Page 37 - Drumul_socialismului_1966_08

PROLETARI D IN TOATE TARILE. U N IT I-V A I
VIZITE ALE UNOR TOVARĂŞI

CIN CONDUCEREA DE PARTID

• întrunirea Şl DE STAT ÎN REGIUNEA

Consiliului de HUNEDOARA

Miniştri al Franţei
i »
In ziua de 10 august a.c., tovarăşul privire la o mai bună organizare a
ORG&N AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAI ® Vietnamul Manea Mănescu, membru supleant muzeului, întreţinerea locurilor şl
al Comitetului Executiv, secretar al
monumentelor istorice, popularizarea
C.C. al P.C.R., a făcut o vizită în o- acestora pentru a putea fi cit mal
de Sud raşul Alba Iulia. Au fost vizitate Sala larg cunoscute de către' oamenii
muncii.
ANUL X V III NR. 3.612 VINERI 12 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BANI U nirii, muzeul, biblioteca Batthya- ★
neum. locul unde au fost întemniţaţi
m artirii răscoalei din 1784 — Horia, Ieri. tovarăşul Gheorghe Gaston
Cloşca şi Crişan, precum şl alte mo­ M arin, membru al C £. al P.C.R., vice­
numente istorice ale cetăţii din A l­ preşedinte al Consiliului de Miniş­
LARGI POSIBILITĂŢI DE * 3 lia, tovarăşul Manea Mănescu a fost Călin, membru al C.C. al P.C.R..
tovarăşii
tri, însoţit de
Gheorghe
ba Iulia.
In cursul vizitei sale in Alba lu-
prim-secretar al Comitetului regional
însoţit de tovarăşii Gheorghe Călin, de partid şi Ion Marinescu, m inis­
- i yprapii membru al C.C. al P.C.R., prim-se- trul industriei metalurgice, a vizitat
DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI IC cretar al Comitetului regional de Combinatul Siderurgic Hunedoara.
La sfîrşituj vizitei a avut loc o dis­
partid şi loan Pipoş. prim-secretar
cuţie cu cadrele tehnico-inginereşti
ai Comitetului raional Alba al P.C.R.
T . zeului şi loan Popa, directorul bi­ din combinat în legătură cu îmbu­
Tovarăşii Al. Popa. directorul mu­
nătăţirea continuă a organizării pro­
In expunerea tovarăşului Nicolae lităţile de care dispun cooperativele * bliotecii Batthyaneum, au dat oaspe­ ducţiei, asigurarea realizării ritmice
Ceauşescu la plenara Comitetului GEORGE NOMOŞTEAN agricole din regiunea noastră. E ade­ V 1 * telui explicaţii în legătură cu obiec­ a sarcinilor de plan, respectarea dis­
Central al partidului din 27-28 iunie secretar al Comitetului regional vărat că cifrele medii prezintă unele m n tivele vizitate. ciplinei contractuale şi alte proble­
a.c. se arată că: „in anii viitori agri­ Hunedoara al P.C.R, realizări. Analizind însă mai atent 5 & In cursul vizitei, tovarăşul Manea me ale activităţii economico-finan-
cultura se va afirma tot mal mult ca aceste cifre se mai constată şi unele Mănescu a dat o serie de indicaţii cu ciare a combinatului.
