Page 31 - Drumul_socialismului_1966_08

'PÂ'G ÎW /
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3610
■ B M M B n n

AVEŢI IN VEDERE Agenţia O.N.T. „Carpaţs”

PERSPECTIVA ? Deva

Vo oferă posibilitatea de a petrece concediul pe litoral în
condiţii optime, începînd cu data de 1 septembrie 1966.
In rinclul lucrătorilor clin stal ia tiu de membru al partidului, teme
C.F.R. Sim erla-călători activează o inspirate din documentele Congre­ SE ASIGURA :
organizaţie de bază a partidului ce sului al IX^Ien al partidului. De W . • >
reprezintă o adevărată forţă p o liti­ asemenea, în făţa masei de m unci­ 9 :j i l | — transport pe C F.R. cu 50 la sută reducere.
că. A îci, tot la al 3-lea lucrător u-
tori si funcţionari clin staţie s-au ţi­ — cazare la cele mai elegante hoteluri din staţiunile M a­
nul este membru de partid. Faptul
e demn de luat in considerare cînd nut recenzii asupra a două lucrări maia, Eforie Nord şi Eforie Sud.
se judecă munca unui astfel de co­ literare, iar un profesor al liceului — pensiune completă la restaurant.
lectiv. Com uniştii îşi fac bine sim­ din localitate a vorbit despre fo r­ Costul pentru o zi masă şî cazare :
ţită prezenta in toate com partim en­ — 36 lei în perioada 1-15 septembrie.
tele a ctivită ţii. marea lim b ii şi a poporului român. — 30 leî în perioada 16-30 septembrie.
Dominanţa a ctivită ţii organi­ Trebuie arătat însă că acţiunile în ­ tWfY-
zaţiei de bază o treprinse de orga­ I ■ Se poate asigura şi numai cazarea cu 17 lei pentru peri­
constituie faptul nizaţia de bază pe sr oada 1-15 septembrie şi 11 lei pentru perioada 16-30 septem­
că. in general, ea linia rid ică rii con­ i u brie.
are în atenţie ce­ DE PARTID ştiinţei, a l-olului Biletele se pot procura prin filialele O.N..T. ..C arpaţi" din
le mai im portan­ pe care lucrătorii Deva, Alba lulîa* Brad, Hunedo ara şî Petroşani, precum şi la
te probleme ale ~ de aici îl au în Uzina „V ictoria" din Călan. Această îmbinare judicioasă de agregate şi conducte nu reprezintă altceva comitetele sindicale din întreprinderi şi instîtu|iî.
muncii specifice din transporturi, buna desfăşurare a transportului, pe decît locul de naştere al m iilo r de kilovaţi ce pun în mişcare agregatele siderurgice ale uzinei. Inform aţii suplimentare se primesc la filialele O.N.T,
fnlre aceste probleme sini m enţi­ linia în tă ririi disciplinei in muncă, Foto: V. ONOIU
nerea şi întărirea disciplinei in sînt prea puţine şi mai ales cu o „C a rp a ţi".
muncă, crearea unor condiţii opti­ forţă redusă de influenţare. Tn ge­
me de circulaţie. neral, aceste forme nu se îndepăr­
Prin natura să, munca în tran­ tează prea m ult de formele adm i­
sporturi cere multă atenţie, grijă, nistrative de muncă, ba unele se
pentru oamenii si m ărfurile să confundă cu acestea. INTREPRIMBEREfl CENTRALA
ajungă lă tim p la destinaţie. Orga­ Analiza mai atentă a lu cru rilo r 7 1
nizaţia de pai tid din staţie între ­ arata că acţiunile întreprinse de b i­ J J L & l p r l i M T
prinde astfel de măsdri care să în ­ roul organizaţiei de bază sînt ste-
deplinească acest deziderat. Perio­ reolipe — aceleaşi pentru toate con­
dic. adunările generale ale orga­ d iţiile si pentru toate categoriile de f&U£eJ d e <z4uz£oîcd j&C TERMOELECTRICA DEVA
nizaţiei de bază au ca obiect p rin ­ lucrători. Tovarăşul losif Răduţ, 9 ir •
cipal anhiiza modului în care este secretarul organizaţiei de bază re­
respectată disciplina m uncii. Aici marca faptul eră cele mai multe aba­
sînt serios traşi la răspundere cei teri au loc în rîndul conduc­ cu sediul in strada George Enescu nr. 39,
care nu manifestă atenţie faţă de torilor. Din această categorie fac
sarcinile încredinţate. Aşa s-a în- De ce biroul organizaţiei de bază nu Program realist de dezvoltare recrutează candidaţi pentru :
parte aproxim ativ 100 de lucrători.
