Page 34 - Drumul_socialismului_1966_08

PAG INA 4 2-/1 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3611
— — *M i — — — — L«m» ■OHTaa

C J -ile . de. ii l a r i e A l k i

ÎNFĂPTUIREA PRIMULUI ACT

DE UNITATE NAŢIONALĂ de X f i W

Exist;! multe f; pic v\? glorie în Cel mai puternic argument în se împace cu Basta şi împreună să
trecutul poporului -nostru. dar unde favoarea tezei că Mihai Viteazul a recucerească terenul pierdut. Mihai
dintre acestea ies cu lot.nl iu felie.'' realizat in mod conştient ai tul u- acceptă propunerea şi. degrabă, a Animaţia, caic în cîteva din aspectele teccle şi jocarilc.
şi marchează .iclcvviriltt* puncte de nirîi este titulatura pe care şi-o reuşit să-şi înjghebeze noua oaste mod obişnuit domnea activităţii organizate Vacanţa, cu toate a-
reper în rcnrştiinţa. oamenilor. în- dă in documentele ieşite din cance­ la caic au venit o mare parte din în sălile de clasă şi pc timpul vacanţei de tributele ei, nu s-a
tipărindn-se în mîiVtea lor tară >ă laria domnului după cucerirea Mol­ vechii Iui mercenari In acelaşi pe coridoarele şcoli­ vară în tînârul oraş sfirsit. Se fac planuri,
se m;j,i poată şterge vreodată. Una dovei: „Io, Mihail Voievod domn a timp el nu renunţă la ideea refa­ lor, ţi-a găsit un prie­ muncitoresc. Colecti­ proiecte noi isi aş­
din acestea a ■ fost •.liiireh celor trei toată Ţara Românească şi at A r­ cerii unităţii şi în acest scop a tri­ ten bun — vacanţa. vul de cadre didacti­ teaptă realizarea: o
fări române sub domnia voievodu­ dealului şi at Ţării Moldovei.” Do­ mis scrisori în ţară la boieri anun- Ea a (pornit prin clu­ ce a urm ărit îndea­ excursie la Simeria, o
lui Mi hai Viteaz**!. dc Ja a ciTrui rinţa vie de a vedea realizată o ţindu-le noile lui planuri. Boierii burile specia! amena­ proape realizarea u- vizită la cooperativa
moarte tragică pe Cîmpia Turzit se unire politică a celor trei ţâri ro­ Buzeşti, rămaşi credincioşi lui M i­ jate. a ieşit pe tere­ iiui program variat, agricolă de producţie,
împlinesc 3G5 de ani maneşti ne este dovedită şi de un hai, şi nemulţumiţi de politica nou­ SIMERIA: Vedere parţială a complexului dc deservire aparlinînd nurile de sport, pc care să nu cuprindă o drumeţie pe Valea
Unirea larilor române n-a fost' pergament, pe care pana domnului lui domn, îl alungară pe acesta cooperaţiei meşteşugăreşti. plajă, a plecat cot la numai activitatea de Streiului...
un act artificial i/v p rit din ambiţia a formulat acest gînd întărit prin din ţară la 10 iunie 1 GOI. formînd cot cu elevii în ex­ club. Dorind să ofere Toate acestea şi al­
unui domn avid de glorie, ci rodul piopria-i iscălitură: „Şi hotarul o locotenentă domnească pînă la cursii şi drumeţii. Vo­ elevilor cît mai m ul­ tele care li se vor a-
un.ei vechi, aspiraţii apărute încă Ardealului pohta CC am pohtit venirea lui Mihai. ioşia şi optimismul te acţiuni în aer li­ dăuga, vor fi noi pri­
din timpul lui loan Corvin de ILu-* Moldova şi Ţara Românească. Iu încercarea de refacere a unităţii sînt omniprezente. ber. au organizat dru­ leju ri de bucurie.
