Page 38 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 38
PAnrNA A î - \
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I |
f EDITURA POLITICA :
CARNET CINEMATOGRAFIC ' D i n f r u m u s e ţ i l e ,
d 1 n
Program dicare a calităţii pro nematografelor create
regiune sint
duselor etc
Nu lipsesc din pro condiţii tehnico-mate- V. I. Lcnln, Academician C. K. Gulian,
de filme gram filme caic vor riale corespunzătoare PROBLEMATICA OMULUI
besc despre frumuse pentru prezentarea u- OPERE COMPLETE, voi. 38.
documentare ţile dc neasemuit ale nor spectacole de ca Eseu (le antropologie. filozolicfl.
patriei noastre: „Ca- litate. De asemenea, Prima lui rare din noua colecţie
româneşti Jatis", care prezintă o bună parte din lu Volumul conţine lucrările scrise „Biblioteca de filozofie şi sociologie"
cileva m ărturii ale ci crătorii dc la cabine Intre 12 martie şi 27 iunie 1919. in in i(iată de Editura Politică tratează
vilizaţiei vechi care a le de proiecţie ale ci una din cele mai actuale şi viu dez
In scopul populari în florit pe locul Man nematografelor pe 35 care V. I. Lenin analizează proble
zării pe o scară largă galiei dc astăzi, „Co mm lucrează cu aten mele legate de trecerea de la capita bătute probleme din literatura filo
a producţiei româ mori de artă româ ţie, efectuînd o mun lism la socialism şi perspectivele des zofică. ştiinţifică şi socială contem
neşti de filme docu nească", în cadrul că că de calitate. Au fost porană.
mentare. apreciate pe ruia sint prezentate citate exemple ca: făşurării construcţiei socialiste. Autorul evocă tradiţiile antropolo
plan intern şi inter cinci mari creaţii ale Vodilă Hudolf, şef de In articolul „Internaţionala a IIl-n giei filozofice, prezintă aspecte din
naţional, întreprinde arhitecturii si picturii cabină la cinemato şl locul ei fn istorie" este arătată în antropologia filozofică contemporană,
rea cinematografică româneşti (mănăstiri graful „M inerul" Lo- semnătatea istorică-universală a Ma critică concepţiile antropologice ale
regională de stat a le Moldoviţn. Suce- nen, Corobea A rtur rii Revoluţii Socialiste din Octombrie, freudismului, existenţialismului, fe
luat iniţiativa de a viţa. Humor. Arbore — şef de cabină la
prezenta la cinemato şi Voronet) etc. cinematograful „7 No care a instaurat pentru prima oară nomenologiei etc. cărora lc opune pe
grafele ..Siderurgis- Varietatea tematică iembrie" din Petroşani, dictatura proletariatului şi a trans larg concepţia ştiinţifică marxistă
lul" Hunedoara şi si înaltul nivel artis Opreau loan de la ci pus in viaţă măreaţa învăţătură a lui despre personalitatea umană, despre
„Cultural" din Lu- tic al film elor prezen nematograful ..Progre omul concret şi valoarea sa socială.
peni, un program de tate. constituie puncte sul" Sebeş. Ştefan Şte K. Marx şi F. Engels.