lim p la t recent cu tovarăş" Petru
Stoica si lacob Revitea, conduc- se gîndeşte să desfăşoare o activita­
toi i, care au fost aspru traşi la te diferenţiată în rîndul acestora ? ŞCOALA PROFESIONALA
răspundere pentru abateri de la O altă trăsătură negativă, şi care
disciplină. De asemenea. în adună­ ni se pare a fi principala, a a ctivi­ a minelor din Valea Jiului cu specialităţile :
rile cu alte probleme la ordinea tă ţii desfăşurate de biroul organi­
z.ilci, clic 2-3 comunişti prezintă in­ zaţiei de bază este ac eea că nu ârc — electrician centrale şi sta ţii electrice ;
form ări asupra modului în care în suficicitt în vedere perspectivă. De (Urmare din pag I) căminte. precum şl de perspectiva de producţie existente, cU £î prin — electrician staţii şî reţele elecfrlce ;
care îşi îndeplinesc îndatoririle. obicei, după ce are loc o abatere de exploatării lor. Aceasta a dat planu­ punerea în funcţiune a m inelor noi
Biroul organizaţiei de bază folo­ la disciplina m uncii, est£ pas în lui un caracter profund real ist fiin d de la D îlja si Paroseni, ceea ce im ­ — lăcătuş mecanic pentru turbine cu abur ; *
de sporire
Însemnate rezerve
seşte şi alte forme prin care reţine discuţie faptul si se trag concluziile producţiei de cărbune sînt im obiliza­ a prevăzute sarcini pe deplin realiza­ plică realizarea întocmai a obiecti­ — lăcătuş mecanic pentru cazane cu abur.
mereu trează atenţia lucrătorilor a- necesare O astfel de practică nu bile. velor prevăzute în planul lut răi i lor
supra necesităţii respectării cu este, fireşte, greşită, dar cu condi­ te în neriim iciintea înd eplin irii pla­ A lît clin m aterialul prezentat, cit de investiţii. In şcoala profesională se primesc absolvenţi ai şcolii ge­
nului, in nercalizarea coeficientului
stricteţe a disciplinei. De pildă, cu ţia să nu fie singurul mod de a şi din dezbateri a reieşit că pentru în­ D iscuţiile purtate au evidenţiat nerale de 8 sau 7 ani, în vîrstă pînă la 18 ani îm pliniţi, între
p rile ju l in s tru irii profesionale, un munci. Ea trebuie să fie la­ dc prezenţă şi a modului în cai c este deplinirea lor este necesar ca încă preocuparea colectivelor de muncă 1 ianuarie şi 31 decembrie 1966.
folosit tim pul dc lucru ca urmare a
membru al biroului organizaţiei de tura complim entară a unei acti­ unor abateri disciplinare. Faţă de de pe acum să se pregătească linia pentru traducerea în viaţă a sarcini­
v ită ţi de perspectivă. Modul a-
bază aduce la cunoştinţa celor pre­ perioada corespunzătoare a anului de front, să se îmbunătăţească con­ lo r ce le revin din planul cincinal.
cesta de a munci, de a acţio­ ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI - CURS DE ZI
zenţi ultim ele cazuri de nerespec- na — în urma evenimentelor si fap­ trecut, num ărul brigăzilor si sectoa­ d iţiile de transport si aerai, cele de .Avem pregătite condiţiile necesare
tarc a regulilor, subliniind, din nou. telor de viaţă — seamănă cu încer­ relor rămase sub plan a scăzut; el securitate şi de protecţia muncii. în scopul realizării volum ului sporit cu specialităţile :
de producţie ce oe-a fost planificat
P rin lr-o mai bună organizare a pro­
este totuşi ridicat ceea ce demons­
însemnătatea încadrării tuturor carea de a aşeza locomotiva în spa­ trează că nu s-a făcut totul pentru ducţiei va trebui ca in trim estrul IV pentru anul 1967, avem asigurată li­
tele g a rn itu rii pentru o cursă lun­ — maistru centrale staţii şi reţele ;
m uncitorilor în disciplina m uncii. asigurarea co n d iţiilo r necesare înde­ al acestui an volum ul extracţiei de nia de front, astfel ca incă în semes­
gă. Este adevărat că schimbarea a- “ maistru termoenergetic.
