Page 5 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 5
FROIE7ARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
VA FACE 0 VIZITA
OFICIALA ÎN GRECIA
Preşedintele C onsiliului de M in iştri al R epublicii So
Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al K M AL SfATULUI POPULAI) REGIONAL cialiste România, Ion Gheorghe M aurer, însoţit de m i
n istru l afacerilor externe Corneliu Mănescu. râspun-
zînd invitaţiei prim ului m inistru al Regatului G reciei,-
■ .............. va face o vizită oficială In Grecia la sfîrşitul lu n ii au
gust ac.
Cele două guverne se bucură de această în tîlnire a
| A N U L X V III NR 3.604 M IER C U R I 3 AUGUST 1900 4 PAGINI - 23 BANI conducătorilor celor două ţări şi sînt convinse că ea va
contribui la dezvoltarea re la ţiilo r de prietenie tra d iţio
nală dintre România şi Grecia.
Lucrări de modernizare şi înzestrare
tehnică a minelor din Valea Jiului
DEVA. — în bazinul de lucru, de unde vor fi
carbonifer al V ăii Jiu lu i puse în valoare noi ză
se execută importante lu căminte bogate de căr
crări de modernizare şi bune Obiective şi insta
înzestrare tehnică a m i la ţii m iniere noi, menite
nelor vechi, în scopul să mărească dărnicia a-
îm bunătăţirii co n d iţii dîncurilor, sînt în con
lor de muncă în sub strucţie şi la exploatări
teran şi sporirii produc le m iniere Uricani şi
ţiei de cărbune, pînâ la Vulcan.
In ultim ele trei zile vremea a devenit din nou favorabila susţinute pentru o mai bună orga trebuit să fie duse în staţiune. sfîrşitul cincinalului, cu Lucrările executate şi
lucrului în cîmp. Ca urmare, în m ajoritatea un ită |ilo r agricole nizare a muncii. Astfel participa Rămasă in urmă cu recoltatul este peste 1 300.000 tone. La îm bunătăţirile aduse pro
11 din regiune, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii se străduiesc rea cooperatorilor la seceriş este şi cooperativa agricolă din Cîlnic. exploatările Lonea şi A- cesului de lucru in subte
ran au avut ca rezultat
ninoasa construcţiile sub
să folosească cu randament sporit combinele, atelajele proprii nesatisfăcâtoare. Ieri, cind am v i .Ieri, aici mai era de recoltat griul terane şi de la suprafaţă sporirea p ro d u ctivită ţii
zitat această unitate, in cadrul u- de pe o suprafaţă de 111 hectare. penlru sistematizarea şi muncii în întregul bazin
$i celelalte utilaje pentru strîngerea cu m inim um de pierderi
nor brigăzi, cu oamenii prezenţi la
A a cerealelor puioasc. Dintre acestea un mare volum dc m un seceriş era greu să se poată forma Este adevărat că in ce priveşte pro concentrarea producţiei al Văii J iu lu i in cursul
ducţia cooperatorii din C ilnic se si
că îl solicită secerişul griului, transportul snopilor la arie si o echipă. De asemenea, nici cele 20 tuează printre unităţile fruntaşe pe la citc un singur puţ sînt acestui an, cu mai m ult
trcierişul. I ii cursul zilei de ieri eforturile au fost îndreptate atelaje proprii nu sînt folosite în raion. Dar, este nejustificat faptul In încleştarea cu stînca şl valea abruptă a rîu lu i A r într-un stadiu avansat. de 3 la sută faţă de plan.
