socia fan Voitec, preşedintele M arii Adu Icslive la care au participat nume* (Urmare din pag. f) productivitatea muncii la operaţia brică de gheaţă şi răcoritoare la O- deci probleme de conţinut : cum pro
liste România, condusă de Gheorghe nări Naţionale, acad. Şt S. Nicolau, roşi mineri cu lam iliile lor.y dc despicat răştie, atelier de lim p lă ric la Sebeş, ducem. In ce preţ şi de ce calitate?
Necula, vicepreşedinte al M.A.N., a vicepreşedinte. Anton Breitcnbofer, Dc zum lor. m inerii obişnuiesc Aplicarea m ăsurilor am intite a două policlinici la Deva şi Alba lu- Mai multa atenţie va trebui să se
plecat luni dupâ-amiază intr-o vizi membru al C onsiliului de Stat. Ion să se ini Unească in cele mai p i iar revizia şi repararea tuturor u ti dus la obţinerea unor rezultate fru 1 ia. 3 cinematografe la Hunedoara, acorde u n ită ţilo r de deservire şi pres
tă oficială in Uniunea Sovietică. Pas, preşedintele G rupului român al toreşti locuri unde pentru ci se lajelor se execută, conform unui moase în ceea ce priveşte sporirea Alba 1 u li a şi Călan, 144 săli de clasă tatoare de servicii. A ici sâ avem in
Din delegaţie fac parte Constantin U niunii interparlam entare, Vasile organizează serbau cimpencşli sau grafic. Pentru elim inarea in scurt producţiei. In cele 7 luni din acest pentru invăţăm intui de cultură gene vedere faptul că activitatea comer
Nistor, preşedintele Com itetului Exe Gliga, adjunct al m inistrului aface la cluburile sindicalelor, in reuni tim p a anum itor defecte accidentale an, colectivul în treprinderii raiona rală, 10 săli de clasa pentru invăţă- cială trebuie să meargă mereu ina-
cutiv ui Sfatului popular regional rilo r externe, de preşedinţi ai unor uni tovărăşeşti nominale de vese s-a form at o echipă de intervenţie, le de industrie locală Brad şi-a În m intul profesional la Deva ele. inlen cerinţelor pentru a le satisface
Iaşi, ing. Ştefan Bîrlea. secretar al comisii permanente şi secretari al lia lor caracteristică. Dealurile redueîndu-sc astfel tim pul de staţio deplinit jsarcînile planului produc Corespunzător creşterii ve nitu rilor cît mai deplin.
ComÎFiei pentru cultură şi invăţă- M.A.N., deputaţi, funcţionari supe t.G ralil,‘ şi valea Blăii dut Lupcni, nare a maşinilor. ţiei globale şi marfă in proporţie de şi puterii de cumpărare a populaţiei Dacă in gospodăi ii ea şi înfrum use
valea Alerişoara din Vulcan, peş
irnnt a M.A.N., şef de secţie la CC. riori din M.A.N. şi M.A.E. tera Holii, cabana l(usu şi alic a- \ Realizări bune pe linia introduce 103,7 la sută si respectiv 102.4 la va spori sj volumul desfacerii de ţarea oraşelor şl satelor s-au făcut,
al P.C.R., acad. Aurel Moga, mem Au fost de faţă I. A Iliu h in . în semenea locuri le-au oierii mine rii şi extinderii mecanizării lu cră ri sulă, depăşire care s-a realizat pe m ărfuri cu aproxim ativ f>0 la sută. mai ales în u ltim u l tim p, lu cruri fr u
bru al Comisiei pentru sănătate, pre sărcinat cu afaceri ad-interim al U ni rilor şl fam iliilor lor clipe plăcute lor au fost obţinute şi Jn celelalte seama sporirii productivităţii muncii Pentru aceasta esle necesar să se dea moase, trebuie să arătăm că unele
vederi şi asigurări sociale a M.A.N., unii Sovietice la Bucureşti, şl mem de odihnă şi rccreeie, de cinice secţii. Secţia tim plărie, de pildă, a cu 3,5 la sută M uncitorii de nici au toată atenţia studierii cererii de con sfaturi populare acţionează numai
rectorul In stitu tu lu i medico-farma- bri ai ambasadei g şi voie bună fost dotată cu patru circulare, două reuşit să dea peste prevederi 14 gar sum precum sj repartizării ju d i- după multe insistenţe L u cră rilo r gos
ceutic din C luj, M.ihai Ubornyi, se ★ ia Teliuc gazda minerilor a losl maşini universale de rindelat. două n itu ri de camere combinate tip «Cri- i ioase a rondului de marfă podăreşti nu li se asigură un carac
cretar al Comisiei pentru agricultu Seara, delegaţia a sosit la Moscova. parcul din loculilule. Pe oslrudu a- şlefuitoare pentru furnire şi altele. sul“, 9 biblioteci, 30 garnituri din Acestea silit principalele sarcini ter continuu, ci se lucrează pe etape
ră şl silvicultură a M.A.N., viceprr- Pe aeroportul Şeremetievo, împo menajată in aci liber orcheslta de Aceste maşini şi-au depăşit produc camere combinate tip „B ra d ”. 1030 care revin u n ită ţilor economice ale sau campanii. Desigur că in această
şedrnte al C onsiliului U niunii Naţio dobit cu drapelele de stat a) Româ muzică populară şi uşoarei, soliştii tivitatea planificată u circa 10 la tone piatră concasatâ, I 6G m c. pre sfaturilor populare din regiunea H u direcţie sfaturi'e populare au dato
nale a Cooperativelor Agricole de niei şi U niunii Sovietice, ea a fost vocali au prezentai un bogal pro suta, ca urmare a utilizăr ii raţionale, fabricate din beton armat şi alte nedoara. Aşa cum se arată in in d i ria să dovedească capacitatea lor dc
partid şi de
caţiile conducerii dc
Producţie, ing. llie Cîşu, membru al întinipinată de I. V. Spiridonov, pre gram pe care cei prezent i l-au răs a între ţine rii corespunzătoare, cît şi produse stat — sarcinile prevăzute trebuie m obilizare a maselor la rezolvarea
şedintele Sovietului U niunii al So u reparaţiilor de calitate care s-au C olectivul Întreprinderii este ho^ problem elor gospodăreşti-edilitare.