filme documentare se dc atracţie pentru oa fan. operator la cine
lecţionate şi premia menii muncii din HHu matograful „Steaua
le la ediţiile a 11-a şi nedoara şi Lupeni. în roşie" Brad, Gava Nî-
a lll-a ale Festivalu faţa cărora sînt pre culina, operator la ci
lui naţional al film u zentate aceste filme nematograful „M un (reluare) ; 11,20 Coordonate cultu
lui de la Mamaia. citoresc" Aninoasa şi rale ; 13,02 Fragmente din bale
Cu acest prilej au ALKXE MARDARE m ulţi alţii. 1 2 tele „Călăreţul de aramă" de
fost şi sint in curs de redactor Pe lingă părţile po G lier şi „Coppelia" de Delibes ;
prezentate filme ca: LC.S.K — Deva zitive, a reieşit insă 14,08 Răsfoind albumul muzicii
..Vezi rîndunelele se că nu la toate cine dc estradă ; 10.15 Cîntece inter
duc", distins cu ma Despre matografele din re AUGUST 1966 pretate de L ili Bulaesi şi Alexan
rele premiu al film u giune se acordă în dru Jula ; 17,15 In slujba patri
lui de scurt metraj la treaga atenţie calită ei ; 18.05 In jurul globului ; 18,40
ediţia din anul aces calitatea ţii spectacolelor. A- C r Hadiosimpozion ; 19.00 O melo
ta a Festivalului na des^a publicul spec inema dic pe adresa dumneavoastră ;
ţional. .Lecţie în in spectacolului tator este nemulţu 19,30 Melodia zilei : „E bine cînd
fin it". distins la edi mit. şi pe bună drep e soare" ; 20,00 Radiogazeta de
ţia din anul trecut a Recent au avut loc tate. de calitatea sla DEVA : Băieţii dc la Uuiomat seară ; 21,25 „Mamaia — 1960" ;
festivalului cu pre la Deva si Petroşani bă a proiecţiei şi a (Cinematograful „P atria"): Mun 22.45 Atenţiune, părinţi ; 23,00
miul pentru cel mai consfătuiri dc pro audiţiei de la unele LACUL ROŞU. Cabana Suliard, situata la o altitudine dc (200 m. Foto : V. ONOIU cile lui llcrculc („A lta "); Huidui O melodie, in loc de noapte bună.
bun film experimen ducţie organizate de cinematografe din re vărgat („Grădina Patria") ; S l-
tal. .Gura lum ii" eu întreprinderea cine giune. cum sînt „M i M EKIA : Calea Victoriei („M ure
titlu l de cel mai bun matografică regională nerul" G u r a b a r z a şul") ; Calea Victoriei („Grădina Televiziune
film de desen ani de stat Hunedoara —• „Flacăra" Hunedoara M ureşul"); HUNEDOARA: Tom
mat etc. Deva avind ca temă şi altele. N O T E • N O T E ® N O T E Joncs („Flacăra") ; Depăşirea
Din programul deo „Calitatea spectacolu Şefii secţiilor raio („Constructorul") ; Dă-i în.iinle 10,00 Pentru copii şi tineretul
sebit de variat al f il lui cinematografie". nale cinematografice fără grijă („Grădina centru") : .şcolar : ledul neascultător. Film :
melor prezentate spi La lucrările consfă vor trebui să acorde Cei trei muşchetari seriile I Wilhelm Teii ; 19,00 Telejurna
cuim, de asemenea, tu irii au participat li in viitor, o mai mare cu pricina, Livia s-a urcat în auto — La cinematograful grădina de şi II („G ra d i n a stadion'*); lul de seară ; 19,15 Galeria instru
filme ca: „Prima zi", nii responsabili ai ci atenţie acestei pro Pe teme de educaţie buz, împreiuiă cu părinţii, şî-a ocu vară. CALAN : M-am îndrăgostit la mentelor: Trompeta ; 19,30 Dicţio
film închinat datei de nematografelor pe 35 bleme. pat locul şi. ceea ce a urmat nc-a — Filmu-i bun ? Copenhaga („Grădina") ; TELÎUC; nar de personaje Litera „C" (II);
30 iulie 19Gf*. cind a mm din regiune, şefi Participanţii la con indignat pc toţi. — Desigur. Gustul micrci („M ine ru l"); PE 20.00 Săptămina ; 21,00 Avanpre
intrat în producţie de cabine dc proiec sfătuire au elaborat Rezemaţi de scaunul pe care-l o- Intrarea la respectivul cinemato TROŞANI : In fiecare zi. sărbă m ieră; 21,15 Telcglob : Maroc;
Uzina de aluminiu ţie, operatori cinema un plan concret de 3 // autobuz cupa Livia, călătoreau, in picioare, graf se face prin curtea I G.O. O- toare („Republica"); Faţa pier 21.45 Parada vedetelor : Connie
din Slatina, „La cel tografici De aseme măsuri tehnico-orga- doi bunici : Ana Lăpăduş, in vîrstă răştic. dută („7 Noiembrie") ; O stea Francis şi orchestra Mantovani ;
mai înalt nivel", care nea, la acestea au luat nizatorice, in scopul de G8 ani şî Joan Achim, în vîrstă Dăm să intrăm. Lume multă Ne cade din cer („Gradina stadion"); 22.00 Scară de romanţe ; 22,30
demonstrează înaltul parte reprezentanţi ai ridicării continue a de 73 ani Cind am ajuns în comuna strecurăm printr-un gang In faţa LUPENI : Angelica. marchiza Telejurnalul de noapte ; 22,40
grad de tehnicitate al Direcţiei Reţelei Ci calităţii spectacolului Nu demult am călătorit cu auto Ilăpria şi am văzut că Livia nu noastră se ridică un obstacol : o „îngerilor" („C ultural"): V U L Buletinul meteorologic.