nedoara, Ştefan cel Mare şii Petru M ihail voievod". El a procedat la părea să aibă sorţi de izbindă la S P O R T • S P O R T La Călan, in timp meţii pentru cunoaş­ C lu b u l cutturat-
llares, aspiraţii genarate d’c condi­ înfăptuirea acestui act de unitate început dar alte uneltiri au zădăr­ ■■nwBAOba B B O B B m n a g D n M n u H M i H M H H cc în şcoală se fac in­ terea îm prejurim ilor s p o r t iv , organizat
ţiile obiective (le natură economică} naţională în mod conştient şi trep­ nicit-o. tense pregătiri pen­ oraşului, a frumuseţi­ pentru elevii şcolilor
şi social-politice ale epocilor res­ tat. după cucerirea independenţei Sigismund Bathory falsifică, tru deschiderea nou­ lo r regiunii şi a mo­ din Câlan, constituie,
pective naţionale uim ind im plicit realiza­ pentru a-l compromite pe Mihai, ■ lui an. la club se numentelor istorice. pe lingă orele de n-
Permanentele legături cco/nomice rea unităţii naţionale. nişte scrisori pe care le trimise lui | Pregătirile echipei Metalul Hunedoara desfăşoară o activitate M ult apreciate au grement, un autentic
între cele trei ţări române au cons­ Măsurile de consolidare a unifi­ Rudolf, în care voievodul era pre- I bogată. La mesele de fost drumeţiile la stimulent pentru dez­
tituit începuturile form ării unei cării ipolitice a celor trei ţări ro­ zentnt ca un om care doreşte îm- I După o foarte scurtă- vacanţă fot­ şah se dispută parti­ Grădiştea de Munte, voltarea iniţiativei,
pieţe comune, completate şt de e- mâne vin să ne confirme acest lu­ păcarea cu turcii. Exemplul lur Sî- baliştii echipei Metalul, care activea­ sebit de îmbucurător pentru noi este de, iar mingea de te­ in M unţii Orăstiei un instrument de e-
acela că toţi jucătorii din lotul avut
xistenţa unor legături culturale cru. Mihai se instalează la Alba Iu- gismund Bathory a fost im itat şi ză în categoria C, seria vest. «nu în­ anul acesta au rămas în localitate şi nis de masă aleargă sau la Ohaba-Ponor. ducaţie in spiritul
trainice intre românii de pe am­ lia in palatul principilor; îşi orga­ de leremia Movilă, nu fură sorţi de ceput pregătirile pentru noul cam­ vom putea beneficia de aportul lor. de o parte şi de alta Elevii au păşit cu e- disciplinei şi al vieţii
bele versante ale Carpaţilor, izvo- nizează cancelaria care începe să izbîndă. In acest timp Mihai îşi pionat, mai devreme ca deobicei. Pre­ — .# fi bine să reamintiţi lotul a plasei. In curte, pe moţie profundă pe
rîte din comunitate de lim b ii şi emită documente în limbile româ­ uni oastea cu a lui Basta la Satu gătirile au debutat cu un joc inter­ echipei. terenurile de sport, locurile unde cu 2000 colective. Interesul dc
de interese spirituale. Ele au creat nă, latină şi maghiară; pune pîr- Mare, iar ia Gorăslâu, la 3 august naţional în compania echipei M.I C. — Mălai şi Găcennu-portari, Ceau­ care se bucură aceste
premisele unificării politice cierute călabi in cetăţi, iar în dregătoriile 1001. obţinu o victorie decisiva a- din Skoplje. Pentru a cunoaşte mai şii, Sekel.v, Molnar. Grozescu, Olaru- sînt organizate dife­ de ani. în urmă şi-au acţiuni se dat o roş te In
insistent şi de un factor impai tant celor mai importante comune pen­ supra nobilim ii maghiare. In urma multe amănunte legate dc progra­ lundaşi, Vlad Remus, Talani, Cris- rite jocuri. avut reşedinţa stră­ prim ul rînd existen­
de natură politică: greul jug tu r­ tru Transilvania şi Ţara Româneas­ acestei biruinţe ura lui Basta îm­ mul acestei echipe, am avut o scurtă tescu, Hristos-mijlocaşi, Păunescu, Un bilanţ frumos îl moşii .noştri daci. Is­
cesc ce apăsa în egală măsură pc că pune boieri români. potriva lui Mihai se dezlânţui cum­ convorbire cu tovarăşul Oargă Ni- Dobîndă, Steiner, Mercea, Pîrvu, Ho- constituie excursiile toria a reînviat în ţei unor forme va­
umerii locuitorilor celor trei’ ţări chifor, secretarul clubului Metalul. meghî-înaîntaşi. Acestora, li se vor riate de organizare
române. — Care este explicaţia începerii adăuga. în eurînd, cîţiva jucători organizate în luna iu­ mintea lor. Peisajele precum şi seriozităţii
Mihai Viteazul şi-a început dom­ pregătirilor mai devreme decît in, ’Care au activat la alte echipe. lie. Peste patru sute pitoreşti, scurtele po­ cu care ele sînt p ri­
nia în 1593 în condiţii deosebit de alţi ani? — Cîteva cuvinte despre pregăti­ de elevi au avut p ri­ pasuri, o întîmplare
grele pentru Ţara Românească care — De fapt echipa noastră aproape rea pre-competiţională. lejul să cunoască fru ­ hazlie, -un cîntcc, sînt vite.