spre executarea acestor im portante lucrări. Dar, cu ocazia mod judicios la transportul snopi că in acelaşi tim p ei sint codaşi la In adincurile m inelor S-au obţinut astfel în
lor. Deşi se putea lucia de sîmbâta recoltări. Aceasta înseamnă că o ri geş constructorii au ieşit învingători. Pentru hidrocen Lupeni şi Petrila s-au să plus faţă de prevederi
raidului întreprins îii raioanele Orăştie şi Sebeş s-au consta de la amiază, căratul griului cu ce întfrziere în efectuarea lucrării trala „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de pe Argeş, ei au con pat de la începutul anu circa 35.000 tone de căr
tat şi unele m inusuri în organizarea m uncii, ceea ce face ca
D în unele unităţi, cc-i d ept. puţine la număr, strinsul recoltei atelajele a început abia ieri d im i amijFuit^ -poate provoca pierderi struit un puternic baraj care va zăgăzui apele m ile lui peste 15.000 m l. de bune cocsificabil şi ener
nare ale riulu i. creînd totodată un mare lac artificia l.
getic.
neaţă. Lipsa de organizare e do
să se desfăşoare încă anevoios. însemnate de recoltă. Iată de ce IN FOTOGRAFIE : Vedere parţială a barajului de )a galerii şi drum uri subte
vedită şi prin aceea că în loc să este necesar ca la nivel de raion să hidrocentrala „Gheorghe G heorghiu-D ej“ de pe Argeş. rane spre noile fro n tu ri (Agerpres)
se transporte snopi de pe tarlalele se ia măsizri urgente pentru ca in
în două zile recolta de pe o supra
Eficienţa unor faţă de peste 30 hectare Şi coopera mai îndepărtate atelajele cară sno unităţile râmase în urmă să fie d i
to rii din Tărtăria şi-au m obilizat pii la stoguri din îm prejurim ile a- rijate cit mai multe combine.
în ultim ele zile forţele la transpor
tul snopilor şi aşezarea acestora în
stoguri. La punctul num it „Răs
Im ediat după zilele ploioase, b i cruci” de pildă, se aflau ieri la Cu m ult înainte de începerea secerişului, la baza de recepţie
roul Com itetului raional de partid lucru aproape 30 atelaje Conside din Sebeş s-au luat măsuri pentru procurarea de utilaje in vede
Orăştie. analizînd stadiul lucrărilor răm că aici trebuie să se ia insă rea mecanizării muncii de preluar e a cerealelor. Dar elevatoarele
de recoltare a cerealelor pâioase şi măsuri pentru ca stogurile să fie nu pot fî folosite pentru că I.R.E.H. întirzie în mod nejustificat
a transportului acestora la arii, a clădite chiar în cadrul tarlalelor term inarea lucrărilor la noul tra nsform ator electric. Din această
indicat măsuri concrete pentru ca mai mari ocupate cu grîu. In felul cauză descărcarea sacilor se face tot manual, ceea ce duce la aglo
lucrările am intite să fie im pulsio acesta atelajele pot fi folosite cu merarea de forţe şi mijloace de muncă în bază.
nate Astfel, combinele au fost gru randament sporit, prin scurtarea
pate pe unităţi, în raport cu supra drum ului. Spunem aceasta deoare An de an colectivul de muncă al — Evident, fără contribuţia adusă care au fost luate, de urm ărire din
faţa ce â mai rămas de recoltat, iar ce în prezent snopii sînt transportaţi în tre p rin d e rii „M arm ura” din Si- de comunişti la crearea acestei atmos cinci în cinci zile a transportului din
deplasarea lor de la o cooperativa în apropierea fermei zootehnice, meria şi-a înscris numele printre u- fere — intervine tov. ing. Nicolae cariere pentru export, analizele de-
la alta a început să se faca cu mai cale de aproape 4 km. n ităţile industriale dîn regiune ce Ciobotea, directorul întreprinderii — cadale ale a ctiv ită ţii în treprinderi
