Page 33 - Drumul_socialismului_1966_08

PROLETARI D IN TOATE |ARILE. U N II l VA I
Vizita delegaţiei

# parlamentare române

în U. R. S. S.

MOSCOVA 10 — Trimisul special hov. prorector al universităţii, a fă­
Agenpres, Floi ea Ţuiu, transmite : cut o scurtă prezentare a organizării
Delegaţia M arii Adunări Naţionale procesului de învăţămînt şi de cer­
a Republicii Socialiste România, con­ cetare ştiinţifică in această celale a
dusă de Gheorghe Nccula, vicepre­ ştiinţei şi culturii sovietice. Răspun­
şedinte a M.A.N., care se află in zând la întrebările oaspeţilor, el a
Uniunea Sovietică la invitaţia So­ dat explicaţii amănunţite cu privire
vietului Suprem al U.R.S.S. a făcut la preocupările universităţii pentru
miercuri dimineaţă o vizită la sediul pregătirea de cadre didactice şi de
Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. cercetători.
In cadrul unei convorbiri care s-a Tov. Ştefan Bit tea, membru a! Co­
desfăşurat Intr-o atmosferă priete­ misiei pentru cultură şi învăţămint
nească, preşedintele Prezidiului So­ n M.A.N. a vorbit despic activitatea
vietului Suprem al R.S.F.S.R., N. G. de cercetări ştiinţifice care se desfă­
Ignatov, a vorbit despre realizările şoară în România pentru aplicarea
_
şi munca oamenilor sovietici din măsurilor adoptate de CC. al P.C.R,
această republică pentru îndeplini­ şi de sesiunea M arii Adunări Naţio­
rea obiectivelor planului cincinal de nale privind îmbunătăţirea organi­
dezvoltare a economici naţionale. La zării şî îndrumări? activităţii de cer­
rindul său Gheorghe Necula a în fă ţi­
PRODUSE LA şat preocupările poporului român cetare ştiinţifică, despre activitatea
Consiliului naţional de cercetare şti­
pentru îndeplinirea hotărârilor Con­
gresului al IX-lea al P.C.R., subli­ inţifică şi sarcinile prevăzute în pla­
nul de cercetare ştiinţifică. Acad. A u­
NIVELUL EXIGENTEI niind eă In prezent oamenii muncii rel Moga, membru al Comisiei pen­
tru sănătate, asigurări şi prevederi
din ţara noastră îndeplinesc cu suc­
ces sarcinile prevăzute în noul plan sociale, rectorul Institutului medico-
CUMPĂRĂTORILOR cincinal de dezvoltare a economici organizarea şi dezvoltarea învăţă-
farmaceutic din Cluj, a vorbit despre
naţionale. Mai m ulţi deputaţi sovie­
tici prezenţi la întîlnire s-au intere­ m întului superior in Republica So­
sat de unele probleme privind dez­ cialistă România. După-amiază dele­
Ne oprim deseori în faţa articolelor de niaro- voltarea industriei, agriculturii, în- gaţia M.A.N. a vizitat Expoziţia rea­
chinărie şî spor t, a hainelor din piele şi a celor­ văţămîntuluî şi culturii în ţara noas­ lizărilor economiei naţionale a
lalte produse ce poartă maica Fabricii „Căpri­
oara" din Sebeş. Ne place linia elegantă a aces­ Confort şi frumuseţe, iată cartea tră. U.R.S.S. unde a luat cunoştinţă de
tora, îmbinarea cromatică, fineţea execuţiei. Ele de vizită a noilor blocuri ce se In aceeaşi dimineaţă, membrii de­ cele mai diferite aspecte ale vieţii
toate sint iodul muncii unui colectiv harnic, a construiesc in oraşele regiunii legaţiei au vizilat Universitatea economice, social-culturale şî tehni-
preocupărilor lui pentru ca produsele pe care noastre. ,M. V. Lomonosov". Prof. N. I. Mo- co-ştiinţifice din Uniunea Sovietică.
le realizează să satisfacă exigenţele cumpărăto­
rilor.
