Page 29 - Drumul_socialismului_1966_08

•' 7 ( *
K .
PROLETARI DIN tOATE T&RILE. UNI]I-VA I În c h eier ea v izitei t o v a r ă ş u lu i

mul somlmlui N I C O L A E CEAUŞESCU

m i H i f i . IN B U L G A R I A

< SOFIA 9 (Agerpres). — T rim işii Convorbirea s-a desfăşurat intr-o rii Populare a R. P. Bulgaria, secretar
speciali transm it : M arţi, tovarăşul atmosferă de prietenie frăţească, de al U niunii Populare Agrare, Dimo
HUNEDOARA AL P.Ct SI AL SFATULUI POPULAR REGIOHAL N itolae Ceauşesr u, secretar general cordialitate. Dicev. sef de secţie la C.C, al P.C.B.,
al C C al P C R , care a petrecut cî-
Ivan Basev. m inistrul afacerilor ex­
★
teva zile de odihnă în R. P. Bulgaria, In cursul dim ineţii, tovarăşul terne, Vera Naceva. adjunct de sef
a avut o în tîln ire la Com itelui Cen­ Nicolae Ceauşescu a vizitat monu­ de secţie la C.C. al P.C.B.
tral al Partidului Comunist Bulgar, mente istorice, in stitu ţii de artă şi ★
A N U L X V III. NR. 3610 M IERCURI 10 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BAN) eu tovarăşul Todor Jivkov, prim-se- ştiinţă, locuri pitoreşti şi de recrea­ In dupâ-rtniidzn aceleiaşi zile, tova­
cretar al C.C. al P.C.B., preşedintele ţie din Sofia şi îm prejurim i. răşul Nicolac Ceauşescu. împreună
C onsiliului dc M in iştri al R. P. B u l­ ★ cu soţia, a părăsit Sofia. La plecate
garia. Tn cinstea tovarăşului Nicolae pe aeroport erau prezenţi tovarăşii
Au fost de faţa tovarăşii Boris Ceauşescu şi a soţiei sale. Elena Todor Jivkov, Boris Velcev. Ivan M i­
hailov. Encio Staikov, Gheorghi Traî-
Velcev, membru al Biroului Politic, Ceauşescu, ambasadorul loan Bel- kov, Lîcezar Avram ov, Ivan Prîmov,
dean si soţia au o fe rit un prin/.. Au
secretar al
C.C. al P.C.B. şi loan
EZ cialiste România la Sofia. Staikov, membri ai B iroului P olitic P.C.B.
participat tovarăşii
Todor Jivkov.
Ivan Boşev, şefi de secţie la CC. al
Bel dea n, ambasadorul Republicii So­
Boris V.elcev, Ivan M ihailov. Encio
Au fost de faţă loan Beldean, amba­
In tim pul în tiln irii a avut Ioc un
schimb de inform ări asupra construi­ al C.C. al P.C. Bulgar, Gheorghi T ra î- sadorul României, şi m em brii amba­
rii socialismului în cele două ţări fră ­ kov, preşedintele Prezidiului Adună- sadei.
ţeşti. Au fost abordate, de asemenea, A.
unele probleme ale situaţiei interna­ înapoierea în Capitală
p tu £ e j oCe ju , x m & o & t ţionale şi m işcării comuniste şi m un­
citoreşti Internationale
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­ tre Lupu, D um itru Popa, Vasile
cretar general al C om itetului Cen­ Vîlcu, membri supleanţi ai Comite­
tral al P artidului Comunist nomân, tu lu i Executiv al C.C. al P.C.R., M i­
împreună cu soţia, s-a înapoiat m arţi hai Dalea şi V irg il T rofin, secretari
în Capitală, venind din R P. Bulga­ ai C.C. al P.C.R . George Macovescu,
ria La sosire, pe aeroportul Băneasa, adjunct al m in istru lu i afacerilor ex­
terne.