suporta jugul turcesc, plătind un că nici nu a întrerupt pregătirile — Cei doi antrenori — Gh. Băi - Am plecat din Că­
tribut ce se ridica la suma enormă după terminarea campionatului. Doar bulescu si A. Pîrvu — şi-au propus museţile patriei, să numai cîteva dîn im­ lan păstrînd o parte
de peste 155.000 de gaLbeni. Dorin­ o parte dintre jucători au avut o ca în afara antrenamentelor obişnuite viziteze Sibiul cu ves­ presiile pe care elevii din atmosfera since­
ţa lui de a scăpa neîntârziat ţara de scurtă perioadă de odihnă. întregul şi a jocurilor şcoală cu întregul lot titu l muzeu Bruken- le-au adus cu ei şi în
sub asuprirea turcească s-a concre­ lot. cît şi conducerea tehnică a echi­ să susţină în fiecare sâptămînă, cel thal. Sinaia cu caste­ ju ru l cărora discuţii­ ră, tinerească a celor
tizat prin intrarea în liga anti-oto- pei, manifestă o dorinţă fermă ca în puţin o partidă de verificare şi omo­ lul Peleş, Clujul sau care m-au înconjurat
mană alături de Rudolf al 11-lea, acest nou campionat să aibe o com­ genizare, în compania unei echipe de le şi comentariile con­ cu voioşie, l-am lăsat
împăratul Austriei. Sigismund Ba- portare şi mai bună (pentru a „scă­ categoric superioară. Avem convin­ nordul Moldovei cu tinuă încă. să se bucure din plin
thorv, principele Transilvaniei şi pa* de locul doi din serie p£ care gerea că aceste pregătiri intense, fă­ monumentele sale is­ Nu a fost uitata nici
Aron Vodă, domnul Moldovei. l-am ocupat in ultim ii ani. cute. cu multă seriozitate, vor da re­ torice şi casele me­ apa limpede a St rei u- de soare, aer, apă. cu
In 1594 Mihai Viteazul, avînd şi — Ce alte obiective principale s-au zultatele pe care Ic doresc susţină­ gîndul la viitoarele
ajutorul Transilvaniei şi al Moldo­ prevăzut în vederea atingerii acestui torii echipei Metalul. moriale alît de ves­ jui, nici mult îndră­ lor drumeţii.
vei, începu atacurile împotriva tur­ scop? tite. gitele mingi dc volei
cilor După lupte victorioase în su­ — In primul rînd se va da o aten­ MIRCEA NEAGU Acestea sînt numai şi de fotbal, nici cin-
dul Dunării, independenta deplină ţie deosebită pregătirii atacului, GII. (MUNTEAN
a Ţ ării Româneşti a fost cucerită pentru sporirea eficacităţii, organi­
la Călugăreai rn 13 august 1595, zării jocului Ia mijlocul terenului şi
prin vitejia ostaşilor români şi a în tă ririi echipei cu elemente tinere, („Cultural") Winnctou seria a IT-a
voievodului însuşi. Independenţa cu o tehnică superioară. Un fapt deo- („Muncitoresc") ; BĂRBÂTENI ; Steaua baletului („Muncitoresc*');
Ţării Româneşti cucerită cu mari 1 1 Kabv Mathyas (.0 August4'); U-. Comisarul Maigret se înfurie
sacrificii trebuia consolidată prin („Grădina de vară 1 Mai") ; H A­
întărirea puterii m ilitare şi printr-o RICANI : Rachetele nu trebuio ŢEG : F iii înaripatul („Popular");
unire politică a celor trei ţări. Re­ Intrarea Iui Mihai Viteozul In Alba lulia In meci am să decoleze („7 Noiembrie") ; PA- BRAD : Fanfan la Tulipc („Stea­
nunţarea Iui Sigismund Bathory In AUGUST 1966 ROŞENI : Moscova-Gcnova („E- ua roşie") ; GURABARZA : Pro­
tronul Transilvaniei în favoarea lui nergia*); VULCAN : Camera albă! cesul alb („M inerul") IL IA : V i­
Andrei Bathory, omul polonilor, Foiţele externe şi interne, potriv­ p lit şi puse la cale un complot îm­ („Muncitoresc"); C K IV ID IA : Cor- zita („Lumina").
