Page 54 - Drumul_socialismului_1966_08

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA
PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU

A TOVARĂŞULUI RAYMOND GUYOT

A participat tovarăşa Ghi/.ela Vass,
Marţi, IC august, tovarăşul Nicolae
VIAIA Ccauşcscu, .secretar general al Comi­ şef de secţie la C.C. al P.C.R.
tetului Central al Partidului Comu­ Cu acest prilej a avut loc un
nist Român, împreună cu tovarăşul schimb de păreri privind relaţiile
Emil Bodnaraş, membru al Comite­ dintre Partidul Comunist Român şi
CULTURAL- tului Executiv şi al Prezidiului Per­ Partidul Comunist Francez, mişcarea
comunistă şi muncitorească interna­
manent al CC. al P.C.R., au prim it
pe tovarăşul Havmond Guyot, mem­ ţională, precum şi unele probleme ac­
bru al Biroului Politic al Partidului tuale ale situaţiei internaţionale.
Comunist Francez, senator de Sena, Intil.nirea s-a desfăşurat Intr-o at­
ARTISTICĂ care se află la odihnă în ţara noas­ mosferă tovărăşească, de caldă prie­
ANUL X V III NR. 3616 MIERCURI 17 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BANI tră. tenie.
Vizita în Danemarca

C O M U N I S T U L Cea mai tinără mină din Valea Jiului — Pa- a preşedintelui Consiliului de

roşeni — este dotată cu maşini, utilaje şi Insta­
laţii moderne. Printre acestea se numără şi sta­
ţia de compresoare. Miniştri, Ion Gheorghe Maurer
EXEMPLU ÎNAINTAT Foto: N. MOLDOVEANU