PROGRAM REALIST Analiza compe­ erau prezenţi tovarăşii Alexandru sărcinat cu afaceri ad-interim al
Au fost de faţă M ihai! Kânev, în­
Bîrlâdcanu, Emil Bodnaraş, A lexan­
dc
tentă,
plină
R P. Bulgaria la Bucureşti, şi mem­
răspundere şi sta­ dru Drăghici. Ilie Verdeţ, Leonte bri ai ambasadei.
bilirea dc măsuri Râutu, Ştefan Voitec, membri ai Co­
m itetului Executiv al C.C. al P.C.R,
DE DEZVOLTARE concrete şi eficien­ Florian Dănâlache, M ihai Gere, Pe­ (Agerpres)
te, aceasta a fost
şe­
caracteristica
dinţei de dezbatere
a cifre lo r dc plan
A MINELOR pe anii 1967—1970 Declaraţiile erof. dr. K. Gurckan,
cu conducerile sta­
ţiu n ilo r dc maşini
şi tractoare din re­
giunea noastră. As­ din Turcia, care ne-a tara
DIN VALEA JIULUI prezentării tim pul nin si Turcia, prof dr, K. I. Gurc­
IN F O TO :
pect
din
cifre ­
M arţi dimineaţa a părăsit Capitala
lor dc plan dc că­ prof. dr. K, 1. Curckan, preşedinte­ kan a spus : Cu p rile ju l recentei v iz i­
tre tov. ing. A nto­ le Secţiunii naţionale din Turcia a te făcute în Turcia de domnul Ion
nie luga, şeful U niunii Medicale Balcanice, care Gheorghe M aurer, au fost semnate
In cursul 7.itci de ieri s niere din Valea Jiului se serviciului regio­ nc-a vizitat tara, la invitaţia Secre­ acorduri care vor contribui şi mai
a avut Joc adunarea de execută un volum însem­ nal S.M.T. taria tu lui internaţional al acestei U- m ult la dezvoltarea re la ţiilo r dintre
dezbatere a cifre lo r de nat de lucrări de inves­ Foto : V. ONOIU niuni ce îşi are sediul la Bucureşti. ţările noastre. Legăturile culturale .şi
plan pe 1967 şi ale pla- tiţii. Preocupîndu-se în­ Înaintea plecării, oaspetele a îm ­ ş tiin ţifice dintre România şi Turcia
. lui cincinal la Com bi­ deaproape dc realizarea părtăşit im presii asupra vizitei sole au un trecut destul de îndepărtat.
natul carbonifer Valea obiectivelor planificate, redactorului Agenţiei române de pre­ Numeroşi oameni de ştiinţă şi cu ltu ­
Jiului. întreaga adunare m inerii din acest com­ să „Agerpres". A lexandru Brad. ră din (ara mea au fost oaspeţi ai
a fost dominată de preo­ partim ent de activitate „A m venit în România — a spus României, Iar oameni de ştiinţă şi
cuparea pentru descope­ au reuşit să-şi îndepli­ oaspetele — pentru ca împreună cu cultură români ne-au vizitat cu d i­
rirea şi valorificarea a nească sarcinile aferente colegii mei de aici să efectuăm u l­ ferite p rile ju ri, stabilind contacte du­
noi rezerve interne in prim elor şapte luni pe Aportul tim ele pregătiri în vederea începe­ rabile şi reciproc utile.