In lin ii generale, acestea sînt cestui stil de muncă, cere biroului p lin irii planului de către fiecare b ri­ cărbune să atingă nivelul planificat tru l IV să obţinem indicatorii plani­
formele prin care organizaţia de ba­ organizaţiei de baztâ mai multă gîn- gadă pentru începutul anului viitor. Creş­ fica ţi pentru anul v iito r", sublinia in La concursul de admitere se pot prezenta muncitori cali­
cuvîntul său tov. ing. Vasile C iripe­
terea respectivă st? va realiza, mal a-
ză acţionează concret în direcţia în­ dire, mai muită preocupare, pentru Tentru 1067 cifrele prevăd o creş­ lii, şeful E. M. Lnpeni. ficaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale sau ai altor şcoli echi­
tere a volum ului producţiei extrase les. pe seama sporirii prod u ctivităţii
tă ririi disciplinei în muncă. Este a- întreprinderea unor astfel de ac­ cu 7,0 Ia sută. Apreciindu-se că o m uncii care în 1970 va marca un Sporirea continuă a producţiei şi valente, precum şi muncitori calificaţi în întreprinderi, cdre sînt
ţiu n i politice si organizatorice care şi absolvenţi ai învâţâmmtului medîu de cultură generala.
devărat că periodic se mai tin con­ repartizare judicioasă ă sarcinilor de spor de 5.2 la sută faţă de acest an. p ro d uctivită ţii muncii este o preocu­
să ducă la preîntâmpinarea abate­ pare continuă a organelor şi organi­
ferinţe. recenzii al căror scop este rilo r de la disciplina muncii, la r i­ plan pe unitate constituie una din Planul cincinal prevede creşterea zaţiilor de partid de la exploatările Candidaţii trebuie sâ fie încadraţi in dftima sau penultima
lărgirea orizontului cultural al m un­ dicarea conştiinţei tuturor lucrăto­ premisele realizării lor. prevederile de la an la an a producţiei de căr­ miniere. Ele au indicat conducerilor categorie a reţelei tarifare aplicate in ramura în care lucrează,
bune, astfel ca în 1070 extracţia să
planului pe 1067 au fost repartizate
c ito rilo r şi funcţional ilo r clin aceas­ rilor. exploatărilor miniere dc către Com­ atingă un volum de 8.5 milioane m inelor să ia măsuri pentru asigu­ sâ aibă un stagiu in producţie in meseria pentru care se pre­
tă unitate. In faţa m em brilor de binaţii! carbonifer Valea Jiului, în tone. Această creştere se va realiza rarea creşterii p roductivităţii m ijncii gătesc de cel puţin 5 ani şi stagiul m ilitar satisfăcut.
C. ARM EANU şi a producţie1. Tovarăşii Traian Cos-
partid, de pildă, au fost ţinute în funcţie de condiţiile concrete de ză­ a lît pe seama sporirii capacităţilor
tca, Andrei Coida, Serasim Sîtbu, Meseriile din care se pot recruta candidaţi sînt cele în­
cursul acestui an două conferinţe au arătat iii cuvîntul tor preocuparea rudite cu specialităţile pentru care se pregătesc in şcoala teh­
despre trăsăturile m oral-politice ale com uniştilor pentru valorificarea de nică de maiştri,
Aportul mecanizatorilor rea sarcinilor planului cincinal. A lţi înscrierile la concursul de admitere pentru ambele tipuri
com unistului si despre înaltul ti- noi rezerve cârc să asigure realiza­
vorbitori printre care Erhcric Mo- de şcoli se fac la sediul intrepr inderii pină la data de 31 au­
gliiorbş, losif Lcdrcr, ing. A ndrei gust 1966.
