Page 35 - Drumul_socialismului_1966_08

VA ’G W A rA T
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3611

Congresul al IX-lea nl P.C.R a a- tele în legătură cu problema ce se comisiile obşteşti, masele largi de în îndeplinirea sarcinilor. Fiecare
roidat o atenţie deosebită dezvoltă­ va discuta în plenară. membri şi nemembri de partid. Fo­ comunist este un exemplu personal Bin scrisorile
rii democraţiei interne de partid, a- In acest sens m-as referi la ur­ losind în permanenţă comisia eco­ in muncă şi desfăşoară o susţinută
plicării consecvente de către orga­ mătorul exemplu. In luna iunie am nomică şi comisiile obşteşti în stu­ activitate politică în rîndul tovarăşi­
nele şi organizaţiile de partid a prin­ analizat în codrul unei plenare a dierea problemlor, la stabilirea unor lor cu care lucrează. Aşa se face că pi­ GRUPUL ŞCOLAR U. M. CU6IR
cipiului muncii colective. In Statu­ comitetului raional dfe partid care măsuri, comitetul raional de partid uă în prezent in această unitate s-a corespondenţilor
tul RC.lt. se subliniază că întreaga este preocuparea organelor şi orga­ are posibilitatea să cuprindă tot mai realizat o producţie de 4.175 litri lap­
activitate a organelor de partid se nizaţiilor de partid pentru întărirea larg sectoarele de activitate, «â or­ te pe cap de vacă furajată existind
desfăşoară pe baza principiului con­ continuă a disciplinei de partid şi ganizeze cu mai multă eficienţă toate condiţiile ca pînă la sfîrşitul n- - recrutează
ducerii şi al muncii colective. Mem­ de stat. In vederea studierii situaţiei munca pentru îndeplinirea sarcini­ nului să se depăşească producţia de Adrese noi
brii de partid pot să-şi spună păre­ clin teren şi pentru pregătirea ma­ lor stabilite de partid. 1.800 litri cît este planificat.
rea într-un cadru organizat asupra terialului a fost alcătuit un colectiv Organizaţiile de partid din unită­ Pentru viitor va sta in atenţia candidaţi (absolvenţi ai şcolilor generale de 7*8 ani pînă
tuturor problemelor puse in discuţie, care avea ca sarcină studierea sti­ ţile industriale şi din agricultură noastră dezvoltarea experienţei do- După ce cu o lună în urmă, Ia versta de 18 ani), pentru examenul de admitere în anul şco­
îar hotăiîrile şi măsurile care se a- lului şi metodelor de muncă ale or­ sint îndrumate permanent să se con­ bindite în privinţa îmbunătăţiri) sti­ constructorii de locuinţe din
doptă să fie rodul consultării unei ganizaţiilor de partid privind mun­ ducă în întreaga lor activitate după lului şi a metodelor de muncă. O Lupeni au predat m inerilor de lar 1966/1967, sesiunea septembrie, la şcoala profesionala de
mase largi de comunişti, rodul gîn- ca de educare a comuniştilor. Mem­ principiul muncii colective. Comi­ mai mare atenţie se va acorda eli­ aici un bloc turn cu 10 nivele, ucenici pentru următoarele meserii :
d irii şi înţelepciunii colective. brii colectivului au consultat un în­ tetele de partid de la EM. si U.C.M. m inării neajunsurilor ce se mai ma­ însumînd 66 de apartamente,
Experienţa ne-a demonstrat că ex­ semnat număr de oameni privind Zlatna, de la cooperativele agricole nifestă în ceea ce priveşte conţinu­ zilele trecute, un alt bloc turn, — modelier turnătorie ;
plicarea consecventă a principiului felul cum se desfăşoară munca de de producţie din M ihalţ, Vinţul dc tul slab al unor adunări generale cu 66 apartamente, şi-a prim it
muncii colective sporeşte eficienţa educaţie, care este preocuparea Jos, Bei’ghm, Şard, Oarda de Jos şi ale organizaţiilor de bază din coope­ loca la rî i. U — termîst tratamentist ;
activităţii desfăşurate de către or­ pentru găsirea de noi forme şi m ij­ altele se călăuzesc neabătut în acti­ rative agricole de producţie cum sînt In felul acesta, numărul fa­
