Page 4 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 4
PAG INA A 4-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3603
VIATA INTERNAŢIONALA
ŞTIRI IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II • ŞTIRI IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II • ŞTIRI IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II • ŞTIRI
NOI INCIDENTE Declaraţia C.C. al P.C. din Germania
V I E T N A M
RASIALE IN S. U. A. B E R LIN 1 (Agerpres).— politica guvernului R. F. G, El chea
La B erlin a fost dată p u b licită ţii
mă pe reprezentanţii tu tu ro r pătu
o declaraţie a C. C. al P artid u lui rilo r populaţiei să sprijine mişcarea
Comunist din Germania în legătură care are drept scop ridicarea interzi
NEW YORK 1 (Agerpres). — ale cartierului, unde s-au semnalat cu îm plinirea a 10 ani de la in terzi cerii P. C. din Germania. Adresîn-
în foarte scurt tim p, mai m ulte in
In diverse oraşe din Statele Unite
Americanii au bombardat zona Forţele patriotice s-au produs dum inică numeroase in cendii şi numeroase explozii. Poli cerea P. C. din Germania. , Interzice du-se soeial-dem ocraţilor, m em brilor
rea P. C. din Germania, se arată In
sindicatelor, oam enilor m uncii şi tu
cidente între populaţia de culoare şi ţiş tii aflaţi ia faţa locului au fost a- declaraţie, a constituit începutul dis tu ro r cetăţenilor cu vederi democra
demilitarizată din Vietnam au atacat taberele poliţie, care a operat arestări şi a provizionaţi cu armament suplim en c rim in ă rilo r şi persecuţiilor la adresa tice din R.F.G., C. C. al P. C. din
Intervenit brutal îm potriva
negrilor
tar, în tim p ce autorităţile au apelat
H AN O I 1 (Agerpres). — vioane „B-52" demonstrează că, In şi portoricanilor. La Los Angeles, în la gărzile naţionale. tu tu ro r forţelor democratice din ţa Germania cheamă la realizarea unei
ra noastră”. C. C. al P. C. din Ger
cartierul Watts, unde anul trecut şi
Agenţia VNA anunţă că Ia 30 încercarea lor de a contracara în- militare de la Pe de altă parte în cartierul Bro- mania subliniază că pentru realiza înţelegeri reciproce. M em brii P a rti
iulie, avioane americane de tipul frîngerile suferite de corpurile ex- la începutul acestui an negrii s-au r i oklyn, din New York, aproxim ativ rea unei politici naţionale de pace, dulu i social-democrat sînt chemaţi
.B-52° au bombardat pentru prim a pediţionare din Vietnam ul de sud, dicat in masă pentru drepturile lor ci 200 de portoricani au atacat poliţia, pentru slăbirea încordării, pentru de ca a lă tu ri de com unişti să ceară gu
dată o localitate aflată în partea im perialiştii americani nu dau îna Horig My vile şi pentru condiţii de viaţă ome care arestase un cetăţean de culoare. mocraţie, bunăstare economică şi so vernului S. U. A. să înceteze im e
neşti, a avut loc un nou incident, pro
de sud a zonei dem ilitarizate, la poi de la nici un act de război, nici vocat de arestarea unul negru. Im e In mai multe părţi ale cartierului au cială este necesară o schimbare în
numai 1 km de n u l Ben Hai, linia chiar de la violarea zonei tampon fost semnalate explozii. diat agresiunea îm potriva poporului
de demarcaţie m ilitară provizorie. dintre Vietnam ul de nord şi de sud, şi Thang Dong diat, relatează France Presse, s-a fo r vietnamez. In declaraţie se arată că
In- aceeaşi zi, un purtător de cu- creînd prin aceasta o situaţie ex mat o adevărată mişcare îm potriva guvernul R. F. G. trebuie să dea do
v in t al armatei americane de la Sai- trem de primejdioasă în această SAIGON 1 (Agerpres).— alb ilo r şi a poliţiei, la care au luat 0 hotârîre care contravine intereselor vadă de in iţia tiv ă în problema dezar
gon a recunoscut în mod deschis parte a lum ii. Detaşamente ale forţelor patrio parte sute de persoane. La cererea
această acţiune. Intr-o scrisoare de Misiunea de legătură declară că tice din Vietnam ul de sud au ata poliţiei au sosit la faţa locului 20 de poporului din Africa de sud-vest m ării, să lupte pentru o apropiere în
protest adresată Comisiei interna guvernul S.U.A. şi adm inistraţia de cat sim ultan in noaptea de dum ini automobile cu p oliţişti pentru a îm tre cele două state germane şi să
ţionale de supraveghere şi control la Saigon vor trebui să-şi asume că spre luni tabăra m ilitară de la piedica extinderea incidentului. reducă cheltuielile de înarmare.