Noi maşini şi utilaje la creşterea producţiei agricole Drlhdiiş, au arătat că sînt posibilităţi Concursul de admitere se ţine între 3-10 septembrie d.c.,
reale pentru îndeplinirea sarcinilor
de plan. Vor trebui luate însă mă­ şi este precedat de vizita medi cală care se va face în zilele
pentru agricultură suri pentru realizarea ritm ică a pre­ de 1-2 septembrie.
vederilor planului, pentru îm bunătă­
(Urinare din pag. I) fruntaşe, nu au fost traşi la răspun­ vîle cu mai m ultă răspundere în fie­ ţirea ca lită ţii cărbunelui si executQ- Şcolarizarea se face în cadrul Grupului şcolar energetic
In aceste zile, cînd în întreaga dere cei vinovaţi ele nerealizarca pla­ care unitate. rea la tim p a lucrărilor de investi­ Deva.
ţară se intensifică pregătirile pentru nului şi nu s-au stabilit sarcini con­ ★ ţii.
buna desfăşurare a m uncilor de nile ce revin acestor unităţi sînt mo­ crete cu termene dc realizare pe oa­ Luînd cuvîntul în cadrul şedinţei, Luînd cuvîntul tov. Nicodim Roşea, Informaţii, suplimentare se primesc la sediul întreprinderii,
toamnă, între p rin de rile industriale bilizatoare, realiste şi corespunzătoa­ meni. Asemenea situaţii s-au înfcîl- tov. ing. Teodor M âliguţă, adjunct secretai- al C om itetului regional serviciul personal şl invâţâmînt, zilnic între orele 7-15.
livrează u n ită ţilo r agricole socialis­ re cerinţelor impuse de necesitatea nit îndeosebi la S M.T. Haţeg, Dobra al comisiei agrare a Comite­ Hunedoara al P.C.R., a arătat că
te noi maşini, utilaje şi instalaţii. creşterii gradului de mecanizare a şi Orâştie. tulu i regional de partid, a in­ prevederile planului sînt realiza­
Cu ultim ele lotu ri de maşini livrate lu cră rilo r agricole in cooperativele După cum au subliniat mai m ulţi sistat asupra sarcinilor ee stau in bile. O dovedesc rezultatele obţinute
în acest an. staţiunile de maşini si de producţie. Pentru înfăptuirea o- vorbitori, printre caic tov. Cornel faţa S.M .T.-urilor în perioada urm ă­ pe cele 7 luni din acest an. Comi­
tractoare şi gospodăriile de stat au biectivelor prevăzute în perioada cin ­ Popescu, Aurel Bolunduţ, Ilîe Chi- toare si a dat indicaţii privind măsu­ tetele de partid şi conducerile tehni­
p rim it 5700 tractoare, 1 500 semănă­ cinalului este necesar ca in prim ul şerău, Vasile Popă si Valentin Cru- rile ce trebuie luate în vederea în­ ce voi- trebui sâ ia însă măsuri pen­ COMBINATUL SIDERURGIC
tori, 3 350 maşini pentru îm prăştiat rînd să se acorde o deosebită aten­ ceru, una din problemele de a cărei d e p lin irii lor în mod exemplar. P rin ­ tru executarea la termenele p la n ifi­
îngrăşăminte chimice, 650 de dispo­ ţie în lă tu ră rii deficienţelor manifes­ rezolvare depinde în măsură hotă­ tre altele, vorbitorul s-a referit la cate a lu cră rilo r de deschidere şi
zitive pentru recoltarea floriî-soare- tate in procesul de organizare a râtoare realizarea planului este îm ­ necesitatea folosirii la întreaga ca­ pregătire, de dezvoltare continuă a HUNEDOARA
luî? un număr însemnat de cu ltiva ­ producţiei şi a muncii. In viito r, este bunătăţirea ca lită ţii reparaţiilor şi pacitate a utilajelor, urgentării r it­ capacităţii de producţie.
toare, grape si alte utilaje. Va creş­ de mare însemnătate faptul ca re­ aplicarea întocmai a regulilor de în­ m ului in vestiţiilor, îm bunătăţirii o r­
te astfel gradul de mecanizare a lu ­ zolvarea problem elor de producţie treţinere tehnică a utilajelor, iată ganizării m ilncii in cadrul brigăzilor In Valea Jiu lu i sînt brigăzi sub
cră rilo r agricole, ceea ce va duce Ia să se facă ţinînd seama de situaţia de ce, asigurarea unor condiţii co­ si în tă ririi disciplinei, respectării plan că urm are a slabei preocupări angajează de urgenţă :
scurtarea perioadei de efectuare a a- reală din teren, în care scop trebuie respunzătoare pentru executarea re­ norm elor de tehnica securităţii m un­ a unor conduceri tehnice pentru asi­
ccstora şi asigurarea unor condiţii să se îmbunătăţească sim ţitor acti­ paraţiilor prin organizarea execută­ cii. u rm ă ririi păs cu pas a îndepli­ gurarea con diţiilor necesare de lucru.