vederea în fă p tu irii n i toate lucrările, în pro­ rii Săptămînii m edicinii balcanice, fn ce ne priveşte pe noi medicii, a
succes a stireinilor ce re­ porţie de 102 la sută, în- Treierisul si arăturile care va avea lor în luna octombrie spus în continuare oaspetele, trebuie
vin u n ită ţilo r m iniere- registrind depăşiri la la Atena. Am avut totodată p rile ju l sâ ne străduim cu toţii ca medicina
din Valea Jiului. construcţii-m ontaj şi lu ­ mecanizatorilor la * • să iau cunoştinţă de noile realizări balcanică sâ fie cît mai cunoscută de
ale României, sâ mă conving de pro­
Anali/.înc) activitatea crări miniere. gresul înregistrat de ţara dv. în d ife ­ celelalte ţări, acesta fiin d şi unul
desfăşurată în prim ele Rezultatele obţinute în ritm mai susţinut! rite domenii Mă aflu pentru a ein- din scopurile U niunii Medicale Bal­
luni ale anului de către sînt urmare a măsurilor cea oară la Bucureşti şi dc la u lti­ canice. Contactele personale, cunoaş­
colectivele exploatărilor luate pentru îm bunătăţi­ creşterea producţiei ma mea vizită, din 1938, constat cu terea reciprocă vor duce cu siguran­
m iniere din Valea Jiu ­ rea organizării produc­ bucurie că succesele colegilor mei ţă la o şi mai puternică afirm are a
lui, tov Gheorghe 11 i- ţiei .şi a muncii. In a- români sint remarcabile. Lc-am con­ m edicinii balcanice. Noi trebuie să
eseu, directorul tehnic cest scop. la indicaţia bi­ In condiţiile acestei campanii, cu ţionar de la claie la claie, în cîmp, statat in vizitele făcute la m arile spi­ demonstrăm că medicina din această
nl C.C.V.J. a relevat in. roului C om itetului regio­ agricole ploi abundente, şi în bună măsură sau la arii. Astfel se vor înlătura tale hucureştene şi la Institutul onco­ parte a lum ii este dominată de idea­
raportul prezentat, că au nal de partid în fiecare datorită u tiliz ă rii cu randament scă­ pierderile de recoltă cauzate de păs­ logic. Am cunoscut totodată pitoreas­ lul umanist Este de datoria noastră, a
fost extrase peste plan. unitate au fost formate zut a combinelor, pe o mare parte trarea snopilor în cîmp pe tim p în­ ca Vale a Prahovei, L itoralul, sana­ medicilor mai virstnici. s3 facem lo ­
mai m ult de 41.000 tone de comisii care au studiat din supiafeţele cultivate cu grîu se­ delungat. Totodată se vor crea con­ torii şi spitale nou construite de care tul pcnlru ca generaţiile tinere de me­
huilă, sarcinile la pro­ posibilităţile de îm bu­ Referindu-se la con­ terialele prezentate şi în cerişul s-a făcut manual. Pentru în­ d iţii pentru grăbirea a ră tu rilo r şi a- beneficiază oamenii muncii din Koniâ- dici. şi nu numai dc medici să ducă
ducţia netă fiin d înde­ nătăţire a organizării cît tribuţia pe care trebuie cuvîntul participanţilor lăturarea pierderilor de recoltă şi sigurarea. pe această cale. a unei te­ nia şi numeroşi Furişii străini- mai departe steagul prieteniei popoa­
plinite la to*4e-sortimen­ mai raţionale a produc­ să o aducă mecanizatorii la discuţii l-au ocupat pregătirea unei baze trainice p ro ­ m elii trainice producţiei viitoare. K(>li:i inclu-sc la relaţiile d'mlrc Roma- relor din Balcani..."