în 'V ietnam de către Misiunea de întreaga răspundere pentru toate Hong My. cea de la Thanh Dong In acelaşi tim p la Omaha, in statul C AIRO I (Agerpres).— M inisterul de Externe al R. A. U.
legătură a în a ltu lu i comandament consecinţele actelor întreprinse de şi un sat strategic din apropiere — Nebraska, după ce poliţia a arestat Hotârîrea C u rţii internaţionale de a început o serie de contacte in rîn-
al Arm atei Populare Vietnameze se ei in zona dem ilitarizată. situat in delta flu v iu lu i Mekong, la un negru în vin u it că se afla in stare justiţie in legătură cu te rito riu l A - dul statelor africane pentru a discu
spune : Misiunea de legătură cere ca Sta 77 km sud-vest de Saigon. Instala de ebrietate, un numeros grup de ce frica de sud-vest va constitui un ta problemele cele mai im portante G ENEVA 1 (Agerpres). —
.Acesta este un act de agresiune tele Unite şi adm inistraţia de la ţiile m ilitare de Ia Hong My (pro tăţeni de culoare au protestat, orga- punct im portant pe agenda conferin care vor fi dezbătute de către şefii La 1 august, Confederaţia elve
extrem de prim ejdios, întreprins Saigon să pună capăt imediat ac vincia Bien Hoa) au fost supuse u- nizind un adevărat marş prin cartie ţei Organizaţiei U n ită ţii Africane, statelor membre ale O. U. A. la v ii ţiană a aniversat sărbătoarea sa
de im pe ria liştii americani, care în telor de război de acest fel. pre nui atac de mortlere, producînd rul din nordul oraşului şi cerind eli care urmează să se deschidă în no toarea conferinţă la nivel înalt, scrie naţională. In această zi s-au îm
calcă statutul zonei dem ilitarizate cum şi tuturor celorlalte acte de berarea celui arestat. Poliţia s-a nă iembrie la Addis Abeba, scrie ziarul ziarul. P rintre acestea se află lic h i p lin it 675 de ani de la încheierea
şi acordurile de la Geneva din 1954 violare a statutului zonei dem ili pierderi în oameni şi materiale. pustit asuma negrilor şi folosind bas „A l AhranrT din R.A.U. Curtea in darea situaţiei din Rhodesia şi a ce
cu p rivire , la Vietnam. Bombarda tarizate*', se spune in încheierea Agenţia France Presse relatează, toane de cauciuc şi arme de foc a u- ternaţională de justiţie a respins lu lei create în A frica de sud-vest ca între cele trei regiuni ale ţâ rii a
rea zonei dem ilitarizate de către a- mesajului. de asemenea, că un detaşament a) cis un adolescent şi a rănit numeroa na trecută o plîngere veche de şase urm are a hotărîrii C u rţii internaţio acordului federal care a consti
se persoane. Au fost operate 27 de a- ani, a Etiopiei şi Liberiei in legătură
p a trio ţilo r sud-vietnamezi a atacat nale de ju stiţie care contravine Inte tu it baza creării statului elveţian.
reselor poporului african din acest
Anglia sprijină acţiunile agresive duminică în provincia Dinh Tuong restări, chiar în apropierea locului cu politica rasistă dusă de către teritoriu.
FL S. A. în te rito riu l A frica de sud-
un convoi al trupelor guvernamen unde cu cîteva luni în urmă a fost vest.
ale S. U. A. în Vietnam tale, ce se afla la 84 km sud-vest de ucis de rasişti negrul Edward Byrd.