tot mai bune pentru executarea în- vitatea de îndrum are si control a rii acestora pe posturi specializate şl n irii norm elor stabilite pe fiecare Atenţia vă trebui deci îndreptată şi — ingineri energetici î
spre această problemă.
săm inţărilov şi celorlalte lucrări a- brigăzilor, urm ărind creşterea răs­ întărirea controlului pe faze trebuie tractor si maşină agricolă. Cu toate rezultatele bune obţinute, — ingineri mecanici ;
gricole de toamnă. punderii fiecărui sef de brigadă şi să constituie o preocupare de prim In cadrul dezbaterii ce a avut loc, productivitatea m uncii nu este încă — economişti principali ;
(Agerpres) mecanizator pentru executarea în ordin a conducerilor S.M.T. Acest — merceologi principali.
tim pul optim si de calitate a lucră­ s-a apreciat faptul că în v iito r sta­ la nivelul p osibilităţilor, datorită
lucru este determ inat şi de faptul că ţiunile de maşini şi tractoare pot a- faptului că nu au fost îndeplinite Angajarea se face in cond ijiile prevăzute de H.C.M. nr.
rilo r agricole. Pe această linie, înlă­
cheltuielile cu reparaţiile au ponde­ dure o contribuţie tot mai însemna­ prevederile planului tehnic, pentru 952/1955.
turarea form alism ului ce se constată rea cea mai mare în structfna pre­ tă la creşterea gradului de mecani­ că unele maşini si utilaje nu sînt Combinatul mai angajează;
Centre de achiziţie la analizele decadale se înscrie ca o ţu lu i de cost, de nivelul lor depin- zare a lu cră rilor agricole. In scurta­ puse in funcţiune. — strungari ; — lăcătuşi ;
zînd în măsura hotăritoare activita ­
rea perioadei de executare a acesto­
sarcină de mare răspundere Astfel,
O rezervă internă de
creştere a
tea eronornico-financiară a .staţiuni- ra, ceea ce. desigur, va duce la spo­ producţiei nefolosită integral este şi — electricieni ; — macaragii ;
în acest an. deşi s-a observat la fie ­
a fructelor de pădure care decadă că nu se realizează sar­ loi c)& maşini si tractoare. Una din rirea continuă a producţiei In hec­ fondul de tim p. direcţie spre care “ sudori ; — muncitori necalificaţi şî
rezervele existente, dar nu suficient
tar. Experienţa sî hărnicia de care
cinile de plan, iar volumul cheltu­ valorificate, pentru utilizarea mai e- au dat dovadă mecanizatorii, matu­ comitetele de partid si conducerile paznici.
în îm pre jurim ile lo calităţilor din tehnice trebuie să-şi îndrepte atenţia. M uncitorii calificaţi şi necalificaţi trebuie să aibă îm pliniţi
Valea J iu lu i se află păduri întinse, ie lilo r este peste cel prevăzut, nu ficientfi a tim pului de lucru produc­ ritatea sî sim ţul de răspundere cu P articipanţii la discuţii au subli­ 18 ani.
bogate în fructe. Pentru va lo rifica ­ s-aii stab ilit măsuri corespunzătoare tiv este ridicarea calificării mecani­ care au fost abordate problemele p ri­ niat caracterul profund realist al ci­ Pentru cei nefarriilişti se asigură imediat cazarea.
rea smeurei. afinelor negre, ciuper­ pentru înlăturarea deficienţelor ca­ zatorilor. In acest scop, cursurile ca­ vind realizarea sarcinilor îzvorîte frelor de plan, posibilităţile de care Cei care solicită angajarea se pot adresa serviciului per­
cilor comestibile nu fost înfiinţate 10 re au existat. La şedinţele de deca­ re se organizează pe perioada dc ia r­ din planul cincinal constituie o ga­ dispun pentru îndeplinirea indicato­
centre de achiziţii. Prin ele au fost sonal din C.S. Hunedoara, strada Dr. Petru Groza nr. 8, tele­
achiziţionate pînă acum im portante dă nu s-a pus accentul cuvenit pe nă si instructajele care se fac in ranţie că obiectivele prevăzute vor rilo r sta b iliţi prin planul pe anul fon ; 2531, 2532, 2533, interior 42.