m ultă operativitate In acelaşi tim p In această direcţie merită a fi evi şi-au cîştigat un bun renume p rin n-am fi reuşit să obţinem rezultatele lo r. întărirea îndrum ării şi controlu
s-au luat măsuri ca m em brii coope denţiată măsura luată de către con tre beneficiarii din ţară, achitîndu-se bune din acest an. Subliniez acest lu i tehnic, ne dau certitudinea rea
ratori să participe in număr mai ducerea cooperativei agricole din cu prom ptitudine de obligaţiile con faclor ca pe unul din cei mai im por liz ă rii integrale a sarcinilor pentru
mare la recoltatul manual. Drept $ibot care procedind la clădirea tractuale. De acelaşi prestigiu se tanţi care au concurat la realizarea export din acest an pină la data de
rezultat, forţele sint folosite acum stogurilor pe tarlale reuşeşte să spo bucură întreprinderea şi în numeroa planului producţiei fizice pentru ex 20 decembrie. Subliniez că avem cre
cu mai mare eficienţă, astfel că pe rească randamentul zilnic al fiecă se alte ţări ale lum ii cum sînt U n port. N-aş vrea insă să se creeze im ate toate condiţiile pentru a ne în
zi ce trece tot mai multe unităţi rui atelaj de 5-6 ori. Iată cum, nu garia, Cehoslovacia, Italia, Olanda, presia că îndeplinirea sarcinilor ce cadra in acest termen. Va trebui să
reuşesc să termine secerişul. P rin mai într-o singură zi cu un autoca Japonia, Belgia, Franţa, Republica ne-au stat în faţă n-a pus proble urm ărim mai îndeaproape realiza
tre acestea se numără cooperativele mion şi 10 atelaje proprii au trans Federală Germană, Libanul şi altele, me colectivelor de muncă din cari rea planului la fiecare sortiment, să
agricole din Bobilna, Foit, Spini şi portat griul de pe mai bine de 10 unde produsele „M a rm u ra ” din SU ere. Unele zăcăminte, cum sint cele efectuăm un control exigent asupra
altele. Ieri, de pildă, am fost m ar hectare. In ce priveşte transportul meria sînt deosebit de apreciate. de la Ruşchiţa şi Moneasa, prezintă ca lită ţii fiecărui bloc de m arm ură
torii încheierii campaniei de sece trebuie relevat şi faptul că mai Blocurile din m arm ură de Moneasa, un grad ridicat de fisurare, ceea ce sau placaj fin it. Aceste măsuri ne a-
riş şi la cooperativa agricolă din există unele cooperative ca cele Căprioara şi Alun. trave rtin u l de Bor- im plică extragerea cit mai atentă a sîgură realizarea integrală a sarcini
Turdaş. Era către ora prînzului din Aurel Vlaicu, Geoagiu, Pricaz sec, placajele finite, toate au în tru blocurilor Pentru ca fisurile ascun lo r planului de producţie pentru ex
cind mecanizatorii foan Roşu, Nîco- şi altele unde sînt necesare măsuri n it atribute calitative superioare, tre- se să nu apară la beneficiari, au fost port şi îm bunătăţirea continuă a ca
lae M orar şi.S toia Samoîlescu tră urgente pentru ca această lucrare cînd cu succes examenul exigent al form ate acele colective de recepţie
geau ultim ele brazde cu combinele. să se desfăşoare într-un ritm mai beneficiarilor. internă, am intite de tovarăşul Stoica, lită ţii produselor.
. A lă tu ri de ei munceau cu hărnicie intens. Instalaţie pentru transportul sacflor tip I.R.E.H. Cum a reuşit colectîvuf de muncă ce s-au dovedit a fi deosebit de e xi
cooperatoarele din echipele condu al Întreprinderii să clştige aceste a- gente. Convorbire realizată de
se de Eiisabeta Hategan şi V icto precierî ? Am a m intit în cele de mai sus S POP.