canele si organizaţiile de partid, loace, cauzele unor abateri de la vitatea lor după principiul muncii cele din Galda de Jos, Cricău, Stremţ m iliilo r ce s-au mutat în case — sculer matriţer ;
duce la creşterea capacităţii lor de disciplina de partid şi de stat. Con­ şi conducerii colective. şi Căpud unde, ca urmare a unei noi, de la începutul anului şi
mobilizare a maselor Ia înfăptuirea sultarea largă a masei comunişti­ Receptivitatea, grija faţă de fie­ activităţi mai slabe a birourilor or­ pînă acum. se ridică la 132. — sculer S.D.V. \
sarcinilor trasate de partid, la creş­ lor, studiul efectuat intr-un însem­ care părere şi propunere a membri­ ganizaţiilor de bază nu se întocmesc
terea spiritului de răspundere şi a nat număr de organizaţii de bază lor şi nemembrilor de partid este întotdeauna materiale corespunzătoa­ M LUPENAKU “ lăcătuş mecanic (întreţinere reparaţii) ;
com bativităţii fiecărui comunist, au dat posibilitatea colectivului să o caracteristică a organelor şî orga­ re. Ca urmare, discuţiile sînt purta­
în activitatea organelor şi orga­ întocmească un material bine docu- nizaţiilor noastre de partid. Aceasta te la general, iar măsurile care se — lăcătuş pentru construcţii metalice.
iau nu au un caracter îndeajuns de O nouă promoţie Concursul se va ţine între 1 şi 10 septembrie şi constă din
concret. Mai avem de asemenea or­
ganizaţii de bază cum sînt cele de de muncitori următoarele probe :
MUNCA COLECTIVA operativele agricole de producţie de calificaţi — limba română, scris şi oral ;
la fabrica „Refractara" şi din co­
la Teiuş şi Căpud unde deşi se iau
măsuri, hotărîri corespunzătoare, bi­ Timp de 6 luni Ja întreprin­ — matematică, scris şi oral;
rourile organizaţiilor de bază nu derea electrocentralei Paroşeni
P R I N C I P I U S U P R E M «trag la înfăptuirea lor masa largă a funcţionat un curs de ca lifi­ înscrierile se fac intre 1-30 august 1966,
a comuniştilor. Stă în putinţa noas­
care pentru meseriile de meca­
tră să acordăm un ajutor şi mai e-
nici cazane cu aburi şi munci­
ficient organizaţiilor de bază în îm­ tori la întreţinerea cazanelor.
bunătăţirea stilului lor de muncă, în Cursul a fost frecventat de
promovarea consecventă a princi­ 21 de muncitori. La terminarea
AL CONDUCERII DE PARTID piului muncii colective. In această Iuî, în urma examenului susţi­
direcţie aş menţiona datoria ce ne
revine pentru cultivarea Ia toţi ac­ nut, toţi cursanţii au fost decla­
raţi reuşiţi, dovedind că au de­
tiviştii noştri a sim ţiilui răspunderii, pus o muncă rodnică. A genţia O.NI.T. „Carpaţi"
nizaţiilor de partid din raionul Alba creează un climat tovărăşesc, o at­ al necesităţii îm binării acestuia cu Printre cei care au dat cele
a devenit p practică ca hotărî!'>le şi ION PIPOŞ mosferă prielnică pentru mobiliza­ munca colectivă. Există încă pe a- mai frumoase răspunsuri se află
măsurile privind principalele pro­ rea masei largi la acţiunile iniţiate locuri cazuri cînd unii activişti in m uncitorii Emil Semzaconi, Ni- Deva
bleme ale activităţii să fie adoptate prim-secretar al Comitetului raional de organizaţiile de partid. Aşa de joc să ia măsuri operative de în­ colae Furduî, Ioan Itu, Stelian
în plenarele comitetului raional de Alba al P.C.R. exemplu în practica birourilor orga­ dreptare a unor stări de lucruri cc Ene şi Ludovic Kivera.
partid in urma unor studii ce se e- nizaţiilor de bază de la E M. Zlatna, se manifestă pe teren se rezumă la Vă oferă posibilitatea de a petrece concediul pe litoral in
ioctuează de către colective consti­ din brigăzile zootehnice de la coope­ a informa organul raional de partid. MIRCEA CINCORA condiţii optime, începînd cu data de 1 septembrie 1966.