cantităţi de fructe de pădure. generalizarea experienţei brigăzilor flecare campanie trebuie să fie pri- fi înfăptuite cu succes. 1967 şi prin planul cincinal,
mmms» MUS 4MB 4MB 4MB» MTI MIB aun MB flBM M4I■ MBIM MM 444a M OKI a
Asigurarea furajelor TiWf - CAOLIN SPALAT pentru
şî
ceramică,
electroceramicâ
faianţă. Plasticitate mare, culoa­
t! 1 ! ESI |I re albă — refractaritate ;
o cerinţă principală 0 & 2 - NISIP NATURAL tip Cor-
ţffo
p I I
ai ■ J ’x neşti şi tip Feleac, pentru turnă­
torie, NISIP SPÂLAT precum şi
NISIP JGHEAB ;
Sectorul zootehnic al cooperativei Ih comparaţie cu anul trecut si­
tgricole clin Teîiiş s-a dezvoltat an tuaţia bazei furajele a fost m ult - ARGILE REFRACTARE şi
ie an, ajungînd în momentul de îm bunătăţită. Avem cultivată cu' lu­ în tim pul iernii la brigadă clin Bel- amestec cu lucerna. Pentru v iilo r asigurăm întreaga cantitate de con­
aţă la un efectiv de 713 capete bo- cerna o suprafaţă de 39 hectare, cu dlu, am repartizat întreaga cantitate ne-am propus să însîlozăm în ames­ centrate necesare anirnalelbr. Lipsa APMINT REFRACTAR Popeşti ;
une şi 1.149 ovine. Num ărul vacilor trifo i 107 hectare, cu spaTcetâ 15 în fineţe în funcţie de efectivul de tec cu 1 loarea-soarelui, sorg. frunze acestora am suplinit-o cu tărîţele
u lapte şi al jUnîncilor se ridică la hectare şi tu boreeag 17 (îectâTe. P<? nhimafe existent aici. şi colete de sfeclă, întreaga produc­ p rim ite de la l.C.L. pentru laptele - CONCENTRAT DE FIER
:44 capete, urnriînd ca !â sfîrşîtul a- întreagă suprafaţă ocupată cu' aces­ O mai mare atenţie am acordat ţie de porumb rezultată de pe su­ liv ra t In acest an putem spune cu Căpuş ;
lUluî, prin trecef-ea â 171 viţele lă te c u ltu ri prima coasă s-a recoltat curtenilor ascunse, fn acest an- am prafaţa de 35 hectare cultivată în toată convingerea câ avem condiţii
ategoria ju n în cilor, efectivul aces- sî depozitat, lâ’r pe o suprafaţă de îhsămînţat cu lucerna şi trifo i o su- acest scop. De asemenea, vom însilo- şi ne vom strădui să Ie valorificăm - TIX, praf de ciirăţat de
ora să ajungă la peste 400 capete. 12 hectare ocupată cU luderha s-ă priifătcî efe peste lffo hectare. Tim pul za toate resturile ce rezultă din cu maxim um de eficienţă. Pină în calitate superioară ;
Creşterea num ărului de animale, ri- făcut sî cositul al doilea şî ăl tre i­ prielnic a favorizat dezvoltarea plan­ grădina de legume. momentul de faţă avem înm agazi­
Jîcă în fnod foarte serios problema lea. restul de f 32 hectare fîincl desti­ telor astfel că avem asigurate toa­ Cooperativa noastră agricolă cul­ nate 3 vagoane ele orz şi urmează - DOLOMITĂ pentru Indus­
îslgurârii unei cantităţi cocespunzâ- nate producerii seminţei. De aseme­ te condiţiile să mai recoltăm si de tivă cu sfeclă de zahăr o suprafaţă să reţinem cantitatea de 26 vagoa­ tria sticlei ;
otfre de furaje, fată de ce în caclrJ: nea, clin 192 hectare ocupate cu' f i­ pe această' suprafaţă o însemnată de 60 hectare. Pentru producţia li­ ne porumb. In afară de aceasta
rbcperatîvei noastre aceste zile sînt neţe naturale 170 hectare au fost re­ cantitate de furaje, ivfaî avem apoi vrată prim im o însemnată cantitate vom prim i circa 4 vagoane târîţe şi