Premierul român şi persoanele care-l

IOAN COSMA însoţesc au vizitat oraşul Odense
prim-secrelar al Comitetului raional
Brad al P.C R.
ODENSE 1G , (Agerpres). — tamentului politic şi juridic din M i­
De la trim işii speciali: Ion Cirjc, nisterul Afacerilor Externe al Dane­
Viaţa de fiecare zi consemnează masă îndreptată spre dezvoltarea Nicolae Piucea şi Alexandru Cîm- marcei. Hans Moeller, ambasador,
tot mai multe fapte caic atestă în­ conştiinţei socialiste a oamenilor peanu: şeful protocolului din Ministerul A-
crederea sporită, forţa de atracţie şi muncii s-d dovedit de asemenea deo­ In continuarea vizitei oficiale pe lacerilor Externe, Iicn rik Georg ba­
convingerea maselor în cuvîntul sebit de eficace în întărirea rolului care o întreprinde în. Danemarca, ron de Zytpherv Adeler, ambasadorul
partidului, în politica sa înţeleaptă. organizaţiilor de partid, in creşterea preşedintele Consiliului de M iniştri Danemarcei la Bucureşti, alte persoa­
Atracţia in jurul partidului sporeş­ prestigiului şi autorităţii membrilor al Republicii Socialiste România, Ion ne oficiale daneze, precum şi amba­
te considerabil şi prin exemplul per­ lor. Ca urmare, comitetul raional de Gheorghe Maurer, însoţit de minis­ sadorul României la Copenhaga, Pe­
sonal al comuniştilor, prin trăsături­ partid, m ilitînd pentru înfăptuirea trul afacerilor externe, Corneliu Mă- tru Mânu.
le moral-politice şi sociale, care îi sarcinilor stabilite de Congres a in i­ nescu, a sosit marţi dimineaţa la Dc la aeroportul Bcldringe. oaspe­
situează în fruntea tuturora. Prin e- ţiat numeroase acţiuni în această di­ ţii s-au îndreptat spre Şantierul na­
xemplul personal de care dau dova­ recţie. In faţa muncitorilor mineri, Odense. Oaspeţii români au fost în­ val din Lindoe. La intrare erau
dă, comuniştii atrag în jurul lor ma­ a celor din sectorul forestier şi tran­ soţiţi de Gunnar Seidenfaden, amba­
sele largi de oameni ai muncii la în­ sporturi au fost expuse conferinţe pe sador, directorul general al Depar­ (Continuare în pag. a 4-a)
făptuirea liniei politice a partidului. teme ca; „P.C.K., conducătorul încer­
In Raportul prezentat la cel de al cat al poporutui in construcţia socia­
IX-lea Congres al P.CR. tovarăşul listă", „Comunistul, luptător activ
Nicolae Ceauşcscu sublinia faptul că: pentru îndeplinirea sarcinilor încre­ Plecarea tovarăşului
„Comunistul trebuie să se distingă dinţate”, „înaltul titlu de membru de
prin energia, pasiunea şi devotamen­ partid'1, „îndatoririle şi drepturile
tul cu care luptă pentru înfăptuirea membrilor de partid”, ele. Wladyslaw Gomulka
politicii partidului, să manifeste un Dezbaterea în cadrul invăţămîntu-
înalt simţ de răspundere in îndepli­ lui de partid a documentelor Congre­
nirea sarcinilor şi o grijă deosebită sului al IX-lea al P.C.R. au condus Marţ.i dimineaţa a părăsit Capitala, cu soţia, Alexandru Drăghici, Paul
pentru apărarea şî întărirea proprie­ de asemenea In înarmarea comuniş­ pierind la Varşovia, tovarăşul Wla­ Niculcscu-Mizil, Mihai Dalea, Geor-
tăţii obşteşti, să fie model de corec­ tilor, a tuturor cursanţilor cu sarci­ dyslaw Gomulka, prim-secretar al ge Macovescu, adjunct al ministrului
titudine, principialitate şi conduită nile ce stau în prezent în faţa oame­ Comitetului Central al Partidului afacerilor externe, activişti ai C.C,
^ Nrală în activitatea sa profesională nilor muncii. In felul acesta organi­ Muncitoresc Unit Polonez, care, îm­ al P.C.R.
$i obştească; lui trebuie să-i fie pro­ zaţiile de partid au putut face cu­ preună cu familia, s-a aflat la odih­ A fost de faţă Wîeslaw Sobiciajski,
prie atitudinea înaintată a moralei noscut maselor liniile directoare ale DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN nă în ţara noastră. ambasadorul Republicii Populare Po­
noastre de familie, de educare a co­ politicii partidului, au reuşit să Ie La plecare, pc aeroportul Bâneasa. lone Ia Bucureşti.
piilor. a tinerei generaţii, o compor­ atragă Ja înfăptuirea lor, la desfăşu­ tovarăşul Wladyslaw Gomulka a fost
tare demnă in întreaga activitate so­ rarea unei activităţi mai rodnice, mai condus de tovarăşii Nicolae Ccauşescu (Agerpres).