ramură principală a economiei na­ neajunsuri. Astfel, dacă la total e- , ,
ţionale, asigtirind satisfacerea în con­ fective s-au obţinut rezultate bune,
d iţii tot mai bune a necesităţilor de in cele din raionul Alba. Aici, con­ nu acelaşi lucru ii putem spune des­
consum ale populaţiei şi a altor nevoi siliile de conducere şi specialiştii au pre efectivele matcă. In cooperati­ Cheile Bicazului-interesant punct de studiu
ale societăţii". Contribuţia sectorului manifestat o mai mare preocupare vele agricole, s-a rămas sub preve­
zootehnic la progresul general al a- pentru reţinerea tuturor bovinelor derile planului cu peste 1440 capete M P T fF IT lM fl
griculturii a fost concretizată în sar­ care au un potenţial zootehnic ri­ vaci şi juninej. Cele mai mari râmî- Cheile Bicazului au devenit in ul­ de 30 de metri, este deosebit de rezis­
cinile planului cincinal care apre­ dicat. Depăşiri însemnate au fost în­ neri in urmă există în raioanele O- tima vreme un interesant punct de tentă la vînturi şi furtuni. Declarate
ciază că există posibilităţi pentru ca registrate şi la efectivele de porcine, răştie, Alba şi Sebeş. Cauza princi­ studiu pentru botanîşti şi silvicul­ rezervaţie ştiinţifică, pădurile de pin
în anul 1970 să se ajungă, pe ţară, ovine şi păsări. pală constă în slaba întreţinere a ti­ tori. Printre altele, aici vegetează o silvestru din Cheile Bicazului fac
la 5.2-5,4 milioane de bovine, 6,9 m i­ La producţia de lapte, trebuie spus neretului bovin destinat reproducţi­ specie de pin silvestru, răspîndit in în prezent obiectul, unor ample cer­
lioane de porcine şi 13,8—14,4 de o- că pe loc de frunte se situează coo­ ei. De asemenea, în unele părţi se fo­ pilcuri dese de arboret. Curiozitatea cetări în scopul extinderii acestei
vine. Se subliniază, de asemenea, că perativele agricole de pe raza oraşu­ losesc şi acum tauri necorespunză­ pe care o prezintă această specie de specii de arboret şl pe alte soluri de­
pentru aceasta este absolut necesar lui regional Deva. care pe şapte luni tori. iar monta nu este dirijată po­ conifere constă in faptul că ea se gradate din masivele muntoase ale
să se acorde maximum de atenţie din acest an au obţinut in medie cîte triv it cerinţelor. De altfel, în multe «imn** dezvoltă cu rapiditate pe un teren Carpaţilor.
lărgirii bazei furajere, prin intensifi­ 1.105 litri lapte pe cap de vacă fu ­ unităţi nici nu există suficient inte­ mmA -. petrografic, ajunge pină Ia înălţimea (Agerpres)
carea acţiunilor de îmbunătăţire a rajată. Aproape la acelaşi nivel se res pentru consolidarea turmei de : %
păşunilor şi fîneţelor naturale, spo­ situează cooperativele agricole din bază. Aici, o mare vină o au şi unii
rirea producţie; de furaje concentra­ raioanele Sebeş, Alba şi Orăştie. Din­ medici veterinari care nu se preo­
te, trifoi, borceaguri etc. tre unităţi merită a fi evidenţiate cupă cu destulă insistenţă de selec­ Noua locomotivă Diesel în faza
In condiţiile regiunii Hunedoara, cooperativele agricole din Bâcia care ţie, reproducţia şi de prevenire a îm­ S l i 1
cu o bogată tradiţie în creşterea ani­ a realizat 1.554 litri, Apoldul de Sus bolnăvirilor. Nerealizarea efectivelor
malelor, cu păşuni şi fineţe naturale cu 1.467 litri, Miercurea cu 1.449 li­ matcă se mai datoreşte natalităţii finală de montaj
care ocupă peste 300.000 hectare, zo­ tri, Simeria cu 1.452 litri etc. Ca ur­ scăzute şi m ortalitâţilor. La bovine,
otehnia are largi posibilităţi de dez­ mare a obţinerii unor producţii spo­ de pildă, procentul de natalitate a
voltare. Tocmai de aceea, în ultima rite, planul pe şapte luni la livrarea ajuns pină in prezent la abia 54 (a m m Prototipul locomotivei Diesel hi­ oră şl este prevăzută cu o cabină c u
vreme, la indicaţia Comitetului re­ laptelui pe bază de contract s-a rea­ sută. Sub media realizărilor pe re­ draulice de 1 250 CP creaţie a con­ două posturi de comandă pentr u
gional de partid, eforturile oameni­ lizat în proporţie de 108,2 la sută. Şi giune sint cooperativele agricole din structorilor de maşini de la Uzinele mers în ambele sensuri. Faţă de lo­
lor muncii din agricultură sînt în­ la creşterea sporului în greutate pu­ raioanele flia. Hunedoara şi Sebeş. ,.23 August" din Capitală, se află tn comotivele cu aburi, locomotive
dreptate spre creşterea ponderii a- tem consemna unele rezultate bune. In ceea ce priveşte producţia de i ■ faza finală de montaj. In curînd vor Diesel hidraulice prezintă o serie dr
cestui sector în ansamblul activităţii Realizările înregistrate în zooteh­ lapte, trebuie arătat că în urma mă­ începe şi probele individuale pe in­ avantaje: consum redus de combus­
fiecărei unităţi. Bilanţul realizărilor nie, se datoresc în primul rîhd mă­ surilor luate a fost posibil ca faţă de stalaţii, urmînd ca pină la 23 august tibil, uzură mai mică a căii de rula­
obţinute în cele şapte luni din acest surilor luate de către biroul Comi­ aceeaşi perioadă a anului trecut, să f i i ! să se execute prima probă de par­ re, viteze mai mari, conducere m i
an este edificator. Dacă analizăm tetului regional de partid pentru ca se obţină cu 90 litri lapte mai m ult curs. simplă.