care urmăreau extinderea domina­ nice voievodului, se unesc însă potriva lui, avînd la spate consinv biî („Muncitoresc"); ANINOASA 1
ţiei lor la Dunăre, a creat o spăr­ pentru a nimici unitatea înfăptuită. ţămîntul împăcatului Rudolf. L S. Cugir — Femeia în halat („Muncitoresc");
tură adîncă in liga nnti-otomanâ Rudolf al 11-lea cere Transilvania Ajunşi pe Cîmpia Turzii, Mihai C i n e m a LIVEZENI : Brăţara de granato
care ameninţa pierderea indepen­ pentru el, Polonia sprijină la tro­ dori să-şi separe oastea de a lui ■ Câian („Muncitoresc") ; PETRILA : Tret R A D I O
dentei Ţării Româneşti şi a tuturor nul Moldovei pe leremia Movilă, Basta şi să ocupe scaunul domnesc D EV A/ Hăicţii dc la tonomnt surori („Muncitoresc"); LONEAi
cuceririlor anterioare. Acest fapt n iar marea Poartă Otomană nu pu­ de la Alba lulia, ceea ce îl deter­ (Cinematograful „P atria"); Mun­ In pustiul Patagonici („M inerul");
PROGRAMUL I; 5.30 Actuali­
determinat pe Mihai Viteazul să tea să admită formarea unui stat mină pe Basta sâ-l asasineze in 5-0 (3-0) cile lui Ilcrculc („A rta4*) ; Raidul Onorabilul Stanislas-agent secret tatea agrară ; 6.15 Program mu­
grăbească în 1590 înfăptuirea ma­ puternic in nordul Dunării. Marea dimineaţa zilei de 9 august 1601. vărgat („Grădina Patria") ; SI- („7 Noiem brie"); ALBA lU U A a zical de dimineaţă ; 7,30 rin fie-*
relui act al celei dintîî unităţi po­ •nobilime, veşnic nemulţumită şi fiind măcelărit în momentul încer­ Echipa din Cugir a1 început pregă­ MER/A : Calea Victoriei („M ure­ Ce s-a întîmplat cu naby Janc care zi" — muzică uşoară ; 7,45
litice a ţărilor române. pusă pe intrigi politice, îl trădează cării de a se apăra cu sabia. tirile pentru noul campionat de şul*) ; Calea Victoriei („Grădina („23 August") ; Coliba unchiului Salut voios de pionier ; 8,00 Su­
Cunoscut prin calităţile’ lui de şi astfel unirea celor trei ţări ro^ Moartea lui Mihai uimi pe con­ fotbal, încă din 20 iiilie a c. sub con­ Mureşul") ; HUNEDOARA: Tom Tom („Victoria") ; Coliba unchiu­ marul presei ; 8,30 La microfon,
comandant de oşti, pătrunse fulge­ imune nu poate dura (lecit 21 de temporani. care regretară dispariţia ducerea antrenorului Ovidiu Hulea. Jones („Flacăra") ; Dă-i înainte lui Tom („Grădina Victoria*) ■
rător în Transilvania prin pasul luni. lui prematură; considcrîndu-1 unul Lotul este format din 20 jucători. In fără grijă („Grădina centru*) ; Z L A T N A : Old Sliaterband melodia preferată; 9.30 Sfatul
Buzăului şi pe Valea Oltului, îşi uni încă în timp ce Mihai sc afla în dintre rei mai mari generali de oşti lot au fost introduşi şi juniorii Cor- Cei trei muşchetari (seriile I şi („M uncitorul") ; TEIUŞ : Scara- medicului : îngrijirea dinţilor la
forţele aproape de Sibiu şi, la Şe- ■Moldova, nobilimea maghiară, po­ ai tuturor tim purilor, în care s-au podeanu, Cocoş, Tamaş şi Tărtâ- II) („Grădina stadion") ; CAL A N : inouchc („Victoria") ; SEBEŞ i copii ; 10,03 „Te iubim, tinereţe"
limbăr. îmbărbătînd personal oşti­ trivnică, îl trădează şi unelteşte îmbinat, aşa cum spune Bălcescu, reanu. După mine, canalii („11 Iunie"); Gentlemenii! din Cocodv („Pro-* — program de cîntece ; 10,30
rea. obţinu la 28 octombrie o bi­ împotriva lui la curtea lui Rudolf două înalte calităţi: iscusinţa de co­ Duminică A.S. Cugir a în tîln it în- M-am îndrăgostit la Copenhaga greşul"); Vanilia Vanini („Sebe­ Vreau să ştiu (reluarea emisiunii