tuite la nivelul raionului şi care con­ rativele agricole din Vinţul de Jos Mai mult sprijin trebuie să-l acor­ lăcătuş cazane
sultă părerea unui mare număr de mentat, Ilustrat cu multe fapte con­ şi Totoi s-a încetăţenit metoda de de organizaţiilor de partid şi instruc­ SE ASIGURA :
comunişti. Membrii comitetului ra­ crete ceea ce a creat o bază temei­ a se sfătui cu ceilalţi comunişti a- to rii teritoriali. Ajutorul este nece­
ional de partid, masa largă a co­ nică pentru dezbateri. Pe baza dis­ supra modului în care pot fi reali­ sar să-l primească comitetele de La staţia — transport pe C.F.R, cu 50 la sută reducere.
m uniştilor din organizaţiile de bază, cuţiilor purtate si a propunerilor zate anumite probleme. partid, organizaţiile de bază începînd — cazare la cele mai elegante hoteluri din staţiunile M a­
sînt solicitaţi sa-şi spună părerea în făcute s-a putut adopta un plan de De exemplu, biroul organizaţiei de de Ia planificarea muncii şi pînă la de transformare
legătură cu felul cum este mai bine măsuri concret, cu obiective precise. bază din brigada zootehnică a C.A.P. înfăptuirea planului de muncă. maia, Eforie Nord şi Eforie Sud.
să se procedeze pentru co activita­ In organizarea muncii pentru în­ din Vinţul de Jos a analizat în urmă Şi in această privinţă se pot face Haneş — pensiune completă la restaurant.
tea într-un sector sau altul să pro­ făptuirea planului de măsuri adop­ cu o lună felul cum se realizează încă multe. Nu de puţine ori. se Costul pentru o zi masă şi cazare :
greseze tot mai mult. Totodată, ei tat am urm ărit cu atenţie ca întregul producţia de lapte şi carne. Refera­ intîmplâ ca mai multe-organizaţii de — 36 lei in perioada 1-15 septembrie.
sint atraşi 1a adoptarea unor mă­ proces să se desfăşoare pe baza tul prezentat în adunarea generală bază din cadrul aceluiaşi comitet să Lucrările la staţia electrică de — 30 lei în perioada 16-30 septembrie.
suri corespunzătoare, la înfăptuirea muncii colective. Membrii comitetu­ nu a fost însă întocmit de către b i­ analizeze aceeaşi problemă, fără să transformare Haneş de Ia E.M.
bolărîrilor adoptate. lui raional de partid au fost repar­ roul organizaţiei de bază decit după ţină cont de specificul muneîî, de Zlatna se desfăşoară din plin. Se poate asigura şi numai cazarea cu 17 lei pentru peri­
Birou! comitetului raional de tizaţi pe organizaţii de bază să răs­ necesitatea alegerii spre dezbatere a Zilele trecute am găsit acolo pe oada 1-15 septembrie şi 11 lei pentru perioada 16-30 septem­
ce au fost consultaţi toţi membrii
partid manifestă toată grija ca in pundă de îndeplinirea obiectivelor de partid, după ce li s-a cerut pă­ unei alte teme, mai folositoare. Şi maistrul Ilie Matieş şi electri­ brie.
plenarele sale să fie supuse spre prevăzute în planul de măsuri. Par­ rerea. Efectul ? M ulţi comunişti cu acestea se petrec deseori sub ochii cianul Petru Onea, care mun­ Biletele se pot procura prin filialele O.N.T. „C a rp a ţi" din
dezbatere cele maî importante pro­ ticipând la adunările generale din experienţă în creşterea animalelor îngăduitori ai instructorului terito­ ceau de zoi- la montarea siste­ Deva, Alba lulia. Brad, H unedoara şi Petroşani, precum şi la
bleme din toate domeniile de acti­ organizaţiile de bază, membrii biro­ cum sînt Ioan Albu, Trâscuian Ia- rial. Pentru a elimina aceste nea­ mului de bare a două transfor­ comitetele sindicale din întreprinderi şi instituţii.