sporirea efectivelor şi realizarea pro­ acest sector să se ridice la nivelul de la fiecare vacă furajată. Există Noua locomotivă este destinată înzestrarea parcului de materii:
ducţiei de lapte şi carne vom vedea cerinţelor şi posibilităţilor existente însă şi în această privinţă unele ră- transporturilor mixte de m ărfuri şi rulant cu noile locomotive va con­
că acolo unde există preocupare în regiune. Biroul Comitetului regio­ mîneri în urmă. Spunem aceasta de­ • ' * ** - persoane, pe liniile cu ecartament tribui la înfăptuirea sarcinilor c u
pentru asigurarea bazei furajere Şi nal de partid a dat indicaţii ca pe­ oarece in raioanele Brad, Ilia, Haţeg normal, precum şi manevrelor în privire la dieselîzarea transporturi­
pentru o bună hrănire raţională a a- riodic să se analizeze la toate nive­ şi Hunedoara producţia de lapte este £ ■UT- staţiile de cale ferată. Ea are viteze lor pe calea ferată.
nimalelor. pentru practicarea unei lele stadiul de realizare a sarcinilor sub realizările pe regiune. Cauza maxime cuprinse intre 60—100 km pe (Agerpres)
selecţii riguroase, permanentizarea care stau în faţa oamenilor muncii constă în slaba preocupare a unor
îngrijitorilor etc. vedem că rezultate­ din sectorul creşterii animalelor. consilii de conducere şi specialişti
le sînt bune. La total bovine, de p il­ Fină acum, fiecare analiză s-a soldat pentru hrănirea raţională a animale­
dă, cifra anuală planificată a fost cu fnăsuri concrete privind asigura­ lor. Trebuie combătute cu tărie as­ Să grăbim executarea arăturilor!
depăşită cu peste 3.000 capete. Din­ rea bazei furajere, realizarea efecti­ pectele de genul celor care au loc la
tre acestea, 803 capete de bovine sînt velor, a consţrilcţiilor planificate. cooperativa agricolă din Şibot unde Vu
numai în cooperativele agricole din Cu toate acestea, rezultatele din
raionul Sebeş, Iar peste 560 capete sectorul zootehnic nu reflectă posibi­ (Continuare in pag. a 2-a) ONOIU Paralel cu treierişul, una din lu ­ analiza rezultatelor obţinute de coo­ rea realizării normei 7 pe fie­
crările spre executarea căreia intr-un perativele agricole de pe raza oraşu­ care tractor. I V
tim p cit mai scurt trebuie să-şi con­ lui regional Deva. Acestea puteau ara
centreze eforturile ţăranii coopera­ în două zile cele 44 hectare cu numai La data de 11 august a.c. situaţia
tori şi mecanizatorii este executarea, 7 tcactoare. La feWstau lucrurile şl arăturilor de vară în cooperativele
arăturilor de vară; Importanţa şi ne­ In raioanele Haţeg, Brad şi oraşul re­ agricole de producţie, pe raioane, se
cesitatea efectuării acestei lucrări gional Hunedoara. prezenta astfe l:
imediat după secerişul cerealelor pă-
Stă în posibilitatea cooperatorilor
ioase este bine cunoscută de către şi a mecanizatorilor ca prin măsuri 1. Alba 36,6%
toţi lucrătorii din agricultură, ea in- tehnice şi organizatorice chibzuite să 2. Orăştie 36.4%
fluenţînd pozitiv asupra creşterii pro­ asigure pregătirea unei baze trainice 3. Sebeş 34,4%
ducţiei la hectar. Este firesc deci ca producţiei viitoare. In acest scop se 4. Deva 32,6%
in fiecare unitate să se acorde o impune mobilizarea tuturor forţelor 5. Ilia 32,2%