Uzinei de maşini-u- nematografice din Bu cinematografic la u- buzul de la Straja la Alba lulia şi, „vrea" să observe pe cei care se grămadă de nisip (a doua 2i am a- CAN : Camera albă („M uncito
nelte şi agregate din cureşti şi ai O ficiului nîtăţile pe 35 mm din spic surprinderea noastră, a pasa rez.emau de scaunul ei, m-am rid i llat că aici se descărcase o autobas resc"); CR1VIDIA: Cartierul ve In cazul în care pc litoral vre
Bucureşti, „Calitate de Difuzare n Filme regiunea noastră. gerilor, ne-a fost dat să vedem cum cat şi am cedat locul bunicuţei Ana. culantă) bloca trecerea. seliei („M uncitoresc"); ANINO A mea se va îmbunătăţi si mi ine
lor din Timişoara sc manifestă o linărâ lipsită de o seară va aven loc cel de al doilea
in cantitate industria Un pasager dc alături mi-a urmat Femei şi bărbaţi în sandale fă SA: Femeia în halat („M uncito
Cu acest prilej u re NICOLAE DESPOIU educaţie sănătoasă. spectacol al Festivalului de muzi
lă", film care pledea ieşit faptul că la ma tehnician Tinăra despre care este vorba lo gestul, invitindu-l pe moş Achim să ceau o adevărată acrobaţie la sol resc"): LONEA : In pustiul Pa- că uşoară. Studioul de televiziu
ză pentru continua ri rea majoritate a ci I.C.R.S.-Deva cuieşte in Alba lulia, arc 12-13 ani ia loc pe scaun. pentru a depăşi obstacolul, după lagonici („M inerul") ; Onorabilul ne (şi propune să-l transmită in
şi se numeşte Livia Vinţan. In ziua Supărat de atitudinea fetei m-am care se opreau, se descăltau şi-şi Stanislas — agent secret (7 No tegral începînd de la ora 20.
apropiat de ea. am întrebat-o cum scuturau încălţămintea ; iembrie") ; A L B A I U L I A; In această eventualitate, pro
se numeşte şi cum se simte pe sca — Nici la mare nu-i aşa, auzirăm Ce s-a înlim plat cu Bnhy .lane gramul Studioului de televiziune
(„23 August"); Coliba unchiului
un. „Surprinsă" de întrebarea mea,
S P O R T a alergat îmbufnată spre tatăl ei. pe cineva spunind. Tom („V ictoria"); Coliba unchiu Emisiunea pentru copii si tinere
se va modifica astfel: ora 18 —
Intr-adevăr, acolo nisipul se fo
Acesta, revoltat de cele auzite şi loseşte pe plajă, şi nicidecum pen lui Tom („Grădina Victoria") : tul şcolar; la ora 19 — Telejurna
tru a bara calea cetăţenilor. Z L A T N A : Old Shalcrhand
„neobservate", o trim ite să-şi reia („M uncitorul"); TE IU Ş : La por
A lt loc mai bun pentru depozita lul de seară; apoi pînă la înce
locul, vociferînd, inşirînd tot felul rea respectivului material n-ati gă ţile pămînlului (..Victoria) ; perea transmisiei de la Mamaia
Meci in‘ naţional de fotbal de cuvinte, la adresa noastră, a că sit. tovarăşi de la I.G.O. Orăştie ? SEBEŞ : Gentlemenii) din Cocody
(„Progresul"); Vanina, Vanini — Emisiunea Săptămîna; în pau
lătorilor
(„Sebeşul") : Gcntlomcnul din za spectacolului — avanpremieră;
...Tovarăşe Vintnn, nr fi bine să
fl.S. Cuijir-Wi.l.K. I ■:9 nu te apleci asupra copiilor dumi- f e e fără vesminte Cocody („Grădina Progresul") : în încheiere — Telejurnalul dc
APOLDUL DE SUS : Hochcişlii
noapte şi Buletinul meteorologic.