Comisiei eeonomico-financiare a plătit cu v ii aplauze. Piuă .seara făcut în mod periodic, confor m gra considerate m inim ale iar pentru în Desfaşurind o muncă mai organi
vietului Suprem al U.R.S.S.. M. P. tirziu parcul a cunoscut veselia tă rît să obţină In v iito r realizări şi deplinirea şi depăşirea lor trebuie
M.A.N., director general al Trustu ficului. Pentru exploatarea lor raţio mai frumoase. O demonstrează preo zată, îndrum înd şi conlrolînd in mod
Gheorgadze, secretar al P rezidiului specifică sărbătorii. luate măsuri corespunzătoare din
lui de foraj-extracţie Ploieşti, Floa M inerii dc la Barza şi-au petre nală, in anul trecut întreprinderea cuparea pentru extinderea mecaniză operativ activitatea tu tu ro r u n ită ţilo r
Sovietului Suprem al U.R.SS., de a calificat peste 00 m uncitori in d i timp. Acest lucru este pe deplin po din subordine, îm bunătăţindu-şi con
rea Şerban, preşedinta Com itetului cut ziua lor la clubul sindicalelor rii lucrărilor, folosirea din plin a u- sibil ţinînd seama de experienţa u-
deputaţi ai Sovietului Suprem, pre ferite meserii. Calificarea şj ridica tilajelor. In atest scop s-au achizi tinuu stilul şi metodele de muncă,
regional al femeilo. — Argeş, V ic şi la ateneul din Guiabarza. .Şi aici rea califică rii m uncitorilor au in flu cumulatâ de colectivele de m untă sfaturile populare vor obţine no» şi
cum şi de alte personalităţi, de re artiştii amatori au pregătii Inim oa ţionat o betonieră, un vibrator, un respective cît şi de faptul că există
tor Giurescu, învăţător emerit, direc enţat pozitiv asupra realizării sar fierăstrău universal şi o maşină pen im portante succese in conducerea e-
prezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. se melodii dc muzică populară, create condiţiile tehnico-m aleriale
torul Şcolii generale din comuna specilică apusenilor. Taratul şi so cini» de creştere a productivităţii tru rindelat. Şe vor crea condiţii mai conomiei locale, a subliniat în înche
Au fost de faţă Teodor Marinescu. muncii. corespunzătoare. iere tovarăşul Gheorghe Călin.
Lupşanu. regiunea Bucureşti, Nico- lişi ii clubului au losl prim ii i cu Măsuri eficace care au dus la ex bune pentru revizuirea şi repararea Pentru realizarea în continuare a
ambasadorul României în Uniunea aplauze de mineri şi lam iliile lor maşinilor. Paralel cu aceasta se va
lae Dragu, membru al Comisiei pen tinderea mecanizării lu cră rilo r au sarcinilor de plan de către toate u n i Aproblnd planul de măsuri pentru
Sovietică, şi membri ai ambasadei. veni{ i să pelreacă aceaslă zi. pune un accent deosebit pe c a lifi tăţile şi întreprinderile cît şi pentru
tru sănătate, prevederi şi asigurări fost aplicate şi In secţiile bandaje carea şi ridicarea califică rii m unci realizarea sarcinilor ce revin In se
1. V. Spiridonov a urat m em brilor Ţoale aşezările minerilor din re asigurarea pe această bază a trecerii
sociale a M.A.N . lăcătuş la Uzinele giunea noastră au cunoscut In a- din lemn şi moara pentru cereale. torilor. Întărirea asistenţei tehnice, în ritm ascendent la înfăptuirea c- mestrul II 19GG şi pregătirea condi
delegaţiei un cordial bun sosit. ţiilo r de realizare a planului pe 1967
«Steagul Roşu'* din Braşov şi Con ceaslă zi de augusl entuziasmul şi In vederea executării mecanizate a aplicarea unor procese tehnologice biectivelor din urm ătorii ani ai cin
A răspuns conducătorul delegaţiei bucuria, voia bună. cintccul şi jo şi pe întregul cincinal, participanţii
stantin Bădiţă, preşedintele coopera operaţiilor, secţia bandaje din lemn superioare menite să ducă la spori cinalului. sesiunea a adoptat un cu la sesiunea extraordinară a Sfatului
române, Gheorghe Necula cul prinzător plan de măsuri, a dat indi-
tivei agricole dc producţie din co a fost înzestrată cu circulare fixe şi rea producţiei şi îm bunătăţirea ca popular regional şi-au exprim at ho-
S. POP | «aţii preţioase. Astfel, avînd in ve- tărirea de a desfăşura o muncă tot
muna Salcia, regiunea Oltenia. (Agerpres) mobile şi cu o instalaţie de impreg- lită ţii produselor. I dcie că -sporurile de producţie ce re mai susţinută in activitatea de viitor.
/