cială". bine organizate.
Pornind de la aceste cerinţe de o In creşterea prestigiului organiza­
deosebită importanţă, Comitetul ra­ ţiilo r de partid, al comuniştilor a Prilej de analiză şi imbold
ional de partid Brad şi-a îndreptat contribuit şi faptul că datorită indi­ TREIERIŞUL GRABNIC TERMINAT!
tot mai m ult atenţia spre organiza­ caţiilor date de Comitetul regional
rea unor asemenea acţiuni care să privind munca de întărire a rîndu-
contribuie )a dezvoltarea trăsăturilor rilo r partidului, organizaţiile de bază
înaintate ale membrilor partidului, au acordat o mai mare atenţie cali­
la întărirea prestigiului lor in rîn- tăţilor moral-politice, sociale şi pro­ Reale posibilităţi pentru sporirea Ju stificările nu aju tă
dul tovarăşilor de muncă şi viaţă. fesionale ale celor care au solicitat
Experienţa a dovedit că adunările primirea in rîndurile comuniştilor. Pină in seara zilei de 1G august, zile au avansat mult cu treierişul
generale ale organizaţiilor de bază La I.M. Barza şi I.M. Ţebea organi­ rea rezervelor interne care să ducă cooperativele agricole din raionul griului. In alte părţi şi-a făcut loc
constituie adevărate şcoli de educaţie zaţiile de partid au condus în mod producţiei de metal la îmbunătăţirea activităţii de pro­ Haţeg au treierat recolta de gnu de automulţumirea: „Bine că l-am văzut
comunistă, de mobilizare a membri­ corespunzător munca de prim ire în ducţie. pe 42,8 la sută din suprafaţa cultivată. adunat din cîmp. Pentru treierat mai
lor de partid la înfăptuirea cit mai partid. Acest lucru este demonstrat O contribuţie însemnată la creşte­ De la început trebuie spus că în este vreme”.
examplură a sarcinilor ce le revin, de nenumărate exemple, cînd cei mai Şi în acest an siderurgiştii hune- cente, iar la valoarea producţiei mar­ rea producţiei de metal şi a volumu­ unităţile agricole din acest raion Dar felul acesta de a gîndi este
un prilej dt^îm părtaşi re a expe­ birni tovarăşi, oameni cu o bogată ex­ doreni s-au situat în primele rîndur.i fă vîndută şi încasat?; s-a realizat lui de prelucrare, vor aduce noile o- treierişul se desţ^oară anevoios, lu­ greşit. De cc cînd recolta maî arc un
rienţei acumulate, de stabilire a ja­ perienţă de muncă, care dovedesc nle luptei penlru af da în eirtfuitpr e- pclie sarcina de plan suma de 53 m i­ biective ce vor fi puse în functrtme. cru-dovedit şl ae'procentul mic înre­ pas pînă n ajunge în magazie să o
loanelor activităţii de viitor. De a- răspundere în înfăptuirea sarcinilor, conomiei naţionale metal cSt mai lioane lei. Referindu-sc Ia stadiul lucrărilor de gistrat în ficcarg zi. Astfel, în u lti­ lăsăm pradă intemperiilor? Consilii­
ceea, prin membrii săi, prin instruc­ care se bucură de încredere în rîndul m ult şi de calitate superioară. Îndru­ Urmînd îndeaproape îndrumările investiţii, numeroşi vorbitori au sub­ mele 5 zile s-au realizat numai nouă le dc conducere trebuie sâ vadă că
torii şi activul obştesc, comitetul ra- tovarăşilor lor de muncă au fost p ri­ mate de organizaţiile de partid, co­ primite din partea organelor şi or­ liniat necesitatea executării lor în procente. Este foarte puţin dacă ţi­ fiecare zi care trece duce la dim i­
«ional de partid a căutat să îndrume m iţi în rîndurile partidului. La locu­ lectivele de muncă din secţiile Com­ ganizaţiilor. de partid de a reduce termenele planificate, luarea de mă­ nem seama că In nivelul raionului nuarea producţiei prin scuturare
organizaţiile de bază să pregătească rile de muncă ei dovedesc pricepere binatului siderurgic Hunedoara şi-au continuu cheltuielile de producţie suri care sâ ducă la atingerea in cit un procent reprezintă abia 55 de din stoguri şi prin deprecieri din
temeinic adunările generale, pentru profesională, calităţi deosebite de or­ îndreptat atenţia spre organizarea cît prin gospodărirea cît mai raţională mai scurt timp a parametrilor pro­ hectare. Care sînt cauzele? Unele cauza intemperiilor. Acest lucru este
ca ele să aîbe un pronunţat caracter ganizatori şi conducători ai form aţii­ mai judicioasă a muncii; în vederea a m ateriilor prime şi materialelor, iectaţi — cale principală de sporire consilii de conducere dau vina pe valabil cu atit mai m ult pentru coo­