i i
(„23 August"); ORĂŞTIE : Ser
Skoplje (R.S.f. Iugoslavia) m tale numai cu dragostea şi dorinţa bările galante („Patria") ; Unora Dacă timpul nu va permite
de a-î îndestula cu tot ce crezi- că
le poţi face o bucurie (ceas, oche Cofetăria „Aluniţa", din Alba lulia Ic place jazzul („Flacăra") ; C lI- transmisia spectacolului, pro£(4l-*fl
4 - 2 ( 2 - 0 ) Caniculă Oamenii vin pînă la usa C-IR ; Samba („7 Noiem brie"); m ul.răm ine cel anunţat.
la ri etc.), ci să veghezi cu exigenţa localului, se uită întrebători la Comisarul Muigret sc înfurie
Continuindu-şi turneul în regiu la formarea caracterului lor, să le mese Unii rămîn, alţii dau din u- („Grădina de vară 1 M a i"); H A
nea noastră, echipa iugoslavă de călăuzeşti paşii potrivit normelor de merî şi pleacă. ŢEG : F ifi înaripatul („Poputar"); Timpul probabil
fotbal M l.K. Skoplje a jucat la Cu- comportare in societatea noastră Oprim o pereche mai vîrstnică. BRAD : Fanfan la Tulipc („Stea
gir unde a intîlnit formaţia locală — De ce nu intraţi ? ua roşie"); IL1A : Vizita („Lum i
ce activează in campionatul catego socialistă. — Mesele. N-au veşminte. Uita- na"). PENTRU 21 ORE
riei B — seria a 11-a. tî-vă numai şi o să vedeţi ce aspect
Jucătorii cugireni au ciştigat pe A. V. ÎIERŢA neplăcut dau localului. Vreme frumoasă, cu cerul pu
merit Dc remarcat că ei şi-au mar Alba lulia Vrem să ne convingem. Interlo R a d i o ţin noros ziua şi mai senin
noaptea. Vint slab din vest. Tem
cat un autogol. cutorii noştri aveau dreptate. Me peratura aerului va fi cuprinsă
Meciul s-a disputat intr-o notă de
sportivitate. Ploaia care a căzut tot sele de format modern, cu picioare PROGRAMUL I : 5,25 Program noaptea între 10 şi 15 grade, iar
timpul celor 90 de minute a influen zdravene, arătoase, cu planşetele muzical de dimineaţă ; 5,30 Actu ziua între 25 şi 30 de grade
ţat asupra calităţii jocului. mare mm asa murdare insă, nu îmbiau deloc (a alitatea agrară ; 7.45 Salut voios
M. VÎLCEANU staţionare. PENTRU URMĂTOARELE
corespondent de pionier; 8,00 Sumarul presei; 2 ZILE
Eram la Orăştie cu ceva trebui i. O fi chiar atît dc costisitor să se 8.30 La microfon, melodia prefe
Vremea se menţine frumoasă,
Spre seară m-am in tîln it cu prie
Spartachiada de vară tenul meu Costică confecţioneze feţe de mese ori cel rată ; 9,30 Sfatul medicului : He cu innourări mai accentuate spre
moragiile nazale ; 10,03 „In ex
— V ii la film ? m-a îmbiat el puţin sticle care să invesmînteze cursie" — cîntccc pioniereşti ; sfîrşitul intervalului. Temperatu
Şi cum mă aflam in „gol de lu ac este planşete 7 10.30 Radiorachcla pionierilor ra In creştere.