Aceste’ preocupări au constituit filonul discu­
ţiilo r purtate de activul de bază al întreprinde­
ri» .Căprioara'' din Sebeş cu prilejul dezbaterii
cifrelor de plan pe anul 1967 si a pievedeiMor
planului cincinal., Suci cscle 'realizate în cele
şapte luni care ah trecut din acest an au aliniat ŞTIRI • INFORMAŢII • ŞTIRI
colectivul de aici in rindul acelora ..care. s-au si­
tuat pc loc de cinste în întrecerea socialistă.
In expunerea sa, tov. Gh Crăciun, directorul Abaraiete
întreprinderii .Căprioara", a subliniat că între­
gul colectiv s-a străduit să dea viată sarcinilor Concurs al Radioteleviziunii
mobilizatoare ce le-:tu revenit, reuşind ca după
şapte luni să poată raporta îndeplinirea în pro­
porţie de 100.47 la sulă a planului valoric al pro­ Redacţia .Cine ştie. cîştigă" a Ra- instanţă" ee va avea ca temă roma­
nul Ini George Câlinescu „Enigma
ducţiei globale şi de 100,54 la sută al planului diolelcviziunii Române organizează O liliei" şi la car? pot participa doi M
producţiei marfă. în oraşul Deva. în ultimă decadă a concurenţi (acuzarea şi apărarea), iar
Un îndit ator cai c reflectă în modul cel mai lunii septembrie, un concurs „Cine al treilea este cel obişnuit, cu între­
sintetic munca oricărui colectiv este producţia .ştie, câştiga".
marfă vîndută şi încasată- Colectivul fabricii Nona întrecere organizată în regiu­ bări dc Ut 1 la 9. „Mari oraşe euro­ lacob
„Căprioara" a realizat aiesl indicator în propor­ nea Hunedoara in acest an (prima a pene'' va li. tema acestuia din urmă,
ţie de 101.87 la sulă. Ai est rezultat denotă că avut loc în oraşul Alba lulîa). va o-, la care se cerc un singur concurent.
nu fost valorificate si o parte din produsele feri mai multe forme de concurs pc Cei care doresc să participe la noul
finite existente în stocuri la începutul perioadei. care auditorii emisiunilor posturilor concurs al Radioteleviz.innii Române,
O atenţie deosebită s-a acordat executării pla­ noastre de radio le cunosc de altfel. pot depune cererile de'înscriere la
nului pentru export, cea mai mare cantitate de Cîteva dintre* aceste forme sint ..Con­ Comitetul regional pentru cultură şi
produse fiind livrată înainte de termenul pre­ cursul enciclopedie" (la care se pot artă. in zilele de 11 şi 12 august.
văzut în contractul cu beneficiarul străin. îm ­ .înscrie mai mulţi concurenţi, fie­ Se primesc propuneri şi pentru
bunătăţirea calităţi» tuturor produselor a fost o care alegîndu-şi cite o singu­ Se spune de obicei că greu­
problemă căreia întregul colectiv. îndrumat de ră literă din alfabet), „Concurs în alte teme. tăţile, încordarea, tensiunea
De la râmpa de încercare, lemnul ia, . >,« intri-p! .ud*i 1 prelucrătoare. organizaţiile de partid, î-a acordat atenţia cuve­ înaltă vrrîflefi-"C£î7$7uai‘ *“tnnc
nită, realizînd la numeroase produse succese e- caracterele oamenilor, ie că­
logioase. Vinuri romaneşti medaliate leşte. Intr-adevăr, lupta cu
greul, cu neprevăzutul, încleş­
Fondul forestier fost mai grea datorită reorganizării şi ream- tarea nervoasă reliefează tăria,
Cu toate că perioada trecută din acest an a
bărbăţia, tenacitatea. In astfel'
plasâriî atelierelor şi depozitelor aferente sec­
ţiei de marochinărie — sector cu cea mai mare la Concursul de la Ljubljana de stări, unii oameni se cla­
pondere în întreprindere — cil şi montării, ra­ La cel de al XU-lca Concurs iu­ s-au situat prin calităţile lor Ia Ioc tină, dau înapoi. Sint insă
alţii