tele. îm bunătăţirea or­ ţiei. Aceste colective au la înfăptuirea obiective­ problemele referitoare la ducţiei viitoare, eforturile coopera­ Analiza situaţiei a răturilor de vară
ganizării producţiei şi a întocm it unele studii va­ lor trasate agriculturii sporirea eficienţei econo­ to rilo r şi m ecanizatorilor trebuie scoate în evidentă că rezultatele ob­
muncii, folosirea ju d ic i­ loroase. concretizate cu de Congresul al IX-lea mice a activităţii desfă­ concentrate spre terminarea in tim ­ ţinute pină acum sînt necorespunză­
oasă a dotării tehnice, măsuri care au dus la al partidului, în expune­ şurate de către fiecare pul cel mai scurt a tre icrişu lu i şi toare. Raporlînd suprafaţa arată la
îndrumarea competentă a îm bunătăţirea activităţii. rea făcută la Congresul staţiune de maşini şi a ră tu rilo r de vară. Din analize u lti­ num ărul de tractoare existente s-a Sosirea la Bucureşti a unei delegaţii
brigăzilor, munca entu­ Cu toate rezultatele cooperativelor agricole tractoare. mei situaţii operative' reiese că în constatat că ceea cc s-a făcut pînâ
ziastă depusă de colecti­ bune înregistrate, în ac­ de producţie tovarăşul Astfel, s-a arătat că cooperativele agricole de producţie în prezent în această direcţie se pu­ din Grecia
vele de mineri au făcut tivitatea economică au Nicolac Ceau.şcsru a ară­ deşi rezultatele activită­ a mai rămas de treierat griul sece­ tea realiza în numai cîteva zile. Dar
ca sarcinile de creştere a existat însă şi unele ca­ tat că : „Sarcini im por­ ţii staţiunilor xle maşini rat de pe mai m ult de 20.000 hectare, după cum se ştie, secerişul păioaselor
productivităţii să fie în ­ renţe care n-au permis tante in dezvoltarea in ­ şi tractoare se prezintă ceea ce reprezintă peste jumătate a început încă din a dnua jumătate M arţi 9 august a sosit în Capitală lat general în M inisterul Finanţelor,
deplinite dc întregul valorificarea din plin a tensivă şi modernizarea m ult îm bunătăţite faţă din suprafaţa planificată. U rm ărind a lunii iulie. Cum se explică atunci o delegaţie din Grecia condusă de Gheorghe Ploieşteanu, m inistru ple­
combinat în proporţie de tuturor rezervelor in te r­ agriculturii, in creşterea de anii trecuţi, acestea ritm u l dp lucru la treierîş se cons­ rvm inerea în urmă la executarea a- dl. Paul Economou — Gouras. amba­ nipotenţiar în M inisterul Afacerilor
103,8 la sută. ne. N-au fost îndeplinite producţiei agricole revin nu se situează la nivelul tată că acesta este sub nivelul ce­ 1‘ăturiloi V La această întrebare con­ sador. pentru a purta tratative in Externe, Nicolae Cristescu, director
Ca urmare a depăşirii toate prevederile planu­ S.lM.T.-urilor, care deţin cerinţelor şi al posibili­ rinţelor şi al p o sib ilită ţilo r existen­ ducerile sta ţiu nilor de maşînî si probleme bilaterale româno-gt eceşti. in M inisterul Finanţelor, Vasile N i­
planului de producţie şi lui tehnic privind încăr­ principalele mijloace de tăţilor de care dispun u- te, tim pul şi mijloacele destinate tractoare au răspuns că. neavînd Delegaţia a fost intim pinatâ la ae­ colae, director adjunct în M inisterul
a p ro d u c tiv ită ţi m u m ii, carea mecanică în gale­ mecanizare a lucrărilor n ităţile respective. Fă- realizării acţiunii respective nefiînd fro n t de lucru corespunzător, zeci şî roport de Vasile Voloseniuc, secre- C om erţului Exterior.
a gospodăririi mai ju d i­ rii, producţia extrasă din agricole. M ecanizatorii au cînd apel la cifre, se folosite din plin. Una din cauzele sute dc tractoare stau nefolositc sau
cioase a m ijloacelor de abatajele frontale cu datoria să-şi organize­ poate arăta că pe prim e­ pentru care rezultatele la treierîş nu sînt deplasate de la o cooperativă