ria Mureşan. Cît priveşte aportul — Pentru organizaţiile de partid doar despre calitate, pentru că, ală
m ecanizatorilor la această lucrare ce asa în riei, care de fapt pot fi treieraţi Din constatările făcute cu prileju l din cariere şi din sectorul de prelu tu ri de realizarea sarcinilor cantita
trebuie spus că numai în ziua de 1 direct de pe atelaje. raidului reiese că acolo unde se crare — ne spune tov. Ilie Stoica, se tive, este problema principală spre
august ei au strîns cu combinele O altă cauză a în tîrzie rii recol traduc în viaţă măsurile tehnico- cretarul organizaţiei de partid — ca care ne Îndreptăm atenţia Aş dori să
25.600 leg boabe. tatului în această unitate constă si organizntorice stabilite, unde orga litatea a constituit un obiectiv im por mă refer şi la modul în care au fost
Din situaţia operativă rezultă că în slabul ajutor pe care îl primeşte nizaţiile de partid au în centrul ac tant al întregii activităţi. Au fost for îndeplinite prevederile planului fizic Stadia
în ziua de 1 august cu toate că, dîn din Cîlnic si Cut ? în ce priveşte repartizarea m ijloa tiv ită ţii lor problema stringerii fără mate colective pentru recepţia inter de producţie pentru export. Pe total
cauza u m id ită ţii solului lucrul a în celor mecanizate. In părţile de ho pierderi a recoltei, se obţin rezul nă a blocurilor destinate exportului. activitate sîntem aproape de lim ita
ceput către ora prînzului viteza de tar „S finta" şi „R oia" sînt peste tate tot mai însemnate. De aceea Această muncă a fost încredinţată planului aferent prim elor 7 luni din
recoltare a fost de 430 hectare. Ra In raionul Sebeş, raion care de 100 de hectare cu grîu care poate se impun măsuri pentru ca în toate mai cu seamă com uniştilor, lucrători acest an. M inusul de 4,6 m.c. la blo Cei care vin la biblioteca
ionul Orăştie continuă insă să ocu ţine ponderea cea mai mare în pro fi recoltat cu combinele. Dar în cooperativele agricole, secerişul să cu o bogată experienţă în producţie, curi, faţă de 1 032 m.c. plan, este o tehnică a I.C.S.H. umblă în
pe pe regiune un loc nu tocmai ducţia de cereale pâioase pe legi tim p ce in alte unităţi, pentru su fie term inat în cel m ult două zile care au reuşit să im prim e şi colec cantitate care a fost deja recuperată. v irfu l picioarelor şi vorbesc în
lăudabil în ce priveşte recoltarea une, multe cooperative agricole au prafeţe de 5 pînâ la 10 hectare sînt şi să se urgenteze treieratul păioa- tivelor de muncă din care fac parte El provine din nerealizarea a două şoaptă. Pereţii nu sînt pavoa
pâioaselor. In acest raion sint uni şi încheiat campania de seceriş. menţinute 3-4 combine, aici au fost selor s p iritu l de răspundere pentru reali sortimente, marmură de Ruşchiţa ca zaţi cu steriotipa inscripţie :
tăţi ca cele din Romos, Vaidei, Ro- P rintre acestea am intim unităţi ca repartizate doar două combine care. I. MANEA zarea sarcinilor cantitative cit şi a tegoria I şi m arm ură de Moneasa „P ăstraţi liniştea I". Şi totuşi
moşel, Dîncui Mic şi Dineul. Mare cele din Apoldul de Sus, Apoldul după citeva ore s-au defectat şi au N. GIURGIU celor calitative Spre a exem plifica neagră. La toate celelalte sortimente atmosfera de studiu intens şi
unde au mai rămas de recoltat su de Jos, Petreşti, Tău, Ohaba şi alte cele de mai sus aş cita colectivele s-au obţinut depăşiri de plan care de concentrare te obligă să
prafeţe însemnate cultivate cu grîu. le. M ăsurile politice şi organizato de muncă de Ia carierele Ruşchiţa, compensează nerealizârile am intite. păstrezi liniştea.