Saigon. P o trivit datelor prelim inare, Pe măsură ce revolta negri-lor a luat
amploare, relatează agenţia UPT, in Evolufia evenim entelor
LO NDRA 1 (Agerpres). — Se anunţă că mai multe persona trupele saigoneze au suferit însem
Un purtător de cuvînt al M in is lită ţi britanice au semnat un apel nate pierderi în oameni şi m ateria cidentele s-au extins şi In alte părţi Taina tragediei
terului de Externe britanic a ex in care se cere încetarea bombarda le de luptă. anterior vor fi respectate, şi va , _
prim at s p rijin u l guvernului englez m entelor americane şi retragerea navigatorului Bering din Nigeria continuată din ia politică de pînâ â-
pentru noile acţiuni agresive ame trupelor S. U. A. din Vietnam. P rin cum.
ricane în-Vietnam , mai precis pen tre semnatarii apelului se află pa începe să se destrame ALGER 1. — Corespondentul A - Situaţia din ţară nu pare Insă să
tru bombardarea de către aviaţia tru mem bri ai Parlam entului, 10 gei pres, C. Benga, transm ite: Re fi lin iş tit, relatează corespondentul
americană a zonei dem ilitarizate mem bri ai consiliilor m unicipale, BERING 1 (Agerpres).— Rebeliunea declanşată vinerea tre agenţiei Reuter. In tim p ce Gowon
dintre Vietnam ul de nord şi V ie t clerici şi membri ai corpului diplo Taina care acoperă tragedia ex cută de către o fracţiune a armatei îşi ţinea discursul său la radio, lingă
namul de sud. Observatorii pun in matic. pediţiei navigatorului Bering. care nigeriene pare să fi atins o nouă fază. aeroportul din apropierea Lagos-ului
legătura acest nou sp rijin b rita Se aşteaptă ca problema vietna şi-a petrecut ultim ele zile pe Luni dimineaţa locotenent-colonelul au reînceput luptele între trupele lo
nic pentru acţiunile americane in meză să figureze printre punctele o insulă pustie, începe să se des Yakubu Gowon, reprezentînd grupul iale guvernului Ironsi şi forţele disi
Vietnam cu recentele convorbiri pe im portante ale agendei conferinţei trame. Un grup de arheologi din disident al arm atei, care a declanşat dente. De asemenea, în regiunile de
care prem ierul Wilson le-a avut anuale a P artidului laburist, care Kam ciatka a efectuat cercetări în rebeliunea, a făcut o declaraţie ra nord şi vest ale N igeriei, forţele d -
la Washington cu preşedintele John se întruneşte în octombrie la B rig- insulele Comandore, unde a găsit diodifuzată în care a anunţat că a sidente continuă să lupte cu u n ită ţi
son. Ziarul .M orning S tar” scrie că rămăşiţe ale naufragiului : vechi preluat puterea în Nigeria şi funcţia ale arm atei nigeriene credincioase
.u ltim a declaraţie a M inisterului de hton. Mai m ult de 40 de organizaţii arme mîncate de rugină, un topor, de comandant suprem al forţelor ar guvernului central.
Externe britanic,- p rivin d s p rijin i locale ale partidului şi sindicatelor diferite obiecte care au s lu jit La mate.