care
se
se îndîrjesc,
cordării xi introducerii din mers a noilor utila­
se mai bine gospodărit je. datorită măsurilor tehnico-organizatorice, a cheiat zilele acestea, la Ljubl jana. au de frunte. Din cele 42 de probe pre­ aprind, luptă, nt> se dau bă­
tei naţional de vinuri, care s-a în­
tuţi şi în cele din urmă în­
zentate la concurs, 24 au prim it me­
muncii susţinute a salariaţilor, productivitatea
muncii a înregistrat creşteri ce au dus la o rea­ luat parte îng. Vasile Lepădaţii şi dalii de aur şi 18 dc argint. Cele ving. Se pare că astfel de „ve­
lizare în procente de 100.46. ing. Mihai Măriei, de la Staţiunea mai bune aprecieri ale juriulu i le-au rifică ri" sînt mai frecvente în
Congresul al IX-lea al P.C.R. fag pentru derulaj, 8.500 m.e. dei planului ’ cincinal sini Rezultatele au fost posibile datorită conduce­ experimentală Valea Călugărească, prinut Tămîioasa românească de Ste- rindul minerilor. Aici se în­
a trasat sarcini importante sec­ buşteni de râşinoase pentru realiste, şi pe' deplin realiza­ rii, -îndrumării şi controlului efectuat de către în calitate de membri ni juriului, şi făneşti Cabcnet-Sauvignon şi Mus­ fruntă mai direct, mai făţiş,
torului forestier. In perioada gater, 4 400 m.e. buşteni de ste­ bile. Directorii de întreprin­ comitetul de partid şi organizaţiile de bază care »r.g. Vasile Negritu ca observator. cal Ottonel de Tîrnave, Chardonna.v omul cu natura. Latura încor­
1966-1970. în silvicultură şi in jar, 1940 m.e. lobde industr iale deri, inginerii şefi. secretarii prin analizele făcute au stabilit modul de rezol­ La înapoierea în tară. ei ne-au infor­ de M urfatlar şi Grasa dc Cotnari şi dării şi efortului fizic este
industria exploatării lemnului şi alte sortimente. organizaţiilor de partid şi vare a o scrie de probleme ce prezentau greutăţi mat că la această ediţie au intrat în Pietroasele. completată firesc de cea a lup­
se prevăd continuarea gospo­ In materialul prezentai şi in preşedinţii comitetelor sindi­ pentru întreprindere. concurs 972 de vinuri. Au fost re­ La concurs ţara noastră a luat tei interioare, a luptei ner­
dăririi raţionale a fondului fo­ cuvîntul participanţilor printre catelor. care au luat cuvîntul LU C IA LICJU prezentate 22 de ţări cu podgorii re­ parte şi cu 8 probe de produse al- voase şi cînd bătălia s-a gene­
restier, extinderea suprafeţelor care inginerii Emil Maiorescu numite. printre rare Franţa. Italia, <ooli; r distilate — coniacuri, ţuici şi ralizat pină Ja acest nivel, ea
pădurilor ocupate tu râşinoase cie la 1 F. Orăstie, Nicolae Bă­ L. DEMETER (L'oniinuari- in pag a 3-a) Ungaria, Grecia. Bulgaria. R. F\ Ger­ rachiuri — care au prim it 7 medalii capătă o tensiune deosebită.
si foioase repede crescătoare dica de la I F Petroşani, Ro- mană. de aur şi una de argint O astfel de tensiune şi-a fă­
de valoare economică ridicată, mulus Goţiu de la I F. Hune­ (Continuare in pag. a 3-a) $i în acest an vinurile româneşti (Acerpics) cut Ioc cu mai bine de un an
valorificarea superioara* şi doara si alţii, s-a subliniat ex­ în abatajul 80 al Exploatării
complexă a masei lemnoase perienţa dobîndită în primul miniere Teliuc. Brigada era
ş.a. După .cum reiese din Di­ semestru de colectivele de condusă de minerul Teodor
rectivele celui de al IX-lca muncă din unităţile forestiere Plescan şi de multă vreme aici
Congres al P.C.R. in perioada şi necesitatea extinderii apli­ nu se mai îndeplinea planul.