Este adevâiat că aici nu pot fi fo rice stabilite la nivel de raion pen Căprioara, Borsec şi Cârpiniş care au — In aceste îm prejurări cum v-aţl Din cînd în cînd, se aude
losite peste tot mijloacele mecani tru această campanie, s-au mate Forţele—mai judicios folosite liv ra t blocuri de m arm ură de bună achitat de sarcinile contractuale pen foşnetul unei file întoarse cu
ce, dar, aşa cum au fost luate mă rializat, în cele mai multe unităţi, calitate. Dacă întreprinderea n-a a- tru export ? mare grijă. Nici unul din cei
suri penlru gruparea combinelor tot prin realizarea zilnică a unei vite vut nici un refuz, aceasta se datoreşte — „M ineralim port — e x p o rf'-u l nu ce frecventează biblioteca nu
la fel pot şi trebuie să fie m obili ze sporite de lucru. La cooperativa Ieri, datorită folosirii mai judicioa 4. Sebeş 91,78; m uncii depuse de întregul colectiv, ne-a preluat întreaga cantitate de caută aici un loc de destindere
zate şi forţele proprii ale acestor agricolă din Râhău recoltatul g ri se a forţelor de lucru cooperativele 5. Orăştie 88,4<% în frunte cu com uniştii, pentru ca produse, ci numai pe aceea pentru sau de recreere. Contactul cu
unităţi, trecindu-se, de la caz la caz, ului s-a încheiat în cursul zilei de agricole au reuşit să recolteze griul 6. Hunedoara 85.2%, spre beneficiari să plece numai pro care avea acoperite comenzi. Faţă de cartea tehnică şi lumea aridă
la întrajutorare, prin cosaşi şi ate ieri. Dar pentru ca întreaga recol de pe o suprafaţă de 2.936 hectare. 7. Brad 85.1% duse care să se înscrie în indicii de dispoziţiile de livrare prim ite de la şi abstractă a cifre lo r nu îngă
laje pentru transportul recoltei. tă să ajungă în magazii sint de fă In toate raioanele se constată o creş 8. Haţeg 80,8% calitate, răspunderii cu care lucră beneficiar nu avem restanţe. Totuşi duie uşurinţă sau superficiali
cut şi alte lucrări. Tocmai de aceea tere sim ţitoare a ritm u lu i Ia seceriş. to rii noştri se achită de sarcinile ce planul fizic trebuia îndeplinit la fie tate. M a iştrii loan Burcă şi
In fruntea întrecerii ce se desfăşoa
Transportul zeci de atelaje transportă snopii ră pentru înmagazinarea cu m inim um le-au fost încredinţate. care sortim ent în parte. M ăsurile Curelaru şi lăcătuşul loan Da-
Iorgu
loan Andrei, inginerul
Ia arie, iar o parte din cooperatori
muncesc cu însufleţire la treierat. de pierderi a recoltei se situează co vid vin aici să aprofundeze u-
snopilor — Acestea sînt numai citeva din operativele agricole din raionul Hia nele cunoştinţe, să dezlege ta i
succesele obţinute şi ele se datoresc cnre au secerat griul de pe 97.2 la na atîtor lu cru ri neînţelese în
sută din suprafaţa planificată. M eri
cu maximum bunei organizări a muncii, folosi tă, de asemenea, evidenţiate succe că. M ai sînt şi alte probleme
rii cu pricepere a m ijloacelor me
de clarificat.
canizate şi a forţelor proprii ale co sele obţinute de cooperativele agri T uturor, biblioteca c u c e le
de operativitate operativelor agricole. Dar in raio cole dîn raioanele Orăştie, Sebeş, A l 9.300 de volume, le stă la în-
nul Sebeş sint şi unităţi unde r it
ba şi cele de pe raza oraşului regio
demînă. Legătura atât de
fi
mul de lucru este departe de a-şi nal Deva. rească şi necesară cu noutatea
In cooperativele agricole din ra găsi cadenţa. Asa se prezintă situ Rezultate pozitive s-au înregistrat tehnică se realizează şi prin
ionul Orăştie au fost recoltate ma aţia la cooperativa agricolă din Cut, şi la transportul snopilor la arii. A- cele peste 130 reviste periodice
nual suprafeţe Însemnate cu gi iu. unde ieri mai era de recoltat griul ceastâ lucrare s-a efectuat de pe o şi diverse publicaţii de specia
Din această cauză o problemă im de pe o suprafaţă de 268 hectare. suprafaţă de 3 765 hectare. In conti lita te interne şi din peste 20
portantă ce stă în faţa u n ită ţilor Această rămînere in urmă este pusă nuare, in atenţia cooperatorilor şi de ţă ri ale lum ii. In alegerea
este transportul snopilor la arii, pe seama tim pului nefavorabil. m ecanizatorilor trebuie să stea, ca c ă rţii preferate, intervine cu
spre a se putea începe imediat Brigadierul Vasile Dicu din această problemă principală, impulsionarea realizate din cauza lipsei de ma competenţă sfatul bibliotecarei
treierişul. Pentru a urgenta această cooperativă este însă de altă păre secerişului şi transportul g riu lu i la terial... Ecaterina Schlosser. Aranjarea
arii. Acest lucru este posibil prin o r
lucrare, la indicaţia biroului comi re. „Nu putem afirm a — spunea el ganizarea maî judicioasă a muncii, MĂRFURI ★ că rţilo r în ra ft pe specialităţi,
tetului raional de partid, in s p riji — că ploile au fost principalul mo La Fabrica de încălţăm inte „A rde înlesneşte găsirea m aterialului
nul cooperativelor agricole au fost tiv pentru care unitatea noastră se în vederea folosirii cu maxim um de leana*' Alba lu lia am stat de vorbă căutat.