6. Haţeg
17%
f& u £ e j deosebită atenţie eliberării terenului la eliberarea grabnică a terenului şi 7. Brad 13,3%
si executării arăturilor^
Dar, analizind situaţia realizărilor o preocupare mal susţinută în vede­ 8. Hunedoara 8 .8 %
înregistrate pină acum se constată
rezultate diferite de la un raion la
Activităţii de producţie Există rezerve pentru îmbunătăţirea altul. Astfel, în raioanele Alba, 0 -
răştie şi Sebeş se poate aprecia că
există o preocupare susţinută pentru
înaltă eficientă economică deservirii populaţiei asigurarea unei temelii trainice pro­
ducţiei viitoare Cooperativele agri­
cole din raioanele amintite urmăresc
cu mai multă perseverenţă buna or­
Fără îndoială că activitatea desfă­ nizare în abataje s-a ajuns ca tn pe­ Cu ocazia dezbaterii cifrelor de crul pe faze la centrele de comandă ganizare a muncii in vederea elibe­
rării terenului şi folosirii cu randa­
şurată în perioada scursă de la în­ rioada 1 ianuarie — 1 iunie produc­ plan. care a avut loc la Uniunea re­ confecţii, s-au organizat consfătuiri, ment sporit a tractoarelor. Ca urma­
ceputul anului şi pină in prezent de tivitatea muncii să crească cu 9 la gională a cooperaţiei meşteşugăreşti concursuri şi schimburi de experien­ re, in ultimele două zile în raioanele
către colectivele de muncitori, ingi­ ■sută. De asemenea, la E.M. Zlatna. Hunedoara-Deva, un accent deosebit ţă' în vederea realizării unor lucrări Sebeş şi Alba s-a reuşit să se. efectu­
neri şi tehnicieni din cadrul Între­ prin aplicarea unor măsuri de elim i­ s-a pus pe îmbunătăţirea deservirii de calitate, au fost create 60 produse eze arături de vară pe 491 şi respec­
prinderii miniere Deva este rodnică. nare a strangulărilor şi a locurilor populaţiei. Acest lucru este firesc. noi, etc. tiv 236 hectare. Trebuie arătat însă
Pentru a ilustra acest lucru, citeva înguste s-a înregistrat o creştere a Numărul cetăţenilor care apelează la Din materialul prezentat şi din dis­ că şj în aceste raioane există încă
date sînt pe deplin edificatoare. Pla­ productivităţii de 4,5 la sută. Rezul­ serviciile cooperaţiei meşteşugăreşti cuţiile purtate de către tovarăşii Con­ posibilităţi pentru impulsionarea rit­
nul de stat pe primele şapte luni ale tate bune s-au obţinut la majoritatea a crescut considerabil, iar pretenţiile stantin Oprişa, Nicolae Bucşeru, loan mului de lucru prin organizarea
anului a fost realizat şi depăşit la exploatărilor in realizarea sarcinilor lor la fel. Cind intră in unităţile de Zaharie, Dumitru Toma, loan Medrea schimbului doi pe un număr mai
toţi indicatorii şi la toate sortimen­ de plan în mod ritmic, lună de lună, croitorie, cizmărie, frizerie, reparat şi a lţii a reieşit că datorită nefolosi- mare de tractoare şi folosirea în
tele. La producţia globală, producţia decadă de decadă.. In ceea ce p ri­ aparate radio, televizoare, ceasuri rii tuturor rezervelor şi posibilităţi­ schimburi prelungite a tractoarelor
marfă, producţia marfă vîndută şi veşte calitatea producţiei este sufi­ etc., cetăţeanul are pretenţia ju stifi­ lor, in cele şapte luni ale anului nu utilizate la treieriş.