actualului plan cincinal se va cării acestei experienţe pentru O parte din oameni îşi pier­
continua construirea de dru­ obţinerea unor- realizări mai AGENŢIILE duseră încrederea că s-ar mai
muri în masivele păduroase şi frumoase în viitor. S-a scos în putea face ceva, căzînd intr-un
se va extinde mecanizarea lu ­ evidenţă preocuparea colecti­ fel de apatie şî lăsînd lucru­
crărilor grele cu volum mare velor din întreprinderi pentru rile să se desfăşoare de la sine.
de muncă. pregătirea temeinică a pr oduc­ Greutăţile îi copleşiseră in aşa
Lucrătorii forestieri din re­ ţiei din acest an: crearea de măsură îneît situaţia brigăzii îi
giunea noastră, îndrumaţi de stocuri în fazele scos si apr o­ DE VOIAJ Şl TAR0M frăminta cu atît mai mult cu
organele şi organizaţiile de piat. montarea şi punerea în cit nu vedeau o ieşire. Intr-a­
partid, s-au preocupat şi se funcţiune a funienlarelor in ­ Cei maî mulţi dintre — Sînt p a tr u . La milia. L îi biletele în cir­ devăr, în abataj se creaseră
preocupă în continuare de tra­ tr-un termen eît mai scurt, cetăţeni doresc să-şi pe­ Deva, Hunedoara, Pe­ cuit se dă dreptul de în­ greutăţi de ordin tehnic. Ne-
ducerea în viaţă a acestor sar­ construirea de drumuri pentru treacă concediul de o- troşani şi Alba I u 1 îa. trerupere în orice staţie putîndu-şi îndeplini planul, u-
cini. Dovadă sînt rezultatele scos-apiopiatul lemnului şi dihnă într-o staţiune bal- Scopul lor este acela de din traseu, pc orice du­ niî mineri au devenit indife-
obţinute în primul semestru şi transportat; In parchetele fo­ neo-climatericâ aflată la a asigura oamenilor bi­ rată în limita de valabi­ — Ne străduim. Pen­ dacă mai sint loeuri. Noi localitate, comunică doar renţi, şi de aici — Ia următo­
luna iulie din acest an. După restiere s-au aplicat metodele mare sau la munte. A lţii lete cu anticipaţie dc ze­ litate a unui bilet tare tru a sta «ii mai mult vindem bilete pentru numele şi numărul bile­ rul pas — absenţe nemotivatc.
cum a reieşit din materialul superioare de exploatare, care preferă să facă excursii ce zile. Avind biletul în este de o lună. Cu bile­ la dispoziţia i etăţenilor, toate rutele din ţară. Da­ tului. nefolosirca tim pului de lucru
prezentat- de inginerul David au dus la creşterea ponderii prin ţară pentru a cu­ mină, cetăţeanul nu ma» tele de carton se poate agenţia noastră este des­ că cineva doreşte bilet La toate cursele inter­ etc.