rea S-U.A. în Vietnam, demonstrea au înaintat proiecte de rezoluţii In manevrarea corăbiei cu pînze, fe- Yakubu Gowon a confirm at că ge
ză că guvernul intenţionează să care este criticată politica britanică recăturile metalice ale lăzilor care neralul Ironsi, şeful guvernului m ili
meargă şi mai departe decit pînâ au aparţinut m atrozilor, bucăţi de tar nigerian, a fost reţinut de unită
acum tn susţinerea războiului a- de sp rijin ire a războiului agresiv otgon. ţile rebele la Ibadan, dar a declarat Studenţii
greşiv al S.U.A. dus de S.U.A. tn Vietnam . ■, că nu ştie unde se află acesta. El a
In locul unde Bering şi-a petre menţionat că sub conducerea sa, po
cut, după toate probabilităţile u lti litica de unificare a N igeriei, prin în din Nicaragua
Acţiuni ale patrioţilor sud-vietnamezi mele zile, a fost înălţat un monu lăturarea federalism ului triba l —
ment închinat de locuitorii din preconizată de guvernul Ironsi — va au declarat
SAIGON I (Agerpres).— imediata apropiere a Saigonului, Kam ciatka m arelui navigator. fi abandonată-. Pe plan internaţional
P a trio ţii sud-vietnamezi au dat acţiune'caracterizată Ca ;fâră pre Insă obligaţiile asumate dp guvernul
un atac asupra unei unităţi a ce cedent". Patru dintre acestea se a- greva foamei
lei de-a 25-a d iv izii de infanterie flă ascunse în cătunele şi satele a-
americană, care a durat tim p de flate la aproxim ativ 15— 18 m ile de M A N A G U A 1 (Agerpres). —
două ore, provocînd pierderi uni Saigon, iar alte patru sînt ascunse, Conferinţa generală yemenită Greva foamei, declarată de
tă ţii americane, care ia parte la p o triv it presupunerilor agenţiei, studenţii nicaraguaieni de la
operaţiunile „Paul Revere". printre locuitorii aflaţi în raza de U niversitatea din oraşul Leon.
cel mai im portant centru cu l
. Agenţia de presă americană U n i 10 m ile de la Saigon. U ltim u l din S.U.A. — In localitatea Groton (Connecticut) a avut loc o manifes SAN A A 1 (Agerpres). — care participă şefii de trib u ri şi re tu ra l al ţă rii, a in tra t în cea
La Sanaa se desfăşoară lucrările
ted Press International semnalează tre aceste batalioane, s-ar afla chiar taţie îm potriva p o liticii agresive a S.U.A. prezentanţii vie ţii politice din Re de-a cincea zi. Greva a fost de
în oraşul Saigon răspindit printre Aspect din tim pul manifestaţiei. Conferinţei generale yemenite, la publica Arabă Yemen. In cuvîntă-
pătrunderea a 9 batalioane ale fo r rile rostite, participanţii la confe clarată in semn de protest îm
locuitorii oraşului, care îi sprijină
ţelor de eliberare naţională din pe luptătorii Frontului Naţional de rin ţă au condamnat guvernul A ra- potriva in te n ţiilo r fa m iliei fos
Greva mecanicilor de avioane din S.U.A. şi m aterial pe care îl acordă adep moza de a reveni pe scena
V ietnam ul de sud în regiunea din Eliberare din Vietnam ul de sud. biei Saudite pentru s p rijin u l moral tu lu i dictator nicaraguaian So-
politică a ţă rii, plan s p rijin it
ţilo r fostului
imam, şi-au
re a fir
mat hotârîrea de a lupta pentru a- de actualul regim condus de
pârarea cuceririlor revoluţiei şi au preşedintele Rene Schick. Clă
W ASHINGTO N 1 (Agerpres). — cheiat sub supravegherea preşedinte suri concrete. M em brii acestei Co chemat poporul yemenit să dejoace direa U niversităţii, unde u r
DISPARIŢIA UNUI MINISTER.• • Greva celor 35.000 de mecanici de lui S.U.A. Prevederile acordului au m isii au adoptat, de altfel, săptămî toate u ne ltirile îm potriva regim u mează sâ aibă loc congresul
avioane de la cinci mari com panii de fost respinse cu o m ajoritate zdrobi na trecută un proiect de lege care lu i republican. P artid u lui liberal de guvernă-
S ir Charles Jeffries este trist. tare a capitalism ului european, transporturi aeriene dîn S.U.A. conti toare de voturi, care a atins uneori împuterniceşte pe preşedinte sâ sus m înt pentru a aproba candida