ruinţa răsunătoare. Calea spre ca­ al II-lea al Austriei şi la Sigismund mandant şi vitejia de soldat. tr-un meci amical formaţia Victoria din 8 august) ; 10,55 Fragmente
pitala Transilvaniei ii- era deschisă. al 1 II-lea al Poloniei. Ka refuză să Cronica ţării consemnează cu Câlan pe care a învins-o cu scorul („Grădina") ; PETROŞANI : In şul") ; Gcntlemenul din Coeody din opera „Pădurea vulturilor*
Populaţia românească l-a prim it cu participe la dieta convocată de M i­ tristeţe marea pierdere pe care a de 5-0 prin golurile marcate de Mu- fiecare zî sărbătoare („Republi­ („Grădina Progresul") ; APOL- de Tudor Jarda ; 12,10 Selecţiuni
bucurie contribuind prin mişcările hai şi se strinse la Turda unde se suferit-o întreaga creştinătate prin resavi (2), Fluieraş (2) şi Chiş. ca”) ; Angelica, marchiza înge­ DUL DE SUS ; Hoebciştiî („23 clin opereta „Muşchetarii la mă­
ei de masă la slăbirea puterii no­ uni cu generalul imperial Basta. asasinarea lui Mihai: „...sc repeziră rilo r („7 Noiembrie") ; Angelica, năstire" de Varnev ; 12.30 Aici,
bilim ii maghiare La 1 noiembrie Bătălia care s-a dat la Mirăslău la ca nişte dihănii sălbatice cu săbii­ M IR A I VlLCEANU August") ; ORAŞTIE : Serbările Tîrgu-Mureş !; 13.17 „Un cîntec
1599 el se afla la porţile Belgradu­ 18 septembrie 1600 a fost pierdută le scoase, iar unu) sc repezi cu su­ corespondent marchiza îngerilor („Grădina sta­ galante („Patria") ; Unora Ic pla­ drag" — muzică uşoară ; 14.38
lui, unde' fu prim it în trium f ca un de Mihai care se retrase spre su­ liţa şi-l lovi drept în inimă, iar al­ dion") ; LUPENI : Cheile cerului ce jazzul („Flacăra") ; CUGIR : Muzică din opereta „Fetiţele din
biruitor Marele nostru istoric Ni- dul Transilvaniei, iar apoi in Ţara tul degrabă ii tăie capul, şi căzu Pădurea Neagră" de Jessel ; 15,20
colae Bâlcescu descrie astfel aceas­ Românească După pierderea Tran­ trupul lui cel frumos ca un copaci, Anunţuri, reclame ; 16,15 Muzi­
tă scenă emoţionantă: „Apropiin- silvaniei, IVIihai primi cea de a pentru că nu ştiuse nici sc prilegi că uşoară de Nîcolae Kirculescu;
dusc de Alba, locuitorii oraşului doua lovitură prin pierderea Ţârii sabia în mina lui cea iute ; şi-i ră­ neinstruit", sau. cu alte cuvinte, 17,15 Tribuna radio. Un indicator
şi ai judeţului îl intimpinau cate de Româneşti. O oaste mare moldo-po- mase trupul lui gol in pulbere a- se va putea introduce (ntr-un cre­ „sintetic al economiei : venitul na­
o leghe înainte cu raiillă cinste şi )onă, avînd în frunte pe cancelarul runcal.- şi rămaseră creştinii şi mai ţional ; 17.25 Muzică corală de
cu daruri" în continuare încheind Zamoyski, a bătut la Nâieni şi Bu- v ir tos Ţara Românească săraci dc ier o memorie străină. Nîcolae Oancea ; 17,50 „Pe a ri­
astfel descrierea convoiului dom­ cov puţina oaste ce-i mai rămăsese dinsul". POFTA DE MINCARE, NU pile ciutului" — muzică uşoară ;
nesc: .in mijlocul concertului Irîm- lui Mihai şi înscăuna domn pe Si- Cu ocazia îm plinirii a 305 ani de GLUMA 18.05 In jurul globului ; 18,40 Di­
biţelor, a tobelor şi a altor instru­ mion Movilă, care se obligă să plă­ la moartea marelui voievod, se cu­ OPERAŢIE PENTRU namica industrială ; 19.00 Seară
mente, în sunetul clopotelor şi in tească Poloniei un tribut de 40.000 vine o pioasă aducere aminte- o- IM PLANTARE DE INIM Ă confirmă ipoteza, existenta în Beverley English, un tînăr en­ pentru tineret ; 22,20 „Sub cerul