Moculescu, director- al D R E F. lemnului de lucru Una din noaşte cît mai mult fru­ are emoţii că nu-1 va gă­ face o întrerupere de 24 chisă in fiecare zi de la de Constanţa, să zicem, naţionale agenţia face re­ In abataj maî lucra încă un
Hunedoara-Deva şi din cuvîn- metodele aplicate este aceea a museţile patriei sau să si la gară. nu va fi pus ore prin serviciul de in­ orele 8-20, iar duminica il servim imediat. zervări de loturi pentru nucleu de oameni care, nedes-
tul participanţilor la adunarea fasonării in trunchiuri şi ca­ plece in vi/Ră în alte in situaţia să aştepte la formaţii al staţiei C.F.R. de la orele 8-13. — Rine, dai de la cetăţenii caic doresc să curajîndu-sc, luptau mai de­
de dezbatere a cifrelor de plan targe. Aplicarea ei a dus la e- ţări. Lucru cer t este că rind. Agenţia noastră ca sau la agenţia de voiaj. Un alt interlocutor al Deva avioanele zboa­ călătorească în străinăta­ parte convinşi că vor învinge
pe anul 1967 şi următorii ani Jiminarea executării unor ope­ mai ales în lunile iulie, şi celelalte oferă bilete Mai amintesc faptul cu nostru a fost tov. loan ră mumii piuă la Hu- te. Dăm si informaţii a- greutăţile. Aceştia erau însă
ai cincinalului, silvicultorii au raţii suplimentare, (sortarea la august şi septembr ie, tre­ cu plecarea din orice lo­ agenţia de voiaj elibe­ Pocnaru. şeful agenţiei curesti. suprn legăturilor de care puţini şi le lipsea ceva pentru
împădurit în campania de p ri­ cioată, secţionarea lemnului în nurile, avioanele de pa­ calitate din ţară şi din rează abonamente de că­ l’AROM Deva. — N-are importanţă. au nevoie. Dc asemenea, a scoate brigada de sub plan
măvară 2.528 ha, îndeplinind piese mici, diferite mişcări i- sageri şi autobuzele sini străinătate. Dacă cineva lătorie de la locul dc — Sînt solicitate avi­ Ajuns la Bucureşti, cetă­ arăt faptul c j avem a- în aceste condiţii grele şl
astfel planul şi a\i întocmit nutiie ale buştenilor şa.) care suprasolicitate. Iar atunci doreşte bilet pentru nr- muncă la domiciliu cît şi oanele tn această pc ţeanul face doar o esca­ vioane care transportă destul de complicate a fosl
acte de punere în valoar e pen­ aveau influenţă negativă asu­ cînd se deplasează, ce­ celeratul de Bucureşti* în interes de serviciu, a- rioadâ? la. Avantajul este acela diferite m ărimi. adus în fruntea brigăzii comu­
tru un volum de 970.657 mc. pra indicilor de utilizare a ma­ tăţeanul doreşte să călă­ laşi de pildă, îl poate bonamente ce se dau pc — Desigur. Oamenii că poate face o întreru­ nistul Gheorghe lacob. Se par»
masă lemnoasă. Din suprafaţa sei lemnoase, productivităţii torească in condiţii opti­ cumpăra de ia noi. Dc baza unei adeverinţe din vor să călătorească repe­ pere în Bucureşti de pes­ — Călătorii nu voie că lacob avea acel ceva caiv
împădurită 94 la sută s-a plan­ muncii şi r educer ii preţului de me. Pentru a le scurta asemenea, pe lingă emi­ partea întreprinderii sau de şi comod. De altfel, te 24 ore. Mai amintes. să transporte cu avîo lipsea altora pentru a scoate
tat cu râşinoase. cost; ea a condus la executa­ timpul necesar privind terea biletelor din alfti instituţiei. Prin agenţie in perioada de vară stau faptul că din oraş la ae­ nul diferite bagaje? brigada din impas. Ca miner
In perioada celor- şapte luni rea unei sortări mai chibzuite, informarea asupra felu­ localitate, agenţia asigu­ se mai pol asigura va la dispoziţia lor două roport. călătorii au la — Cei are văiâtoresc priceput el şi-a dat seama în­
ale anului, planul producţiei la reducerea pierder ilor de ex­ lui cum pot procura bi­ ră şi locuri pentru tre­ eoane şi chiar trenuri curse Devn-Bucureşti şi dispoziţie maşina TA- pot transporta în mod dată ce trebuie făcut. A cerut
globale şi marfă a fost îndepli­ ploatare. letele de călătorie publi­ nurile rezervate. speciale comandate pen­ retur Prima pleacă din IlOM. gratuit bagaje in greuta­ ajutorul conducerii sectorului.