„C.Ind am in tra t la Colonial Office Colonial Office îşi recăpăta auto nuă ca urmare a respingerii de către chiar 80 la sută la New York, Was pende greva pentru o perioadă de In euvîntarea rostită în faţa par tura generalului Anastasio So-
■în 1917 — mărturiseşte acest nomia şi se impuse treptat ca una m em brii de rînd ai sindicatului — hington, Baltim ore, Los Angeles, sase luni. Prezentarea acestui proiect ticip a n ţilo r, Abdul Rahman al-Jria- moza la preşedinţia republicii,
vech5 funcţionar superior al M i dintre cele mai puternice institu in tr-o proporţie de 3 Ia 1 — a acor Boston şi in alte oraşe. M em brii sin de lege pentru a fi aprobat de Con ni, membru în C onsiliul republican continuă să răm înă ocupată de
nisterului C oloniilor al A ngliei — ţii guvernamentale britanice. Luni, dului realizat vineri seara între pre dicatului au luat această hotărire în gres a fost amînatâ vineri, la cererea al Yem enului, a arătat că în cursul studenţi. P oliţia a înconjurat
nu mi-aş fi închipuit că voi trăi dispariţia lui devine definitivă, şedintele Johnson şi reprezentanţii trucît acordul nu prevede o sporire m in istrulu i m uncii, W illard W irtz, clădirea U nive rsită ţii şi a în
a tft de m ult îneît să ajung să sancţionată de cursul ireversibil sindicatului mecanicilor şi ai patro a salariilor mecanicilor de avioane pe pentru a se facilita tratativele duse lu n ii august vor avea loc în Re tre ru p t curentul electric şi apa,
scriu necrologul acestei institu al istoriei. natului. Această hotărire a provocat măsura creşterii costului vieţii in la Casa Albă de preşedintele Johnson. publica Arabă Yemen alegeri pen pentru a sili pe studenţi sâ eva
ţii". Credincios, carierei sale, bă- In fapt, această dispariţie — suprizâ in Statele l Tnite, întrucît este ţară. Greva m ecanicilor de avioane de tru C onsiliul consultativ al ţâ rii. cueze im obilul. Preşedintele
trîn u l gentleman aduce, funebru ilustrativă pentru succesele miş pentru prima oară cînd preşedintele Observatorii din Washington con la companiile ,.T. W. A.M. „Eastern P o triv it acordului de la Taez, a a- Federaţiei U niversitare din N i
şi răscolitor, omagiile de rigoare cării de eliberare a popoarelor Johnson suferă un asemenea eşec în sideră că este mai m ult ca probabilă A irlines’*, .U nited A irlines’*, „N atio rătat Iria n i, Consiliul consultativ va caragua a declarat că ocuparea
dispărutului m inister pe care-1 asuprite — nu marchează sfirşitul cursul inte rvenţiilor sale personale o intervenţie a Congresului pentru nal A irlin e s” , şi „N orthw est A irline s” c lă d irii şi greva foamei va con
credea, cu 50 de ani In urmă, deplin al im periului colonial b ri pentru a se pune capăt diferite lor a se pune i apSt grevei, după ce pre a fost declarată la 8 iulie în s p riji fi form at din 101 membri. Condu tinua pînâ cînd actualul preşe
.in s titu ţia cea mai stabilă din tanic. Opt milioane de oameni, conflicte de muncă. siunile exercitate de preşedintele nul cererilor de m ărire a salariilor. cătorii de trib u ri din Yemen îşi dinte Rene Schick va renunţa
După cum relatează agenţia UPî.
lume". Filozofînd — populind 30 de m em brii sindicatului au procedat la Johnson nu au dat rezultatele scon Companiile afectate de această acţi vor alege reprezentanţii în acest 1a intenţia sa de sp rijin ire a
une revendicativă pretind că pierde
subtil, sir Char te rito rii coloniale, o adevărată rebeliune îm potriva con tate. Comisia senatorială pentru pro rile lor zilnice se ridică la aproxi consiliu. Lucrările C onsiliului con generalului Anastasio Somoza
blemele m u n ci a fost convocată pen
rămîn sub dom i
les face inim agi
nabila constatare Comentariul zilei naţia Regatului U- ducerii lor, respingînd acordul în tru astăzi în scopul luă rii unei mă- m ativ 8 milioane dolari, deoarece ele sultativ vor începe im ediat după ţiale.
la viitoarele alegeri preziden
a nestatorniciei nit, administrarea transportau zilnic 150.000 pasageri. alegeri.