producţie s-au realizat susţinere metalică si a l­ ze mai bine munca, uti- le şapte !unî ale anului pot fi considerate satisfăcătoare con­ ta alta pentru a ara suprafeţele des­
însemnate economii la tele. In cadrul un ităţilor lizînd mijloacele meca­ curent în staţiunile dc stă în insuficienta preocupare pe ca­ tu l de mici ce se eliberează zilnic. Plenara lărgită
preţul de cost. Economii­ m iniere din Valea Jiu ­ nice cu întreaga lor ca­ maşini şi tractoare se re o manifestă conducerile coopera­ Conducerile m ultor cooperative a-
le realizate la întreaga lui mai slnt încă nume­ pacitate, executînd lu­ constată o nercalizare a tivelor agricole faţă de asigurarea gricole. deşi cunosc că prin executa­
producţie marfă repre­ roase maşini şi utilaje crările agricole la timp planului echivalentă cu funcţionări) neîntrerupte a batoze­ rea la tim p a a ră tu rilo r de vară se
zintă mai m ult de 11 m i­ care stau ncfolosite fie şi la un nivel calitativ peste 6.000 hantri, în a- lor şi a combinelor folosite la tre­ asigură realizarea unui spor însem­ a Consiliului agricol regional
lioane lei. aproape toa­ în rezervă, fie în conser­ superior, prcocupîndu-se celaşi tim p cheltuielile de ieratul staţionar. In legătură cu a- nat dc producţie la hectar, tărăgă­
vare. date ca disponibile, continuu de reducerea
te unităţile com binatului producţie fiind depăşite ceasta trebuie arătat că transportul nează în mod nejustificat eliberarea
sau în reparaţie capi­ cheltuielilor de produc- cu 6 Ia sută. terenului de snopi şi paie. Un exem­
Inscriindu-se in sarcinile tală. ţic “- snopilor la arii nu *e desfăşoară în plu concret în această privin ţă ni-t La indîta lia biroului Com itetului roului C om itetului regional Hune­
mod corespunzător, fapt ce denotă
planificate. Cum au m uncit pînâ Care sînt factorii ce oferă cooperativa agricolă din Sînt- regional de partid, ieri a avut loc la doara al P.C.R., preşedintele U niunii
S POP determină existenţa unei că mijloacele de transport nu se fo­ Deva plenara lărgită a C onsiliului a- regionale a cooperativeloi1 agricole.
In vederea dezvoltării acum ş i'in cc direcţie .asemenea stări de lu­ losesc cu. maximum de randament. andrei unde deşi paiele sînt balota­ gricol regional care a luat în dezba­ Pe marginea raportului prezentat
continue a capacităţii dc (Continuare vor fi orientate pe v iito r cruri ? Asupra câtor p ir- Numai aşa se explică de ce ptnă a- te pe cîteva zeci de hectare, baloţii tere stadiul de realizate a sarcinilor de către tov. ing. Aurel Nistor, pre­
producţie în unităţile mî- in pag. a 3-a) eforturile mecanizatori­ ghii va trebui acţionat eum s-a transportat la arii recolta stau şi acum în cîmp. îm piedirînd e- de plan în sectorul zootehnic aparţi- şedintele C onsiliului agi icol regional,
lor din regiunea noastră pentru îndeplinirea în de pe mai puţin de 12.900 hectare. ( xecutarea a ră tu rilo r pe suprafaţa
nînd cooperativelor agricole. Tn a-
în vederea realizării sar­ mod exemplar a sarcini­ Există posibilitatea ca ritm u l la respectivă. Pe asemenea, conducerea Tara m em brilor C onsiliului agricol tu privire la realizările din sectorul
zootehnic pc cele şapte h/ni din a-
cinilor ce Ic stau în fa ­ lor ce revin staţiunilor ticie riş să fie m ult îm bunătăţit, a- S.M.T. Oiăştie a fost nevoită să ia regional, la plenară au participat se­ cest an, s-au purtat discuţii din care
ţă ? lată întrebări rare dc maşini şi tractoare în ccastâ lucrare trebuind să fîe te rm i­ măsuri pentru deplasarea tractoare­ cretarii cu problemele agricole de a reieşit necesitatea îm bunătăţirii