vuietul tunurilor la care se adaugă de galbeni. Ne mai avînd oaste, şi dată cu sublinierea binemerilată a ştiinţă, asupra posibilităţii trans­ glez dc 23 de ani din Norfolk-, înstelat" — muzică uşoară ; 23,14
strigătele de bucurie ale poporului fiind părăsit şi de o parte din bo­ rolului său in lupta de apărare a mutării elementelor biochimice durduliu şi voios, a ronţăit 31 Povestiri pe portativ ;
La un spital din Houston (sta­
intră M ihai Viteazul în capitala ieri, se retrase în Oltenia de unde Europei de răsărit de cotropirea tul Texas) a fost efectuată o nouă ale memoriei dintr-un creier- în pacheţele de cartofi pai în mai PROGRAMUL II : 8,15 „Numai
Ardealului’ . făcu o ultimă încercare de a o- turcească şi înfăptuirea primului operaţie de implantare a unei i- altul, au declarat la congresul in ­ puţin de 50 de minute, a savurat zîmbet, numai cîntcc" — muzică
Opera era înfăptuită însă numai cupa tronul, însă fără sorţi de iz- act de unitate naţională. ternaţional dc psihologie de !a 30 de ouă în jumătate de oră, a
pe jumătate In Moldova leremia bindă. Părăsit, Mihai a trecut în Acest ultim act are o mare în­ nimi ar tificiale la o femeie de 37 Moscova oamenii de ştiinţă ame­ înghiţit 15 litri de lapte în 35 de uşoară ; 9,44 „Am îndrăgit o me­
Movilă, sprijinit de Zaxnoyski, can­ Transilvania şi înfruntă cu curaj semnătate în istoria poporului nos­ de ani. Este vorba de cea de-a ricani. prof. Marc Rosenziveig şi minute şi 20 litri de bere într-o lodie" — muzică uşoară româneas­
celarul Polon'ei, întreţine în per­ un drum lung şi primejdios pînă tru. El a deschis perspectiva şi o- treia operaţie de acest gen reali­ Alain Jacobson. zi. Acestea sînt cîteva din ispră­ că ; 10.00 A rii din operele lui
manenţă la curtea poloneză o at­ la Viena şi Praga unde se afla zată la Houston. După cum se Cei doi oameni de ştiinţă au vile d-lui English, care a decla­ Puccini ; 10,45 „Dobroge, mîndră
mosferă potrivnică lui Mihai, nere- curtea lui Hudolf al Il-Iea. încer­ rientarea politică a generaţiilor de ştie, în pr imele două cazuri, pa­ extras acid ribonucleic din cre­ rat că nu se antrenează în mod grădină" — emisiune de folclor;
nunţînd la gîndul de a înscăuna cările Iui de a se adresa împăra­ după el, constituind un imbold per­ cienţii au încetat din viaţă Ia cît- ierul animalelor- învăţate să reac­ special pentru aceste festîne pan­ 11,20 Chită soprana Ioana Nicola;
domnpeSLmion Movilă, fratele lui, manent in lupta poporului nostru va timp după operaţie. ţioneze la anumiţi excitanţi, si tagruelice. Proiectele sale ? Să 12,45 Prelucrări de folclor de
în Ţara Românească. In această si­ tului au rămas fără succes atît timp pentru cucerirea drepturilor sale l-au introdus în creierul unor n- consume, pe nerăsuflate, 400 de Constantin A rvinte ; 14,00 Cîntâ
tuaţie în primăvara anului 1600 cit Basta era stupînul Transilvani­ sociale şi naţionale. Actul vremel­ ESTE POSIBILA nîmale de control neinstruite. Re­ p ră jitu ri cu cremă. Irina Micuţ. Oavril Prunoiu şi
Mihai porneşte de la Alba lulia ei. îndată ce la curtea imperială nic al unităţii naţionale înfăptuit TRANSMITEREA MEMORIEI zultatul a fost că ultimele anima­ Dl. English, care cîntăieşte 100 Nîcolae Bob Stănescu — muzică
spre Moldova şi, folosind aceleaşi sosi vestea că nobilimea ardeleană de Mihai Viteazul la 1000 va fi rea­ DINTR-UN CREIER IN ALTUL? le au căpătat reflexe similare, în kg, aleargă zilnic 8 km pentru populară ; 15,10 „Sînt şi azi pre­