lu c ru rilo r în a- - 1 lor t r e c in d In
ceastă lume. Profundă şi originală seama „Departam entului te rito ri
m editaţie, la ceasul dispariţiei u- ilo r dependente’* din M inisterul Sindicatele britanice critică
nuia din cele mai vizibile simbo Com m onwealthului. Denumire mai 4 BOGOTA. pru ar putea fi înlocuite de un grup de observatori ci-
lu r i ale m ăreţiei im periale a A n agreabilă, par să considere anu economică a guvernului Un detaşament de partizani din departamentul San- v iti ai O.N.U.
gliei, consemnată în mod oficial m ite urechi sensibile de la Lon tander (Columbia) a atacat un post de poliţie. In cursul
la miezul nopţii de duminică spre dra. ciocn irii un poliţist a fost ucis, iar mai m u lţi au fost 4 SANTO DOMINGO.
Tuni 1 Pierderea coloniilor devine o LONDRA 1 (Agerpres). — potriva m ăsurilor de austeritate ale răniţi. Partizanii au capturat numei>oase arme şi m u La Santo Domlngo s-a anunţat oficial că un nou
M inisterul C oloniilor, această realitate^ irefutabilă cu care A n Un număr de 21 federaţii sindi guvernului Wilson, va trebui să dis n iţii. contingent de trupe nord-americarie a fost retras din
institu ţie de tristă faimă, apărea glia încearcă să se obişnuiască, cale britanice, reprezentînd 3.250.000 pună de aproxim ativ 4,5 milioane Republica Dominicană. G rupul, alcătuit din 500 de in-
în com plicatul sistem guvernamen Pentru a face pilula mai puţin a- de membri au aprobat rezoluţii de voturi. 4 SOFIA. ianterişti m arini, a plecat spre Fort Bragg (Carolina de
tal al Angliei in 17C8. investit cu mară, la Londra s-a imaginat un prin care critică .politica economică Nem ulţum irea crescindă a sala Delegaţia guvernamentală a Republicii Arabe Unite, nord). Prin aceasta, num ărul m ilita rilo r nord-am ericani
administrarea unui uriaş imperiu odjuvant dulce-acrişor, care a că a guvernului laburist. Aceste texte, ria ţilo r cu p rivire la măsurile eco în frunte cu Mohammed Sukeir, m inistrul economiei, care au fost retraşi din Santo Domingo din luna iunie
colonial. De fapt, Colonial Office pătat denumirea de colaborarea adoptate înaintea publicării C ărţii nomice (în special blocarea salarii com erţului exterior şi al pla n ifică rii, a părăsit dum i a.c. se ridică la 2.000.
îşi concentrase atenţia în prim a dintre naţiunile Commonwealthu albe a guvernului asupra blocării lor pe tim p de şase luni), hotărîtă nică Sofia. îndreptîndu-se spre patrie. Delegaţia a par
-parte a existenţei sale asupra lui. Dar, constată dum inică cu a- salariilor şi preţurilor, vor fl supu de guvern pentru rezolvarea crizei ticipat la lucrările prim ei sesiuni a C om itetului bul- 4 T O K IO
coloniilor din. America, ceea ce mărăciune „Sunday Telegraph” , se dezbaterilor la Congresul anual lirei sterline ar putea, p o trivit apre garo-egiptean de colaborare economică şi tehnico-ştiin- Luni. in portul japonez Sasebo a sosit subm arinul a-
explică de ce a dispărut ca enti în ultim ă instanţă Commonwealt- al Centralei sindicale britanice — c ie rilo r din cercurile sindicale, să ţificâ. tom ic american „Snack” , care va staţiona aici pînă Ih
tate adm inistrativă de sine stătă hul nu este altceva decit un m it, (T. U. C.), care va avea toc in sep determine alte federaţii de a se ală 5 august. După cum se ştie, aceasta este cea de-a 10-a
toare după războiul de indepen o încercare de a reanima umbra tembrie, la Blackpool. Pentru a ob tura adepţilor lui Cousins şi de a 4 M ADRID. staţionare în porturile japoneze a subm arinelor şi na
denţă american. Abia în 1854, cînd unui trecut apus. ţine majoritatea la congres, opozi pune în pericol actuala m ajoritate Tendinţele nefavorabile semnalate în evoluţia balan velor americane purtătoare de rachete cu focos nu-
exploatarea coloniilor începea să ţia sindicală care se pronunţă im - care aprobă aceste măsuri. ţei comerciale a Spaniei au continuat să se manifeste clear.