vitate. Un accent deosebit s-a pus ului şi ai comitetului raional de cob. Ioan Simion au făcut propu­ junsuri ne vom preocupa să îmbu­ matoare de mare capacitate. Am
şi pe îmbunătăţirea conţinutului şe­ partid au ajutat birourile organiza­ neri, şi-au expus părerea asupra fe­ nătăţim conţinutul instruirii apara­ îndrăznit să-i întrerup pentru Inform aţii suplimentare se primesc la filialele O.N.T.
dinţelor plenare, al adunărilor ge­ ţiilo r de baza în organizarea muncii lului în care poate fi asigurată o tului comitetului raional de partid, o informaţie in legătură cu im ­ „C a rp a ţi".
nerale din organizaţiile de bază. de înfăptuire a hotărîrilor adoptate, furajare mai raţională, despre ne­ vom urmări ca membrii biroului să portanţa lucrării. Răspunsul a
Întotdeauna ordinea de zi este a- în îmbunătăţirea întregii activităţi. cesitatea lotizării vacilor după pro­ acorde un ajutor mai concret în îm­ fost cît se poate de concis :
minţntă din timp pentru a da posi­ Astfel, in scopul întăririi disciplinei, bunătăţirea stilului şi metodelor lor — Asigură alimentarea conţi- I
bilitate membrilor comitetului raio­ organizaţiile de bază au fost îndru­ ducţia de lapte, a ridicării nivelu­ de muncă. nuă a utilajelor din mină în
nal de partid să se documenteze te­ mate să pună in dezbaterea comu­ lui cunoştinţelor zootehnice a îngri- Sîntem convinşi că îmbunătăţîn- orice condiţii. b
meinic în legătură cu problema ce niştilor cele mai importante proble­ jitorilor-m ulgători. Văzind că sînt du-ne metodele şi stilul de muncă, Despre calitatea şl ritm ul de fj
va fi discutată. Pentru ca materiale­ me, să efectueze periodic analize antrenaţi de către biroul organiza­ avînd la baza întregii noastre acti­ execuţie am aflat de la surse |
le ce se prezintă în cadrul plenare­ privind respectarea disciplinei, ţi­ ţiei de bază la rezolvarea diferite­ vităţi principiul muncii şi conduce­ competente că este cît se poate 9
lor să fie cît mai bine întocmite, să nerea de expuneri pe teme educa­ lor probleme, că li se cere cu regu­ rii colective, organele si organiza­ de bună şi in avans faţă de M întreprinderea
constituie o bază temeinică pentru tive etc. laritate părerea şi că sînt ţinuţi la ţiile de partid din raionul Alba îşi grafic.
discuţii, se formează colective, sub In munca de transpunere în prac­ curent cu problemele ce lc are de voi* aduce o contribuţie tot mai
conducerea unui secretar al comi­ tică a complexelor probleme pe care rezolvat biroul, membrii acestei or­ mare la mobilizarea oamenilor IOAN JUDE |
tetului raional, care studiază în u- le ridică activitatea politică, econo­ ganizaţii de bază an devenit mai ac­ mu.ncîi pentru înfăptuirea sarcinilor de construcţii siderurgice
nităţile industriale sau în coopera­ mică şi culturală atragem, cu rezul­ trasate de Congresul al TX-lea al Faza inter raională 1
tiv e le agricole de producţie aspec­ tate tot mai bune, activul de partid, tivi, dau dovadă de multă iniţiativă P.C.R.
a Festivalului HUNEDOARA
Abatajele lui Iacob tineretului | oferă spre vînzare din stocuri disponibile următoarele mate­

Tn comunele Vaţa si Buceş fj riale :
din raionul Brad, a avut loc fa- hi
(U rm ate din pag. I) schimbarea lucrurilor. Astăzi, b ri­ za interiaională a Festivalului 8 — aparate contra curent pentru apă;
gada pe care o conduce se numără tineretului. Formaţiile culturale I — baterii pentru încălzire 585X900X955 mm;
ce greutăţile de ordin material se printre cele fruntaşe pe exploata­ din Vaţa, Tomeşti, Tîrnava, Blă- Ij
înlăturau, cele de ordin psihic ră=" re. Ideea im posibilităţii a dispărut ieni şi M ihăileni s-au întrecut I] — becuri cu electrozi în neon pentru relee CH 2 A 120 V;
din mentalitatea ortacilor. Abia
mîneau neclintite. Acum lupta se în cînt şi joc. De mult succes i — cablu compensaţie NI Cr. NI.