trim ise un num ăr de 30 autocami află pe u ltim u l loc în raion La noi randament a combinelor şi a m ij cu tovarăşul Alexandru Fogoroş, di De multe ori în ju ru l unor
oane împreună cu autocamioanele nu a mai plouat de vinerea trecută loacelor de transport. rectorul întreprinderii. probleme mai interesante se
cooperativelor şi cu atelajele pro dar şi atunci foarte puţin. Rămîne- La data de 2 august, situaţia recol PIEŢII — In p rim ul semestru am contrac încing discuţii aprinse Dar nu
p rii ale acestora sc transportă z il rea noastră in urmă se datoreşte tă rii griului în cooperativele agri tat pantofi cu 108 lei pentru băr în bibliotecă ci la locul de
nic la a rii recolta de pe zeci sau faptului că nu sînt folosite toate cole se prezenta astfel: baţi. Pantofii li trim item la toate muncă. Acolo unde oamenii
sute de hectare. Astfel, la coopera forţele la recoltat” . 1. Ilia 97,2%r cele 18 I.C.R T.I. din ţară. O bligaţiile vor să pună în practică învăţă
tiva agricolă din Vinerea, cu cele Intr-adevăr la cooperativa agri 2. Deva 93.8% contractuale.au fost respectate cu m intele extrase din filele căr
22 atelaje pro p rii s-a transportat colă din Cut nu se depun eforturi 3. Alba 92,1% Cînd merge la magazin, cetăţeanul ţii strînse cu organizaţiile comerciale. stricteţe Ba mai m ult, am dat peste ţilo r. Pînâ acum, aproape 200
are o singură dorinţă, şi anume a- Datorită p ro filu lu i, producem pentru plan 700 perechi încălţăm inte. de m aiştri, tehnicieni şi in g i
ceea de a găsi m ărfurile de care are comerţ 53 sortimente bunuri de larg ★ neri au îm prum utat că rţi de la
nevoie Iar dacă obiectul cumpărat consum, plus sifon, lîmonadâ etc. La Cei care se lovesc de greutăţi a- biblioteca tehnică. Această ci
m nu este de cea mai bună calitate, bunuri de larg consum planul pe şase tunci cînd este vorba de respectarea fră nu spune totul Num ărul
pune vina pe organizaţia comercială luni a fost îndeplinit în proporţie de o b ligaţiilor contractuale, sint organi celor care petrec zilnic eîteva ore
respectivă. La fel gîndeşte şi atunci 118 la sută T rim item com erţului albii zaţiile comerciale Din acest m otiv în intim itatea că rţilo r de spe
cind In magazin nu găseşte ceea ce şi cazane pentru rufe, forme de pră am vrut să aflăm şi părerea mai m ul cialitate este m ult mai mare.