încasată depăşirile sint de peste cient să arătăm că în perioada res­ cată să fie servit prompt şi cu lu­ au fost îndeplinite sarcinile de plan Cu mult sub nivelul posibilităţilor
7 la sută. De asemenea, a fost de­ pectivă condiţiile contractuale au crări de calitate. Iată de ce în cen­ la producţia marfă, încasări în nu­ sînt realizările'înregistrate (a arături
păşită productivitatea muncii pla­ fost respectate întocmai, iar preve­ trul dezbaterii cifrelor de plan a stat merar etc. O serie de deficiente se de către cooperativele agricole din
nificată şi s-au obţinut economii derile STAS pentru concentrate au ca o problemă de bază şi îmbună­ manifestă insă in realizarea unei de­ raionul Ilia şj cele de pe raza oraşu­
importante la . preţul de cost. Aşa fost depăşite in totalitate. tăţirea deservirii populaţiei. serviri la nivelul cerinţelor actuale. lui regional Deva. Că aşa stau lucru­
cum s-a arătat în materialul pre­ Scoţind in evidenţă părţile poziti­ Informarea prezentată de tov. Le- Cei prezenţi s-au angajat să depu­ rile ne-o dovedesc faptele. In raionul
zentat de inginerul şef al între­ ve. atît materialul prezentat, cit şi ontin Blăjan. preşedintele U.R.C.M. nă toate eforturile pentru eliminarea Ilia spre exemplu, tim p de două zile
prinderii, Râul Costea şi participan- participanţii la discuţii, au arătat că a pus la curent pe cei prezenţi cu deficienţelor. Ei şi-au exprimat ho- s-au arat abia 94 hectare. Kâcind un
iii la discuţii cu ocazia dezbaterii ci­ în cadrul întreprinderii există posi­ realizările obţinute în primele 7 luni tărirea de a munci neobosit, în aşa simplu calcul se constată că această
frelor de plan, toate acestea sînt ur­ bilităţi reale de creştere a produc­ ale acestui an. Ele au fost comple­ fel ca sarcinile ce le revin pe anii suprafaţă se putea ara cu numai 16
inarea unor preocupări susţinute a ţiei şi productivităţii muncii, îmbu­ tate prin cifre şi fapte de către pre­ următori şi cele din acest an să fie tractoare. Raportînd realizările la Printre mecanizatorii de la S.M.T, Orăştie care îşi aduc o contribuţie
tuturor colectivelor de muncă pen­ nătăţire a calităţii produselor şi re­ şedinţii dc cooperative, vicepreşedin­ îndeplinite cu succes. numărul de tractoare existente re­ substanţială la pregătirea unei temelii puternice producţiei viitoare se
tru îmbunătăţirea continuă a activi­ ducere a preţului de cost, care folo­ ţi şi alţi participanţi la dezbateri. A V. ALBU iese că nu se foloseşte nici jumătate numără şi Nicolae Enciu. In fotografia de fată vi-| prezentăm lucrind
tă ţii de producţie. site din plin, vor conduce In reali­ reieşit că în perioada amintită pla­ din capacitatea de lucru a utilajelor. la executarea arăturilor de vară pe ogoarele cooperativei agricole din
Organele şi organizaţiile de partid, zarea şi depăşirea cu succes a sarci­ nul producţiei globale a fost depăşit (Continuare in pag. a 3-a) O situaţie asemănătoare ne oferă şi Sîntandrei.