au constituit obiectivul perioada cincinalului ? nată in m axim um 12 zile. Un sim ­ lor dc la Dînc la Eolt. cale de peste la comitetele raionale şî orăşeneşti continue a a ctivită ţii în domeniul
unei analize temeinice, M aterialele prezentate şi plu calcul arată că prin folosirea la 20 km. deoarece numai la cea de a de partid, specialişti ai consiliilor şi creşterii animalelor. In încheierea lu ­
r, ’anmâ de pr pătrunse de un înalt spi­ discuţiile participanţilor întreaga capacitate a celor 242 ba­ doua unitate s-a asigurat front de uniunilor agricole, medici veterinari cră rilo r plenarei a luat cuvîntul to­
rit de răspundere, efec­
toze si aproapp 200 combine se poa­
lucru penlm mecanizatori. Trebuie
la dezbaterile prevederi­
Gcorgc llom oştcan, secre­
varăşul
ingineri
zooteh-
de circum scripţii,
te treiera zilnic recolta de pe cel
a tuate de către serviciul lor cincinalului au scos puţin 2000 hectare. In acest scop este arătat însă ră nici staţiunile de ma­ nişti. preşedinţi ai cooperaţivelor a- tar al Com itetului regional Hunedoa-
S.M.T. din cadrul Consi­
şini şi tractoare nu-şi aduc întreaga
gricole, specialişti de la centrele şi
la al P.C.R. care a insistat în mod
sarci-
in evidenţă că
liu lu i agrirol regional si
a conducerilor acestor u- N. TlRC OR necesar să se asigure transportul in contribuţie ta eliberarea terenului subcentrele de insâm inţări a rtifi­ deosebit asupra m ăsurilor ce trebuie
cel mai scurt tim p al snopilor la
de paie Presele de balotat, in spe­
luate pentru ca pînă la sfîrşitul a-
ciale. La lucrările plenare» au luat
nităţi, cu prilejul dezba­ arii. să se organizeze lucrul pe schim­ cial la S.M T. Orăştîe. au funcţionat de asemenea parte tovarăşii Geor­ nului sarcinile ce stau în fata aces­
0 In cuvîntul său tov. ing. Vasile C iripe­ terii sarcinilor ce le re­ buri la batoze, iar acolo unde există sub nivelul aşteptărilor, uneori exis- ge lloinoştean. secretar al Comite­ tui im,portant sector al a g ricu ltu rii
lii a propus introducerea m icii mecanizări la vin din prevederile cin ­ (Continuare (n condiţii de electrificare acestea sâ tind si situaţii, ca de exemplu la tului regional Hunedoara al P.C.R. legiunii să fie îndeplinite în mod
culbuloarelc de Ia suprafaţa minei Lupeni. cinalului. funcţioneze şi pe tim p de noapte S.M.T. Miercurea, cînd nu s-au asi­ şi Alexandru Şuluţiu, membru al b i­ exemplar.
„Aceasta va duce la creşterea productivităţii Locul principal in ma­ pag. a 3-a) De asemenea, este bine să se u tili­ gurat cantităţile necesarp dp <îrmă
m uncii, la reducerea efortului fizic al m uncitori­ zeze toate combinele la treieratul sta­ pentru balotat
lor. In acest sens va trebui făcut un studiu leh-
nico-economic", şi-a spus părerea despre propu­ Consfătuire cu cititorii şi corespondenţii voluntari
nere tov. ing. Gheorghe llîescu, director tehnic
la C.C.V.J Redacţia ziarului „Sportul popu­ rerea despre felul curn este tratată
0 Ing. Emerie Moghioroş a propus urgentarea lar" organizează astăzi m iercuri 10 in ziar activitatea sportivă din ţară,
term inării lu crărilo r dc construcţie a liniei de ca­ O iiin iiH c ă c u S tiira l^ s p o riiv ă Sebeş vor aprecia ru b ricile susţinute, de
le ferată normală la mina Paroşeni. E xprim indu- august a.c. Io Petroşani o consfătuire ziar şi vor veni cu anum ite propu-
şi părerea despre această propunere tov. Gheorghe de lucru cu cititori», coiespondenţii nci'i de îmbunătăti»e a muncii.
Uiescu a apreciat : „Este o condiţie hotărîtoare şi colaboialoriî 2Îarului. Cu acest Consfătuirea va avea loc la ore­
pentru intrarea în producţie a minei Pa roş cui" In „A rin i", sute de specta­ p rile j, cei prezenţi îşi vor spune pă­ le 18.
şi de aceea ea va sta în atenţia conducerii tori.
C.C.V.J.