olosite, pe lingă alte lucrări, la a- coltate. iâ'r producţia realizată a fost însâmînţată in cultură dublă, după de borhot, in anul trecut, spre exem­ vom folosi gozurile ce rezultă de - CALCAR pentru siderur­
hgurarea hranei anim alelor pentru transportată şi depozitată. orz, o suprafaţă de 21 hectare cu plu, ne-au fost livrate peste GO va­ la condiţionarea cerealelor. S ubli­ gie, industria sodeî şi pentru var;
perioada de stăbuîatie. Pentru a asigură stringerea tu tu ­ iărbâ de Sudan. goane. Trebuie să recunoaştem că niem că vom întocmi ra ţiile de fu ­
Nii ăm vi ea să spunem că noi în- ror fura jelor la tim p consiliul de Din proprie experienţă ne-arfi con­ nu am ştiut să folosim cu maximum raje ţinînd cont de cantitatea de - BENTONITA BRUTA de
/ăţăm nufnaî din lipsuri, dar trebuie conducere, cu sp rijin u l organizaţiei vins că folosirea furajelor însilo/.ate de eficienţă acest valoros furaj. In concentrate pe care o avem şi vom Răzoare, pentru fabricarea ci­
ia recunoaştem că o deficienţă con­ de partid, a luat măsuri pentru o ăre o mare eficienţă în creşterea loc să-l însilozăm în amestec cu d i­ urm ări respectarea lor întocmai. De mentului alb ;
statata te ajută să nu mai greşeşti mai bună organizare a m uncii la p roductivităţii anim alelor. Ţinînd ferite furaje grosiere ca paie. co­ altfel cooperatorii noştri sînt hotă-
ui viitor, fn anul trecut noi am în- recoltat. Astfel întreaga suprafaţă cont de acest lucru ne-am propus să ceni etc., l-am adm inistrat singur rîţi sâ facă totul pentru asigurarea
llrzîăt într-o oarecare măsură cu re­ ocupată cu furaje cultivate şî fineţe însîlozăm cel puţin 1 700 tone fu ­ în hrana anim alelor. Şi acest luciu unei baze furajere corespunzătoare, - CONCENTRAT CAOLI-
coltarea fu rajelor şi din această a fost repartizată pe brigăzi. Lă raje. In mod deosebit ne-am preocu­ clin cauză că nu ne-am în g rijit clin astfel ca în cadrul cooperativei NOS pentru şdmotizare ;
cauză s-a depreciat şi calitatea a- fîneţele naturale s-a aplicat p rin c i­ pat de amenajarea spaţiilor pentru tim p de o tocătoare. Pentrd a pre­ noastre asigurarea bazei furajere să
. estora Pe de altă parte, nu am fo- piul cointeresării materiale, acor- însilozare. De curînd am term inat întâmpina repetarea unei astfel de fie corespunzătoare cerinţelor im ­ - FELDSPAT MACINAT ca­
ios»t toate posibilităţile de care dis­ dîndu-se cooperatorilor 30 la sută o groapă de siloz cu o capacitate deficienţe, ne-am procurat o tocă­ puse de dezvoltarea zootehpieî.
puneam pentru a asigura cantităţi din cantitatea de lin recoltată. In de 500 tone, avîncl astfel asigurate toare pi opi ie acţionată de motor e- AUREL LA Z AR litatea I şi glazur pentru in­
suficiente de nutreţuri. Din această prezent furajele sînt clădite în şire. încă de pe acum condiţii pentru în- lectric, care se află deja în stare de preşedinte dustria sticlei şi ceramicei.
cauză, spre sfirsitul perioadei de în depozitul îm prejm uit ce se află silozarea întregii cantităţi prevăzute. funcţionare. V IC TO R IA HRUŞCĂ —
stabulaţie am fost nevoiţi să redu­ în incinta sectorului zootehnic. Pen­ Pină acum am şi însilozat o canti­ C ondiţiile nefavorabile din anul ing. la cooperativa agricolă din
cem chiar sî din ra ţiile stabilite. tru a evita transporturile de furaje tate de 2G0 tone secară furajeră în trecut nu ne-au dat posibilitatea să Tciuş