conducerile exploatărilor şi-au în­ nilor sporite din anii cincinalului. cu 5,3 la sută. Ia prestări servicii ne­
dreptat atenţia spre organizarea cit Ing. Alexandru Cioc, şeful E.M, Mun- industriale cu 5,7 Ia sută, deser­
mai judicioasă a muncii şi a produc­ cel, ing. loan Sloia, şeful E.M. Zlat­ virea populaţiei cu 5,7 la sută
ţiei, realizarea ritmică a sarcinilor de na şi alţii au subliniat că realizările etc. Obţinerea acestor rezultate con­
plan şi folosirea mai deplină a utila­ puteau fi însă m ult mai bune dacă stituie rodul muncii membrilor coo­
jelor şi a tim pului de lucru. In ca­ preocupările conducerilor exploatări­ peratori care, sub îndrumarea orga­ ! LABORATORUL CULINAR
drul unităţilor au luat fiinţă colec­ lor ar fi fost îndreptate asupra fe­ nizaţiilor de partid, au depus efor­
tive formate din cei mai buni spe­ lului cum îşi realizează planul fie­ turi susţinute pentru a duce la în­
cialişti. activişti ai organizaţiilor de care sector, fiecare brigadă şi echipă. in
partid şi de masă, care au scos la Dar, asistenţa tehnică la unele locuri deplinire sarcinile ce le-au stat I Puţină lume cunoaşte ce se în- de turişti, „laboratorul culinar" In condiţii aproape asemănă­ ce intră în lucru, ar trebui să stea
iveală rezervele existente în aceste de muncă, îndeosebi la cele mai în­ faţă. Datorită preocupării care a e- timplă dincolo de uşa localului işi afişa o carte de vizită neaştep­ toare se pregăteşte mincarea şi tot acoperită. Dar la „ŞurianuP
direcţii şi au stabilit cele mai efi­ depărtate, aprovizionarea brigăzilor xistat de la începutul anului şi pină public, respectiv in bucătăria, in tat de curată. O surpriză plăcută în bucătăriile restaurantelor Sebeş şi la „Dacia" Orăştie, nu
ciente măsuri pentru valorificarea cu materiale nu s-a ridicat întoldeau- in prezent au fost înfiinţate 44 noi cămar.n de alimente ale acestuia. am avut şi în bucătăria bufetului „Strugurul" din Alba Iulia şi se întîmplă aşa. Nu-i oare aceas­
lor. La E.M. Deva, de exemplu, prin Ne-am propus deci .să tragem „Expres" din Deva, unde tovară­ „Mureşul" din Deva. Să nu uităm tă1 0 măsură preventivă pentru
îmbunătăţirea tehnologiei de exploa­ unităţi de deservire in care au fost cortina", cu alte cuvinte să des­ şa Silvia Epure (şefa de tură) că de felul cum se lucrează in toţi lucrătorii din alimentaţia pu­
tare şi creşterea gradului de meca­ (Continuarc în pag. a 3-a) atraşi 137 cooperatori, s-a extins lu­ criem o parte din constatările ştiuse să-şj organizeze bine mun- acest laborator culinar depinde blică ?
noastre prilejuite de raidul-an-
chetâ organizat prin bucătăriile
cltorva restaurante şi bufete din Vasele
regiunea noastră. Raid prin bucătăriile
Petroşani şi o să cerem acest lucru foarte curînd. Re­ Un prieten, fost lucrător pe un
comand insă cercetătorilor să efectueze studii şi să vapor de cursă lungă, ne spunea
stabilească măsuri concrete privind îmbunătăţirea aera- Cartea de vizită a localurilor publice
a rn e td e p ro p u n e ri jului şi reducerea prafului iar in ceea ce propun să ca gustul mîncării depinde şi de
se ţină cont şi de criteriul economic". gospodarului priceput vasul in care este gătită. O cra-
tiţă sau o oală cu zmalţul sărit
ţ Ing. loan Stoia şeful E. M. a arătat că este ca pentru pregătirea celor peste uneori sănătatea celor ce consu­ ori nespălată bine iţi dă peste
necesar să fie procurate cit mai curînd aparate de cu­ Ancheta noastră pe tema enun­ 30 de sortimente de produse cu­ mă produsele elaborate aici. cap reteta (a gustului, bineînţe­
In cuvînlul său, Paul Popescu, ing. şef la E. M. Cer- plare pentru funicular din lipsa cărora se înregistrează ţată a durat două zile. Am folo­ prinse în planul-meniu zilnic. les). Ei, in acest raid-anchetă. am
tej, a propus efectuarea unui studiu asupra posibilită­ mari stagnări in producţie. Refermdu-se la aceasta, ing. sit pentru documentare dimine­ La „Dacia" Orăştie, în schimb, căutat „cu luminarea" să găsim
ţilor de reducere a prafului din subteran şi îmbunătă­ Marin Sebescu. mecanic şef al intreprinderii, a arătat ţile. De ce ? Pentru că atunci se ne-a intim pinat incâ din prag o De la Pol la Ecuator şi noi un vas fără zmalţ spart.