„Va trebui ca Jţu e te m e ,
0 Propunerea tov. Nicolac Vîlcea. şeful Pre­
paratei Coroeşti se referă la reducerea manope­
rei de descărcare a cărbunelui.
transportul cărbunelui do la mina Paroşenî la
Preparaţia Coroeşti să fie făcut cu vagoane de S('uIW oatcu o losl anunţată tru încolonate lnlr-un şir i- nu adus pe pu/işlea moale sute
marc capacitate autodescărcâtoare". Refcrindu-se cu o săpiaminn in uim o. Ahşc/e meny Uneru strubot ccnluil •••- dc oaspeţi de toate virstele. Au
la propunerea respectivă, tov. Gheorghe Uiescu ce-uu imoin/.it masul, emisiuni- rasului Localnicii ii privesc cu venit spectatori nu numai din
arată că acest m ijloc de transport va duce la le re nh ii lui de rodiul ic a re a- simpatic Cei mai tmeri se n- Sebeş, ci şi din împrejurimi. M i­
reducerea sim ţitoare a cheltuielilor de ehvula- niiniau localnicii că duminică. laşcazu coloanei rosul i/nhiclor al micilor cc sli-
ţie şi că rezolvarea acestei probleme va sta de 7 augufrt. i$i /)0/ pchece cina
Terenul ..Fiacăia" a losl gar­
asemenea in atenţia conducerii tehnice a combi­ iIr odihna împreună cu tinerii dă a primelor in liln iri sportive. riiau pe grătaic chemau spre
natului. metaluic/isli din Cuqir. Locul Suportcni echipelor din Sebeş chioşcurile atimeniare. ş/ nu
0 Tovarăşii Cornel Popescu, directorul S.M.T; dc inlîlnire. cu si intrcqui pro- si Cuyir ou ui mărit întreceri mai puţin spre cele cu răcori­
Miercurea, llie Chişerău, directorul S.M.T. Orăş- <7/uni ce uima su uihn loc. u pasionante. Mult aplaudate dc toare Mai mult succes a avut
tie şi iiil!. Vasile Popa. directorul S.M.T. Haţeg losl siuhilil — de comun acord către spectatori au tosl echipele insă csliuda amenajată sub co­
au propus ca unităţile respective să fie dotate cu cu Comitelui otăşcnesc. U.T.C.. i/c volei Ibuieti). caic au reuşii
un număr mai mare dc maşini pentru îm prăştiat U C.F.S. ş/ Casa raională de cub Ia/e Irumoase roanele umbroase ale arinilor.
îngrăşăminte, prese de balotat, grape reglabile şi tură din Sebeş — pe Icrcnucile La volei, handbal şi lolhal. Cinlecul si iotul a adunat In
fixe. de spori (înainte de masă/ $i in tinerii din Sebeş s-au dovedit jurul scenei sule de specialori.
Cerînd părerea tov. ing Antonie luga, şeful ..Parcul A rini" (după masă). a li mai buni. „Cîntă tinereţe şi cutează
serviciului regional S.M.T. în legătură cu aceasta Ora 10. Ir, fufa casei raionale La atletism, sărituri in lungi­ Şi cîn1u-ti peste patru zări să
propunere s-a p rim it urm ătorul răspuns : de cultură, numeroşi tineri. Li­ me. alergări, aruncări de greu­ zboare
nii poartă echipament sportiv, tate si disc, victoriile S-ati îm­
In prim ul rînd, în fiecare unitate este necesar allh costume nutiona/c locale. părţit. Ştim din conştiinţa cc ne este
să se studieze temeinic posibilităţile de folosire Se lac primele cunoştinţe. Se trează
intensivă a utilajelor existente Apoi, pe baza Inhripu prietenii. Voioş/'a, cn-
unor propuneri bine fundamentate, sp va apre­ rneferist ică tineret ii, e omnipre­ Pe scena Că-i tinereţea noastră
cia necesitatea întervenirii la forurile competente partidului datoare!"
pentru suplimentarea d o ta ţilo r. zentă. cu decor natural
Freamătul e întrerupt de su­
net dc lanlaiu. £ semnalul pen­ Pnmclc ore ale dupâ-amiezii (Continuare în pag. a 2-a)