doreşte. In realitate, Ia buna apro jitu ri, de cozonaci, de pişcoturi, tăvi tor tovarăşi de la OC.L. comerţ m ixt Spre deosebire de celălalt
vizionare a magazinelor cu m ărfuri şi multe altele. Alba lulia. Prim ul cu care am stat 'gen de literatură, cartea teh
de calitate contribuie mai m ulţi fac — Din cele arătate reiese că în de vorbă a fost tovarăşul Alexandru nică nu se citeşte în treacăt.
tori. Pe scurt lucrurile stau în felul treprinderea s-a achitat de prevede Buda. merceolog principal la secto Ea este studiată cu interesul şi
următor. Industria produce bunuri de rile contractuale. Cu sortimentele rul metalo-chimic. pasiunea om ului îndrăgit de
larg consum, pe care le contractează cum staţi ? — In general I.R.l.L. Alba lulia se meserie, dornic să afle tot ce e
cu organizaţiile comerciale Aceste — Şi în această privinţă stăm b i achită de obligaţiile contractuale. Râu nou in domeniul specialităţii
bunuri, parte din ele, sînt preluate nişor. Avem restanţe doar la două este insă cu nu respectă şi o altă lui. Şi nu sint puţine inovaţiile
de bazele de desfacere, iar de aici sortimente de tăvi cu coadă, din cau clauză şi anume de a ne trim ite pro şi schim bările de soluţii con
sînt trim ise pe reţea, adică în maga za lipsei de tablă, însă răminerea în duse de bună calitate. Spun aceasta structive a căror idee s-a năs
zine. Este o corelaţie indispensabilă, urmă va fi recuperată. Este vorba deoarece ne-a livra t bidoane de pe cut in orele de studiu intens
care cu cit e mai bine organizată cu de aproxim ativ 5000 bucăţi tăvi cu trol din tablă albă, cazane şi -albii afectat că rţii tehnice. Alte
atit magazinele. sînt mai bine apro coadă. De asemenea, nu am realizat pentru rufe, care curg. Bineînţeles că multe noutăţi şi-au găsit ma
vizionate. 1800 litri sifon pe m otiv că tim pul a cum părătorii au venit cu ele înapoi, terializarea practică la în fru
Mergînd pe firu l acestei idei am a- fost răcoros şi nu a trecut sifonul. reclamînd defecţiunile. museţarea faţadelor noilor
vut o discuţie cu tovarăşul Gheorghe Dacă O.C.L. comerţ m ixt Alba lulia Noi am mai încheiat contracte şi blocuri, organizarea ştiin ţifică
Braşoveanu, directorul I.R.l.L. Alba solicita mai m ult sifon, noi aveam po cu cooperativa meşteşugărească „M u a muncii şi programarea lucru
lulia şi cu tovarăşul Pompitiu Ciu- sibilitatea să satisfacem cerinţele. In reşul" din localitate Pc semestrul I lui etc.
hat, şeful serviciului plan al între schimb am livra t cu 5000 litri mai cooperativa am intită nu ne-a liv ra t In trîn d sau ieşind din b ib lio
prinderii. Ne-am interesat în mod m ultă limonadâ.
160 perii de frecat In plus. periile
deosebit despre felul cum conducerea — Dar la mobilă care este situaţia? ca şi m ăturile Livrate sînt de proastă tecă ai senzaţia autentică că
sute de ochi te privesc averti-
întreprinderii respectă obligaţiile con — A ici stăm mai râu. Pe prim ul se calitate. zindu-te: „Linişte, se studia
T ractoriştii loan Oancca şi Gheorghe Bogdan de la S.M T. Miercurea lucrează la recoltatul griului pe tractuale pentru fondul pieţii, la care mestru avem restante 62 de garnituri. V. ALBU ză !".
una din tarlalele cooperativei agricole din Pianul de Sus. Foto: I. TEREK Dintre acestea, 40 de garnituri sînt
ni s-a răspuns: nerecuperabile,.iar pentru 20 avem o T. O VIDIU
— întreprinderea noastră are reia- decalare de 10 zile. Nu au putut f i : (Continuare în pag a 2 a)