mijloace tactice, printr-o învăluire s-a revoltat împotriva lui Basta, lizat definitiv în 1918 la Alba lulia, special reacţii la lumină şi zgo­ a-şi păstra „silueta". ferinţele dumneavoastră" — mu­
rapidă din mai multe părţi, avînd punîndu-1 din nou principe pe ne- ca o expresie a năzuinţelor de Rezultatele cercetărilor efectu­ mot pe care nu Ie avuseseră pînă zică uşoară ; 15.30 Emisiune de
şi sprijinul maselor populare, reu­ hotărltul Sigismund Bathory, M i­ veacuri ale poporului român. ate de psihiatri sî neuroai.ato- atunci. INC A UN PAS basme ; „Fata moşului cea cu­
şeşte să aducă Moldova sub scutul hai a fost chemat la curte unde i Prof. fiii. AXGHEL misti asupra m odificărilor chim i­ După cum a declarat prof. Ro- minte* — basm popular ; 16,20
lui. se promisese ajutoi;, cu condiţia să re care nu loc în creier ul anima­ senxweîg, experienţele au ară­ Pe autostrada Rapidelor din Interpreţi de odinioară: Stelîan
lelor în procesul instruirii lui tat că în timpul instruirii, in S.U.A , Eugen Cromwell a ieşit M iţă ; 17,40 Amfiteatru literar
creier au loc modificări simţitoa­ ca prîn minune teafăr dîn maşina „Curent, metodă, şcoală, grupare
re, atît clin punct de vedere ana­ sa, care, izbită de un camion-cis- literară" Prezintă Gheorghe A-
tomic, cît şi sub aspect chimic. ternă, luase foc şi explodase. Sco- chiţei ; 18,35 Melodia populară şi
precedentă. In această perioadă Aceste modificări au Ioc nu nu­ ţîndu-şi batista, norocosul auto­ solistul dumneavoastră preferat;
înseamnă că salariile celor de la mai într-un creier tînăr ei şi în mobilist şi-a şters cu ea fruntea 19,30 Poemul simfonic „Acteon"
administraţia de clădiri s-au ma­ creierul animalelor mature. Ex­ şi s-a dat cîţiva paşi înapoi ca de Alfred Alessandrescu ; 22,30
jorat. Iar munca depusă s-a re­ perienţele au fost efectuate pe să-şi dea seama de pagube. De- Moment poetic. Dedicaţii lui Lu-
dus. şoareci, şobolani şi hîrcîogi. abîa atunci i s-a întîm plat ade­ chian.
IONICA, Prof. Rosenzweig consideră că văratul accident; câlcînd greşit,
cercetările efectuate permit să se şi-a scrîntit glezna, şi câzînd jos,
spere că in viitor „anumita sub­ a alunecat într-o groapa adîncă [Televiziime
DRAGA IONICA,
POVESTEA COSAŞULUI Iţi mulţumesc pentru rindurile stanţe vor putea fi transmutate de 25 cm, unde şî-a fracturat pi­
ciorul.
dintr-un creier instruit în altuL
1 18,00 Pentru copil şi tineretul
trimise. Sînt lucruri de care I.G.O, şcolar 5 Film : „Aventurile baro­
Deva şi administraţia de clădiri nului Munehausen" ; 19,00 Tele­
DRAGA GEORGICA. au venit cu maşina, oamenii aproape două luni însă nu s-a trebuie să ţină cont. Eu aş vrea jurnalul de seară ; 19,15 Clubul
M-am gindit să-ţi povestesc u- I.G.O.-uluî au descărcat lăzile pe întreprins nimic. spus să mai adaug şi alte aspecte care tinereţii — Intîtnîre cu Neptun ;
Aş mai avea multe de
ne!e lucruri care pe mine perso­ motiv că iarba nu poate fi trans­ despre slaba preocupare ce o ma­ privesc şi locatarii. După cum 20.00 Festival „Mamaia — 19GG* ;
nal m-au şi amuzat. Am convin­ portată. nifestă I.G.O. şi administraţia de ponte ai aflat. în cartierul Gojdu 22.00 „Muzică, soare şi apă*; 22,20
gerea însă că ele trebuie arătate Văzînd că mă interesează pro­ clădiri pentru întreţinerea imo­ s-au amenajat spaţii întinse de Telejurnalul de noapte ; 22,30
cu scopul ca cei vizaţi sa tragă blema gospodăriei oraşului. E- bilelor şi menţinerea ordinci în zone verz.î. Acum îţi este mai Buletinul meteorologic.