după ce s-au încheiat socotelile cu
dădea pe planul ideilor. Noul şef greutăţile $i cu ideea „vrăşmaşă" s-au bucurat soliştii vocali de j — comutator 2X9 poz. 40 Km;
de brigada n-a bănuit la început Iacob $î-a dat seama că de fapt el muzică populară — fraţii Oprea P — debltmetrî diferiţi;
că lupta pe planul ideilor este n-a lucrat într-un singur abataj. (Blăjeni) şi echipa de dansuri — diafragme diferite;
ma< grea, mai anevoioasă, mai as­ Flecare ortac era un abataj de un din satul Dupăpiatră. — electromotor 1! kW. P.N.Z 400. 220 V CC 1000 T/m;
cunsă parcă. Cînd şi-a dat seama de fel deosebit. Comunistul a făcut Cei peste 1.000 de spectatori — oale condens de 0 20 şl 30;
toate acestea, pentru el sarcina ordine a bit în abatajul adevărat, din care au participat la întreceri­
care se scoate azi minereu peste le artistice şi culturnl-sporlîve — pompă centrifugă 12 N.D.G. cu motor 110 kW 1000 T/m ci. 800
scoaterii brigăzii din impas deve­
plan. cit şi în abatajele luptei psi­ au aplaudat cu multă căldură mc/h ;
nea mai complicată, căpăta pro­ hologice. Rezultate bune pe toată pe tinerii artişti amatori.
porţii uriaşe. In stincă c mai u- Qinia. Şî azi toţi ortacii recunosc — rclţu protecţie R.D.I.-U.R.S.S. cu transf. M din 1955;
şor să descoperi minereul decit în m eritul şefului lor de brigadă. IOAN BAŞA — releu curent ET 5221/2 şl S 1-2;
om ceea ce este rău, retrograd. Şi — releu curent ET 551/60;
după ce ai descoperit, lucrurile nu — separatori monofazlcl de 10 kW;
s-au terminat, pentru că ideea a- — vane din fontă 0 1400 plate cu roată de manevră 1000 CA;
planului era pe cît de adânc înfip­ Fondul forestier să fie — ventile electromagnezlte;
ceasta a im posibilităţii îndeplinirii
tă în mintea unora pe atît de fe­ — ventile ellcoidaîe 3000*12.000 Cb 1-17 mm CA; cu electromotor
lurită ca manifestare. La Teofil 1,7 UW. 930 rotaţii/mlnut;
Matei, vagonetarul, de pildă, ea — cablu de forţă CSHPB 9X1;
avea ca ultim ă expresie absenţa m ai bine gospodărit — cablu de forţă CYY 2X25;
nemotivată de la lucru. Nu-i greu — cablu de forţă CYY 4X25;
de întrevă7.ut aici cercul vicios. — cablu de forţă CYY 1X120;
Dum itru Budacă si-a exţprimat ce­
(Urmare din pag. I) Pentru îndeplinirea planului pe — cablu de forţă CYY 3X120;
rerea de a pleca în altă brigadă 1967 şi pe perioada planului cincinal,
unde se lucrează şi se eiştigâ mai au arătat că in unităţile forestiere a reieşit din dezbateri, se impune e- — cablu de forţă CYY 3X185 + 95.
bine. A şi plecat în cele din urmă. există rezerve interne care, valorifi­ limînarea deficientelor arătate, lua­ Informaţii suplimentare precum şl listele detaliate de mate­
Lui Iacob i-rui fost puse In încer­ cate, vor duce la derpăşirea prevede­ rea unor măsuri privind stabilirea riale, pentru consultare se pot cere de la serviciul aprovizionare
care în această situaţie toate cali­ rilor. Una dintre aceste rezerve va­ chibzuită a cifrelor de plan pe fie­ I.C.S.H., telefon 1628. 1151.