ţirea condiţiilor de acraj la exploatarea respectivă. că este necesar ca U.RU.M. Petroşani, singura unitate manipulează alimentele, se com­ pisică. Musafirul nepoftit işi fă­ Zadarnic : n-am găsit. Cele care
care lc poate confecţiona, să manifeste mai multă înţe­ bină şi se aşează la foc, pentru cea de lucru printre crătiti şi se aflau in această stare (după
In legătură cu această propunere am cerut părerea legere in satisfacerea acestei cereri (care i-a fost făcută). că dimineaţa procesul de fabri­ Intr-un local public acest drum spusele responsabililor de loca­
ing. Nicolae Gribincea, şeful secţiei de aeraj a E.M. care a mîncării — să-i zicem aşa oale, cu sau fără alimente, sub poate să fie de numai cîţiva me­ luri) nu erau date în exploatare.
Deva, care ne-a declarat: .Efectuarea unui asemenea • Ma» mulţi participanţi la discuţii au propus ca — se află in toi. • privirile îngăduitoare ale şefei tri. Alimentele alterabile (car­ Noi zicem aşa : ori să fie ma­
studiu este foarte importantă pentru E. M. Ccrtej, U.R.C.M. să sprijine conducerile cooperativelor meş­ In bucătăriile restaurantelor de tură Ana Herold. Că simţul nea, m ititeii, cîrnăeiorii, smîntî- nevrate cu mai multă atenţie şi
na) il parcurg in condiţii diferite.
practic al bunului gospodar lip ­
deoarece ar putea conduce la aplicarea unor măsuri dc teşugăreşti pentru a le pune la dispoziţie citc o maşină „Dacia" din Alba Iulia, „Transil­ seşte. ne-am convins şi atunci La „Dacia" Alba lulia.ţşj „Tran­ să se evite ciocnirile, ori condu­
îmbunătăţire a condiţiilor de muncă pentru brigăzi, necesară transportului la domiciliu a diferitelor obiec­ vania" din Deva, „Feroviarul" cind am văzut roiul de muşte silvania" Deva, frigiderul se des­ cerile unităţilor, forurile lor tu­
telare să se ingrijească de procu­
din staţia C.F.R. Teiuş, „Şuria-
reducerea prafului silicogen şi im plicit Ia creşterea pro­ te ale cetăţenilor, aduse la reparat. Tovarăşul Leontin nul- din Sebeş şi bufetului „Ex­ ce-şi desfăşura aici nestingherit chide de două ori pe zi. O dată rarea vaselor din oţel inoxidabil,
ductivităţii muncii. In cadrul serviciului nostru n-avem Blăjan. preşed;ntele U.RC.M. a precizat că în curînd pres" din Deva am în tîlnit ordi­ concertul matinal. Ferestrele des­ cind se face aprovizionarea cu care s-au pus în vînzare în co­
chise, fără plasă de sîrmâ, uşa
carne pentru prînz şi o dată sea­
suficiente forţe pentru a-1 efectua. El însă poate fi fă­ toate cooperativele vor dispune de asemenea maşini, ne şi curăţenie. Bucătarii şi aju­ fără perdea de tifon, lipsa venti­ ra, pentru grătare. (Ce ideal ar merţ. Cît despre spălarea per­
cut de către Staţia de cercetări şi securitate minieră venind astfel în sprijinul cetăţenilor. toarele lor, intr-o tinută igienică, latorului din incinta bucătăriei fi să se procedeze peste tot la fectă a acestora, considerăm că
pregăteau mincărurj gustoase. La îşi dădeau concursul la crearea fel). Carnea se transportă în bu­ A. DA VID
„Dacia" Alba Iulia. cu toate că unei atmosfere 'nu prea bune de cătărie în vase acoperite. Aici, în
se aflau in luciu porţii pentru 200 lucru şi nici pc deparle igienice. preajma căldurii ecuatoriale, pină (Continuare in pag. a 2 -a)