fie adaptată noii faze de dezvol- N. RATEŞ Cei mai m ulţi observatori conti şi în cursul prim elor cinci luni ale anului 1966. P otri
nuă să creadă că comisia economi v it unor date oficiale citate de cotidianul economic 4 B E R LIN U L OCCIDENTAL.
francez „A g e fi” . deficitul înregistrat de balanţa comer
că a T.U.C., care se va reuni m arţi cială spaniolă s-a c ifra t în aceste luni la suma de După cum informează agenţia France Presse, bugetul
pentru a lua poziţie faţă de Car 65.650.235.526 pesetas. B erlinului occidental pentru anul 1967 prevede uh
tea albă. va reafirm a „aprobarea deficit de 64 milioane de mărci,
cu rezerve" a p o liticii guvernamen 4 BOGOTA.
tale pe care a dat-o deja săptămîna 4 W ASHINGTO N
Preşedintele Columbiei. Carlos Lleras Restrepo, s-a
trecută. în tîln it duminică pe insula San Andres, din Marea Ca Fostul senator Barry G oldwater, candidatul P artidu
M iercuri, confederaţia patronală lui republican la alegerile prezidenţiale din 1964. a anun
se va reuni, la rîndul său, pentru a raibilor. cu m in iştrii afacerilor externe din Guatemala, ţat că intenţionează să-şi prezinte din nou candidatura
Salvador. Costa Riea, Honduras, şi Nicaragua. Restrepo
examina Cartea albă a guvernului. a declarat că obiectivul acestei reuniuni este de a îm la alegerile pentru Senat din anul 1963. P o trivit agen
P o triv it agenţiei France Presse, în ţiei Reuter. G oldw ater a şi început o campanie politică
bunătăţi relaţiile economice dintre Columbia şi ţările în acest scop în stalul său natal, Arizona.
rîndul cercurilor patronale reacţiile A m ericil Centrale.
faţă de măsurile britanice sînt ne
favorabile. 4 V IE N A
4 BAGDAD. D eficitul balanţei comerciale a Austriei în prim ul se
M in istru l irakian al apărării, generalul Shaker Mah- mestru al anului in curs a crescut cu 3 m iliarde de şi
moud Shukri, s-a înapoiat luni la Bagdad după vizita
U.R S.S. — T urişti din toa oficială pe care a efectuat-o în R.A.U. lingi in raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Po
te colţurile lum ii vin să ad triv it cifre lo r oficiale date publicită ţii la Viena, defi
m ire lacul Baical. Vara *- 4 KINSHASA. citul total în primele şase luni a atins 8.95 m iliarde şi
cest lac original apare iu b i La Kinshasa s-au-,încheiat lucrările conferinţei sta lingi. Cea mai mare parte a aceslui d e ficit a fost înre
gistrată de Austria in schim burile sale cu Piaţa comună.
toată
torilor de natură în
! splendoarea. De la Irkutsk telor producătoare de cupru, la care au participat de 4 LONDRA
legaţi din Zambia, Chile, Peru şi Congo (Kinshasa).
la Baical drum ul se face pe
A gravat de greva m a rina rilo r din luna iulie, d eficitul
Tacul de acumutare al h i
drocentralei Irku lsk pe*, mo 4 COPENHAGA. comercial, al Angliei a fost în prim ul semestru al aces
M inistrul de externe al C iprului, Spyros K yprianu,
tonavele rapide .Raketa**. care se află în.-turneu intr-o serie de ţâ ri nordice, a de tui an de 30 milioane lire în medie pe lună, faţă de 25
I clarat dum inică la Copenhaga că forţele O N U . în C i milioane In 1965, se arată intr-un raport oficial dat pu
blicităţi* la Londra.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza or. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 l i Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, - nr. 253 328 din 6 noiembrie 1949. - T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara*Deva.
in.n*ş