Etapa orăşenească cru", i-am acceptat invitaţia.
— Unde mergem ? A. DÂNUŢ
la Haţeg
Recent au avut loc, pe terenurile
de sport din oraşul Haţeg, întrecerile cei supuşi studiului au cerut ca
din cadrul etapei orăşeneşti a spar- Laboratorul experienţa să fie încetată după o
tachiadei de vară. izolare de 70 de ore.
Iată eiştigătoriî: handbal în 7 mas Klara Goliubinskn din Polonia,
culin, Bucura; volei masculin. Sănă care a efectuat experienţa atit cu
tatea: fotbal. Abatorul: tir, Severin culinar piloţi experimentaţi, cît şi cu pi
Guga. Ilie Petruică, Oliviu Caceti; loţi începători, folosind un apa
ciclism, Gheorghe Dima. (l'rm ttff din pag I) rat care imită cabina unui avion
S-au mai desfăşurat, dc asemenea, NOI DATE DE LA NAVA dimensiunile de 3,70/2,23 metri, cu rcactîe, consideră că pentru
întreceri la trîntă 'şi diferite probe fiecare lucrător are o retetă EXPEDIŢIONARÂ SOVIETICĂ iar cel mai mic 52,3/223 cm După pregătirea omului în vederea unor
de atletism. transmisă ereditar, din familie. „VITEAZ" restaurare, lucrările vor fi pre zboruri de lungă durată în ca
NICU SBUCHEA Vedere de la sanatoriul din Gcoagiu. zentate în cadrul unei expoziţii binele izolate ale navelor pot fi
corespondent Polo: ILEANA T. De la bordul navei expediţiona- la Tal lin. folosite mijloace de antrenament
Neglijenţe mici, re sovietice „Viteaz", care se află cu caracter psihicoprofilnctic, pre
în prezent în partea de nord-vest EXPERIENŢE PRIVIND cum şi anumite medicamente care
consecinţe grave a Oceanului Pacific, s-au obţinut REACŢIILE OMULUI ar putea asigura un fel de „con
IN CONDIŢII DE IZOLARE
noi date importante privind re
LA R G ! PO SIB ILITĂ ŢI bucătăria restaurantului „Mure partizarea planctonului in toate La simpozionul pentru cosmo fort sufletesc* viitorului cosmo
Pe una din mesele aflate
în
naut.
şul" Deva se aflau azvîrlite — păturile apelor oceanice pînă la nautică, care se desfăşoară la DESCOPERIREA UNEI COMETE
adîncîmea dc 8 Icm.
Principala
una peste alta — scrumiere cu regiune de studiu a expediţiei o- Moscova in cadrul Congresului in
ternaţional de psihologie, a fost
DE D E ZV O LTA R E A Z O O T E H N IE I resturi de ţigări şi solniţe. Scuza ceanologîce o constituie marea abordată problema reacţiei omu la observatorul astronomic „Lick*
Un tînăr cercetător american de
responsabilului a sunat astfel :
depresiune Kurilo-Kameiatkn, iar
„Au rămas de aseară. N-n fost obiectivul ei îl formează cerceta lui in condiţii de izolare intr-un din Snn Jose a descoperit pentru
timp să fie pregătite" Crede oare rea structurii biologice şi desco spaţiu închis, foarte lim itat. După prima dată în anul 1966 o cometă.