tăţile: şi aceea de psiholog pentru loroase este extinderea mecanizării care formaţie de muncă şi pe fie­
a descoperi ce gîncleşte fiecare or­ lucrărilor în parchete, depozite şi care utilaj, definitivarea prevederilor
punctele de încărcare. In prim ul se­ tehnologice, asigurarea în trimestrul
tac, şi aceea de „medic" pentru a
mestru din an s-au obţinut rezultate IV de stocuri pe faze de lucru pen­
găsi rapid diagnosticul, şi aceea de slabe în utilizarea mecanismelor. La tru prim ul trimestru din anul care
organizator al muncii, dar mai ales operaţiile dobortt-secţionat, scos-apro- urmează, extinderea mecanizării lu­
i s-a cerut de natura lucrurilor să piat şi cojit mecanic planul s-a rea­ crărilor şi a metodelor superioare de G ffn ft& tu F PEAJ T R u
lizat doar în proporţie de 52,3 la exploatare etc.
dea încredere fiecărui om că stă
sută, 97,1 la sută si respectiv 25,0 In cadrul adunării a luat cuvîntul
în puterile brigăzii să înlăture sta­ la sută. La doborît şi secţionat me­ tovarăşul loachim Moga, secre­
rea de fapte existentă. canic nici o întreprindere nu şi-a tar al Comitetului regional Hune­ IfU D l/S T R E A U lA R tA
ŞL comunistul Gheoorghc Iacob a realizat planul fizic, iar productivi­ doara al P.C.R. Vorbitorul a .apre­ B.£MWWSJe
tatea pe utilaj a fost realizată nu­
dovedit că are astfel de calităţj in ciat rezultatele obţinute în primul
O nouă încărcătura dc minereu pleacă de la Telinc spre furnalele mai de către I. F. Sebeş. Această semestru al anului şi a subliniat sar­
doze suficiente pentru a determina Ţ U R N U - S E V P R /N
Hunedoarei. stare de lucruri se datoreşte faptu­ cinile principale ce revin unităţilor fo­
lui că o parte dintre utilaje, în stare restiere tn timpul care a moi rămas
de funcţionare, au stat în magazii din acest an şi în anii planului cin­
fără să fie utilizate, desi se simţea cinal. Tn vederea îndeplinirii preve­ PR O D U C E $ U / VREA Z A ~ ~ ^ \P £
nevoia folosirii lor în parchete. Funi- derilor planului este necesar să se r / T / E UM BOGAT S O R r/M E /v r O E " P fO B /l D £
cularele şi cojitorile nu au fost a- urmărească mai îndeaproape modul
Produse !a nivelul exigenţei cumpărătorilor provizionate in mod ritm ic cu mate­ de realizare a tuturor indicatorilor
rial lemnos. A existat o slabă preo­
cupare pentru întreţinerea şi exploa­ de plan, nu numai a celor cantitativi.
Planul va trebui realizat în mod r it­
tarea raţională a mecanismelor. O mic la toate sortimentele. In acest
consumului specific, condiţie esenţialei în reduce­
(Urmare din pag. I) parte dintre fierăstraiele mecanice în scop este necesar să existe mai m ul­
rea preţului de cost, cu alît mai mult cu cît acest loc .să fie folosite la doborîtul arbo­
Kfl 1
Pentru anul 1967 cifrele prevăd o creştere a indicator a fost depăşit în cele 7 luni trecute, cu rilor, unde puteau realiza producti­ tă preocupare pentru întreţinerea, -v*, • T V fţ J V T 7 7
l n
volumului producţiei întreprinderii cu 18,42 ia pesle 500 mii lei. vitatea planificată, au fost întrebu­ repararea şi folosirea mecanismelor, ) wS / ^ \ 1
'\
sută, ajungînd pînă în 1970 la o creştere de 65,35 In concluziile discuţiilor tov. Petru Răşinarii, inţate pe rămpi sau in depozitele fi­ pentru calificarea şi ridicarea ca lifi­ 1 \ / J W
• < V /
la sută. Traducerea în viaţă a noilor sarcini so­ secretar al comitetului raional dc partid, s-a refe­ nale. cării mecanicilor. Munca va trebui V J 1 / ( I A 1 ) /
licită o îmbunătăţire substanţială a organizării rit la unele rezei-ve interne pe care colectivul de organizată mai bine. Este necesar ca ( \ i 1