nit în proporţie de 101,5 la In adunarea de dezbatere a căm. la cererea mai mul­ tru grupuri de excursio­ Deva la orele 6,30, a doua Oamenii muncii care te de piuă ia in kg. Ce Crve i-a 'Teat condiţii mai bu­
sută, respectiv de 101,2 la sută. cifrelor de (plan care a avut tor cititori ai ziarului M ulţi cetăţeni solicită nişti. la orele 12,45. Din Bucu­ merg la odihnă cu bilele depăşeşte greutatea a- ne dc aprovizionare cu mate
Din parchetele forestiere s-au loc la D.R.E.F. Hunedoara — nostru, scurte convorbiri bilete în circuit, care sini O ultimă măsură luată reşti avioanele sosesc la eliberate de sindicat be­ m inlita se plăteşte cu riale a lot ului de muncă. A în-
dat peste plan în circuitul e- Deva s-a apreciat că sarcinile eu şefii agenţiiior de vo­ foarte avantajoase pen­ este aceea de a da bi­ orele 12.15 si 18.25. neficiază de o reducere unu la sulă din valoarea cepul apoi munca de sistema­
conomic 2.350 m c. buşteni de aferente anului 1967 şi perioa­ iaj şi TA ROM Deva. tru cei ce doresc să cu­ lete în compartimente dc — Cum şi dc unde de G4 lei întreprinderile biletului tizare a abatajului, lucrare de
Prima discuţie am avut-o noască frumuseţile pa­ fumători Şi nefumători. se procură biletele dc au avantajul de a rezer­ — ( ure este progra­ care depindea soarta viitoare'
cu Iov. loan Pclrica. şe­ triei. Aceste bilete se dau — Din cele relatate avion? va locuri la avion prin mul agenţiei TAHOIW? producţii.
— Zilni» de la
Vor fi asimilate noi tipuri ful agenţiei de voiaj tot cu anticipaţie de 10 reiese cu agenţia de — Ele se vjnd la agen cumpărarea de bilete în 3.55-15 şi 17-1850. orele Noul şef de brigadă n-n bă
i;ir
Deva.
ie chiar şi cu 30 de zile
— Lite egenJii rlc zile, la cererea scrisă a voiaj din Deva arc înainte. Se dau şi la ae­ alb, valabile timp de 6 duminica de la 8 -IJ. nuit insa că soarta produ-Sir*
nu depindea numai de aprovi­
luni de la data em'terii.
mult de lucru. Reu­
de autovehicule specializate voia j se află în regiu­ cetăţeanului, pentru o şiţi sa faceţi faţă sar* roport, înainte dc.pleca­ In zîua cînd delegatul Convorbire realizatn dc zionarea^! sistematizarea abn
nea Hunedoara? rea avionului, bineînţeles pleacă într-o anumita V. ALHt) laiului şi mai ales n-a bănuit
Diversificarea producţiei dc autovehicule constituie r ă la un moment: dai nu m e:
o preocupare de seamă a constructorilor de maşini. In t^a stăteau pc primul plan. A
actualul cincinal se prevede asimilarea unor noi tipuri descoperit insă treptat. A îr,-
de autovehicule specializate, printre caic basculante lijirit aici irleea preronieputâ
pentru transportat beton si cereale în vrac, furgoane ■ ă planul nu pnntc fj realizai.
izoter me şi frigorifice ca şi caroserii' speciale pentru S-a convins eâ acensl-i idee era
transportul animalelor, păsărilor vii etc. Se vor pro­ mai greu de înlătuint decât n
duce, de asemenea, semiremorci cu greutatea loială do j ” "sqiria a II-a “ 1 i Pagina a III a j masă de oiatră sau minereu e
13 tone, pentru autotractorul SR. 115 şi se vor- executa I cade din lazanul abatajului s*
12 tipuri de semiremorci, prevăzute cu platforme nor­ mcurcă loa»' so-otelile. Ea ţsî
male sau basculante de 8-10 tone sarcină utilă. Ele vor Făcuse ioc aclî:.' tn mintea mul
servi la transportul stîlpilor metalici si de beton, ci­ | înfăptuirea primului act ■ Munca colectivă-principiu suprem J tora din noii *»»■ nrtn'î. In timp
mentului in vi ac, laptelui, combustibililor etc. < A R M tW ir
Şî producţia :le autocamioane va cunoaşte o diversifi­
care importantă în anii care urmează. Printre altele se al conducerii de partid j (Continuare in pag. a 3-a)
■prevede r ealizarea unei' derivate ?u 2 sau 3 dimensiuni Ide unitate naţională
de platformă pentru aceeaşi sarcină util;'.
DVierprcs)