(Urm are din pag. I) toreşte unor lipsuri de natură orga fondurile alocate pentru cumpărări cineva că sarea respectivă, ames peririi legilor repartizării pe ver cum au arătat cercetările efectua Cometa „Kilston" — după nume
nizatorică care mai persistă în multe de animale, iar in unele cooperative tecată cu scrum de ţigară nu se ticală a vieţii în ocean. începînd te de specialiştii dintr-o serie de le tînărului cercetător, Stephen
masa verde de pe 14 hectare nu este cooperative agricole. In ultima sa este necesar să se treacă fără întîr- va servi la masa de prînz. clien de la păturile de suprafaţă şi zo ţări. .„factorul singurătăţii" are o Kilston — poate fi văzută cu a-
folosită pentru furajarea vacilor dc plenară. Comitelui regional de partid ziere la practicarea unei selecţii mai tului ? Sau că — în ultimă ins nele de mică adîncime pînă la foarte marc importantă pentru jutorul telescopului în constelaţia
lapte, ci lăsată pradă intemperiilor. a trasat sarcină organizaţiilor de riguroase De o mare atenţie trebuie tanţă — nu se va folosi la pre cele mai mari adincuri. om. La experienţele făcute de cer
In unele cooperative agricole consu partid, conducerilor de Onităţi şi să se bucure în perioada care urmea gătitul mîncărîi ? Expediţia a cules numeroase cetătorii americani. 57 la sută din Hercules.
mul de lapte la viţei este cu mult specialiştilor ca să ia asemenea mă ză şi asigurarea fermelor cu în g riji Frigiderul în care se păstrează materiale cu privire la fauna de
peste normele stabilite ceea ce a in suri politice şi organizatorice care torii necesari. Este necesar să se ac carnea la restaurantul „Dacia" pe fundul oceanului Au fost rea
fluenţat negativ asupra producţiei să asigure îndeplinirea exemplară a ţioneze cu mai multă hotărire în di Alba lulia sc află Intr-o încăpere lizate numeroase fotografii la a-
marfă şi asupra veniturilor băneşti sarcinilor de plan in toate unităţile recţia introducerii sistemului retribu de unde, ca să ajungi ta bucătă dîncimi maxime. Biochimiştii au
ale unităţilor. agricole socialiste Pentru aceasta, ţiei suplimentare, deoarece mai sînt rie. este necesar să treci prin stabilit unele particularităţi ca
Unele neajunsuri mai persista şî în mai ales in domeniul creşterii anima şi în prezent unităţi unde aceasta nu holul W.C.-ului. La timpul po racteristic? în fiziologia reprezen
direcţia realizării producţiei de car lelor, trebuie luate încă de pe acum se face in mod corect O altă pro triv it am apreciat grija condu tanţilor faunei de la mare adinci-
ne. Consiliile agricole si uniunile co o serie de măsuri. Este vorba în p ri blemă care trebuie rezolvată eît mai cerii localului respectiv pentru me Au fost obţinute, de aseme
operatiste nu urmăresc cu insistenţă mul rind de asigurarea unei baze fu urgent este aceea a asigurării unei păstrarea igienei alimentelor. Dai nea, no» materiale privind relie
felul cum se fac livrările, care sînt rajere corespunzătoare. Sub îndruma colaborări strîr.se intre consiliile de amplasarea frigiderului intr-un ful fundului depresiunii Kurilo-
cauzele nerealizării greutăţii medii rea organizaţiilor de partid, consilii conducere, inginerii agronomi şi me loc care să evite trecerea prin Kamciatkn
planificate etc Sînt unităţi unde în le de conducere trebuie să vegheze dicii veterinari Trebuie ţinut seama sws.-amîntitul hol trebuie să se
mod nejustificat se mai practică încă ca toate furajele sa fie recoltate, de faptul că fiecare din aceşti fac facă neîntiiziat. % l ?