au arătat
vorbitorii
Deficienţe,
---
producţiei şi a muncii, desfăşurarea acestora pe aici Ie posedă şi pe care are datoria de a le valo­ Victor Aslău, de la I. F. Sebeş. ing. în fiecare parchet să se constituie o « /
/ \
baze ştiinţifice, care să ducă la realizarea rit­ rifica; la îmbunătăţirea procesului tehnologic şi la Eniseiu Colhon, de la I. F. Baia de brigăzi complexe cu plata în acord / \ I w 1
global — metodă de lucru ce şi-a
mică a planului fizic şi valoric. grija pentru calificarea salariaţilor. Criş, Vasile Rusu, de la I. F. Orăş- f ]
In cuvîntul lor, tovarăşii Dan Androne, Gh. Grija faţă de om a fost reliefată deosebit în c.h lie si alţii, s-au manifestat şi în or­ dovedit eficacitatea. O însemnată a- ( L \ f \ n \
Martha, Mîhaî Schiau, Victor Perla, ing. Sabi­ vîntul tovarăşului Ion Sirbu, şeful secţiei dc ganizarea muncii. In unele sectoare, tenţie va trebui acordată executării ) D l f f / / ( o A T O
na Bucătarii, C. Duca, Ioan Staicu şi alţi vorbitori propagandă şi agitaţie a Comitetului regio­ deşi se cunoştea avantajul organiză­ lucrărilor de investiţii. In fiecare u- s Z S j — J
au apreciat existenţa unor posibilităţi reale pen­ nal de partid. Subliniind necesitatea cali­ rii muncii in brigăzi complexe cu nitate se impune să se analizeze de- c K , S E » ;
tru înfăptuirea noilor sarcini şî că. pentru aceas­ ficării şi ridicării calificării muncitorilor, ca plată in acord global, a existat o cadal modul de realizare a obiective­ > u
ta se impune luarea tuturor măsurilor care slabă preocupare in această direcţie.
să asigure materialele necesare şi ritm icita­ element principal în creşterea productivităţii lor stabilite prin plan pentru a putea
muncii şi im plicit a veniturilor muncitorilor, vor­ In activitatea economică a între­ fi respectate întocmai termenele de
tea corespunzătoare în aprovizionarea tehnieo- bitorul a recomandat comitetului de partid, prinderilor s-au făcut simţite şi alte
materială ; utilajele să fie folosite raţional şi la deficienţe care. eliminate, vor duce punere în funcţiune.
întreaga capacitate. întreţinerea acestora sâ se fa­ conduceri5 întreprinderii, organizaţiilor de masă, la îmbunătăţirea procesului de pro­ Desfăşurînd o muncă mai organi­
că în mod curent ; folosirea judicioasă a forţei sâ aibă în continuare faţă de oameni o grijă părin­ ducţie. Planul nu a fost realizat în zată, aplicînd măsuri eficace în pro­ \ j r . lih
de muncă, punîndu-se un accent deosebit pe dis­ tească, plină de respect. împotriva puţinelor feno­ mod ritm ic ; asistenţa tehnică n-a ducţie, perfecţionînd tehnologia de
mene negative întîlnite să se creeze o opinie de ma­
ciplină. să, iar faţă de entuziasmul cu care oamenii partici­
In activitatea de viitor atenţia trebuie îndrep­ fost totdeauna corespunzătoare ; lucru, întreprinderile forestiere vor
tată spre studierea aprofundată a situaţiei econo- pă la înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de-al IX - transportul masei lemnoase nu s-a reuşi să-şi îndeplinească si să-şi de­ V /f £ f 0 y .~ C A A ie R A CO,, / R / A / A "
mieo-financiare a întreprinderii. Colectivul tre­ lea Congres al partidului să se manifeste o grijă desfăşurat în condiţii optime din cau­ păşească sarcinile ce le revin pe A I A S U T A P I/A 8 S IA D E S E R V /r „ /V E E r i/A / "
buie sâ fie preocupat, să lupte pentru reducerea şi atenţie deosebită.
za defectării maşinilor şi a abateri­ anul 1967 şi pentru urm ătorii ani ni B / B l/ o r p c A c o n a /A /A P A „ c a s / a a o *
lor disciplinare ale şoferilor. planului cincinal.