invăţămintele necesare. lena Bugnaru mi-a povestit şi oraş. îmi este teamă însă să nu marc dragul să priveşti. Ce folos
Intr-una din zile m-am întîlnit alte aspecte. Să ţî le spun şi ţie. mă iau cu vorba şi să uit ceva insă că ele nu prea sînt păstrate.
i u Elena Bugnaru, preşedinta co­ Din cîte ştiu cunoşti bine ora­ care mi se pare important. Lu­ Unii cetăţeni, mă m ir că nu i-a Timpu! probabil
mitetului de la blocul 9 A din şul Deva. In spatele blocului turn crătorii de la administraţia de durut inima, au trecut cu maşina
cvartalul 23 August Deva. At eas- sînt mai multe alei. Aici I.G.O. clădiri vor să realizeze cît mai peste ele, distrugîndu-le pur şi PENTRU 24 ORE
1, femeie este bună gospodină. nu face curăţenie pe motiv că puţin pe linia gospodăririi şi să simplu. Eu cred că Sfatul popular
11 place ca blocul să fie curat, circulaţia maşinilor este interzi­ cîşlige cît mai mult. Păi judecă al oraşului Deva are datoria să Vreme nestabilă, cu cerul tem­
Iar în jurul Iui să existe ordine să. Sînt şi unele semne care in­ şi tu cazul pe caic ţî-1 descriu. descopere pe răufăcători şi sâ-i p porar noros ziua. Izolat voi- cădea
perfectă. Şi cum crescuse iarba terzic circulaţia automobilelor. Dar Locatarul apartamentului 9 dîn amendeze cum scrie la carte. A- averse de ploaie însoţite de des­
v_a toi rugat de cei de la I.G.O. crezi că le respectă cineva ? Ma­ blocul 9 A a plutit în perioada poi trebuie creată opinie de masă 'ă k£ Ă *L< L i cărcări electrice- V in t moderat
m trim ită un cosaş. După ce s-a şinile circulă ca pe autostradă, iar 25 a p rilie —25 mai în felul urmă­ împotriva părinţilor care nu-şî A din nord-vest. Temperatura acru­
plictisit cu intervenţiile si cu... curăţenie nu face nimeni. A lt as­ to r; 8.40 lei salariu pentru lucră­ supraveghează copiii. Spun aceas­ .{. v t ţ . ; lui variabilă; ziua va fi cuprinsă
promisiunile a găsit un om pe pect. Iţi aduci aminte de furtuna torii administraţiei I clădiri şi ta deoarece o parte dîn copil dis­ între 20 şi 25 grade, iar noaptea
stradă, î-a dat bani şi a cosit iar­ care a fost mai deunăzi. Ea a 10,80 lei apă caldă, deci 19,20 lei trug cutiile de poştă şî afişele, între 10 şi 16 grade.
ba. Dar necazurile abia au înce­ produs unele stricăciuni la blo­ lucrări părţi comune. In perioada zgîrîie pereţii ctc. dînd un aspect
put. Iarba deja uscată trebuia e- cul 9 A şi la centrala termică din 25 mai — 25 iunie a plutit 12 lei neplăcut blocurilor. Asupra aces­ H i H m H H H PENTRU URMĂTOARELE
2 ZILE
vr.cuată. Au trebuit alte interveni­ apropiere. A fost desprinsă tabla pentru lucrătorii administraţiei I tor aspecte trebuie reflectat mai
ţi zadarnice. In cele din urmă de pe acoperiş. Preşedinta co­ clădiri, 13.80 lei apă caldă şi 1.30 JAPONIA. — Compania Hitachi Ltd, din Tokio, a realizat re­ Vremea se îmbunătăţeşte; cerul
a dat foc la iarbă de credeai că mitetului de bloc l-a rugat pe lei energie electrica. Deci 32.10 mult, astfel ca oraşul Deva să cent un nou lip dc telefon, denu mit „telefon folosit fără a fi a- variabil, temporar noros 2 iua; Izo­
tov. Voicu, administrator, să ia fie cît mai frumos. tins" care permite ducerea unei convorbiri sau ascultarea ci fără lat vor cădea averse de ploaie;
cine ştie ce s-a întîmplat. Ce a Iei lucrări părţi comune. Fă- ridicarea receptorului. Aparatul este dolat cu un microfon şi di­ temperatura în creştere uşoară.
măsuri. Aceeaşi rugăminte a fost cînd socoteala reiese că a plătit
mai rămas a adunat-o frumos şi GEORGICA fuzor.
adresată şî tov. Iuşcă. Au trecut cu 13 lei mai mult faţă de luna
a pus-o în cutiile dc gunoi. Cînd

i