sacrificările dc necesitate, ceea ce transportate şi depozitate în bune tori răspunde in aceeaşi măsură de La alte eîteva localuri publice GOBLENURI DIN SECOLUL AL
duce la o scădere a greutăţilor medii condiţiuni Să se combată tendinţa realizarea sarcinilor în zootehnie. In am intîlnit vase cu mincărurî gă X V III-LE A
la bovinele destinate valorificării. De unor consilii dc n folosi încă de pe acest scop, sub îndrumarea organiza tite, borcane cu făină, mălai, cas
asemenea, nu peste tot există preocu acum furajele în hrana animalelor, ţiilo r de partid, consiliile de condu traveţi muraţi neacoperile De Intr-un club colhoznic din Es
pare pentru generalizarea metodei cînd ele fapt pe cimp sînt multe po cere si specialiştii trebuie să militeze ce? Sînt neglijente mici. dar ele tonia au fost descoperite întimplă-
de ingrăşare a taurinelor pe bază de sibilităţi de păşunat. De asemenea, cu mai multă hotărire pentru creşte pot avea consecinţe grave, dară tor 12 goblenuri infăţişînd scene r
uree şi melasă Aplielnd acest pro este necesar să se acorde o mai mare rea numărului de animale, îmbună nu sint privite cu toată răspun ni căror eroi sînt vestiţii Don
cedeu, cooperativele agricole din Si- atenţie asigurării furajelor concen tăţirea structurii efectivelor de bo derea. Quijotc de la Mnncha şi Sancho
mei ia. Teiuş, Vinerea, Răhău şi altele trate, piccum şi suculentelor prin în- vine prin ridicarea ponderii vacilor ★ Pancha Originalitatea acestor lu
au reuşit să obţină importante spo silozarea tuturor rezervelor de nu şi junincîlor la cel puţin 50 la sută Am consemnat aici anumite as crări o constituie faptul că ele
ruri in greutate cu cheltuieli m ini treţuri Perioada de stabulaţie tre clin totalul acestora De asemenea, pecte privind activitatea (corec sînt lucrate pe hîrtie şi nu pe
me. Intr-o situaţie necorespun/fitoai e buie să găsească fiecare unitate agri trebuie să se aplice cu perseverenţă, tă sau mai puţin corect.")) ce se canava, cum se obişnuieşte. Go _ «i tirp’-S-Ti
se prezintă şi bilanţul la livrarea colă cu o bază furajeră completă. in toate unităţile, măsurile ele selec desfăşoară dincolo de uşa loca blenurile datează de la sfîrşitul Ş M E s iri
porcinelor unde procentul de reali Dar. paralel cu aceasta nu trebuie ţie şi ameliorare a raselor de ani lului public. Lucrătorii din aces secolului al XVIII-lea. Opt dintre
zare este cu mult sub posibilităţi. A- scăpată din vedere nici problema male. Eforturile comune ale tuturor te unitâti trebuie să fie convinşi ele sînt de origine franceză, au-
cest luciu trebuie să dea de gînd t realizării construcţiilor planificate, lucrătorilor din agricultura regiunii că cetăţeanul de la masă aşteap i torul lor rămintnd deocamdată ne- - ^ > * * * S S
multor unităţi unde nu există o lo introducerea apei, a lum inii electri trebuie să ducă la îmbunătăţirea con tă de la ei o mînrare gustoasă,
tizare şi o furajare corespunzătoare ce şi a micii mecanizări la fermele tinuă a muncii în domeniul creşterii consistentă, igienică. Aceasta să * cunoscut. Celelalte patru sînt S U.A — Compania căilor ( »le „New Yorlc Central" a efeeti it
a animalelor. de animale. Sint incă posibilităţi animalelor, la ridicarea ponderii a- constituie deviza permanentă a | creaţia pictorului Gottfried Welle, probe e ou o locomotiva de tip nou, înzestrată cu reactoare In tîm rul
Nercalizarea diferitelor sarcini în pentru ca efectivele mate ă să fie rea cestui sector important în ansamblul fiecărui lucrător, atunci cînd a cunoscut pe atunci în regiunea probe c r eare s-au desfăşurat între Butler (statul Indiana) si Etstryl r
(statul Oluo) locomotiva a dezvoltat o viteză de 215 km/oră
domeniul creşterii animalelor se da- lizate. In acest scop' trebuie folosite activităţii fiecărei unităţi. păşit pragul bucătăriei. Baltică. Cel mai mare goblen are IN FOTO: Noua locomotivă Înzestrată cu reactoare