de dezbatere a activităţii economice lor de lucru. exploatării raţionale a agregatelor, combustibilului şi energiei, siderur- a producţiei de metal. ploi; faptele nu stau însă chiar aşa perativa agricolă din Sălaşul de Sus
şi politice desfăşurate la locul de întreaga activitate desfăşurată de promovarea noilor procedee tehnolo­ giştii au realizat în acest an mai mult Rezultatele înregistrate în activita­
muncă. A crescut astfel răspunderea organele şi organizaţiile de partid din gice care să ducă la sporirea produc­ de 11 milioanc lei economii suplimen­ tea economico-financiară puteau fi şi şi acest lucru este dovedit de activi­ (preşedinte tovarăşul Gheorghe Poe-
..rsonală a fiecărui comunist, a tu­ raionul Brad în privinţa educării ţiei dc metal. Aşa cum s-a subliniat tare la preţul de cost. mai bune — au subliniat tovarăşii tatea unor cooperative agricole ca naru), unde griul a fost treierat nu­
turor oamenilor muncii faţă de înde­ partinice a comuniştilor, a dezvoltă­ în materialul prezentat de ing. loan Perioada de timp scursă din acest loan Dobrin, directorul direcţiei co­ cele din Sălaşul Inferior, Sîmpetru, mai de pe 87 ha din cele 338 ha cul­
plinirea sarcinilor. In organizaţii dc rii trăsăturilor lor moral-politice este Niţă — director tehnic al combinatu­ an a fost marcată şi de o muncă merciale şi Remus Pîţan, contabil şef Bărăşti şi Toteştî care în ultimele tivate.
partid ca cele de la 150 m Musanu, puternic ilustraţii de numeroase e- lui şi în dezbaterile purtate în şe-, susţinută pentru îmbunătăţirea cali­ — dacă s-ar fi urm ărit îndeaproape
sectorul V Valea M orii, Ruda, 250 m xemple din activitatea profesională dinţa de dezbatere a cifrelor de plan, tativă a produselor. Organele şî or­ folosirea întregii capacităţi de pro­ Se impun m ăsuri operative
•Musariu, Mina Mesteacăn, atelierul şî comportarea în viaţa dc toate zi­ in acest an cocsarii au produs peste ganizaţiile de partid, analizînd defi­ ducţie, dacă toate contractele ar fi
de tîmplărie I.R.I.L. Brad şi multe lele a comuniştilor. Popularizînd şi 3.300 tone cocs mai mult faţă de plan. cienţele manifestate pe această linie, fost onorate la timp şi n-ar fi exis­
altele, comuniştii manifestă un in­ folosind aceste exemple înaintate ale de la furnale au plecat cu peste au indicat direcţiile principale în care tat refuzuri dc plată din partea be­ Analiza ritm ului in cate se desfă­ de deficienţe dc natură organizato­
teres deosebit faţă de soarta produc­ comuniştilor, organizaţiile de bază 22.000 tone mai multă fontă, iar la trebuie acţionat în vederea reducerii neficiarilor, care au dus la imobi­ şoară lucrările de treieriş scoate în rică. Numai aşa se explică de ce în
ţiei. Spiritul de răspundere este i- au căutat să Ie folosească în aşa fel oţelării s-au produs in plus mai mult rebuturilor şi a refuzurilor1 de plată lizarea de fonduri băneşti, la plata I evidenţă faptul că în toate raioanele cursul zilei de ieri cooperativele a-
lustrat prin combativitatea comuniş­ îneît ele să găsească un larg ecou în de 17.000 tone oţel Martin şi electric. de la beneficiari pentru calitate. In batozele şi combinele nu se folosesc gricole din raionul Ilia au treierat
tilor faţă de lipsurile ivite în procesul rîndul maselor. Asemenea exemple Depăşirea sarcinilor de plan carac­ această direcţie şi-au îndreptat acti­ S. POP cu întreaga capacitate. Aceasta de­ griul de pe numai 123 hectare, iar
de producţie, prin propunerile făcute sînt multe. terizează şi munca laminatorîlor. In vitatea şi organele şi organizaţiile (Continuare în pag. a 3 -a) notă că în activitatea cooperatorilor cele dîn Alba de pe abia 211 hectare.
în vederea atingerii unor parametri Mai multe brigăzi de la E.M. Băi- timpul care a trecut din acest an ei sindicale. Calitatea fiind criteriul prin­ şi mecanizatorilor mai există o serie Situaţii asemănătoare există şi în
tehnico-cconomici înalţi. In acelaşi ţa-Crăciune;şti nu-şi realizau sarcinile au realizat peste prevederi 4.500 tone cipal al întrecerii socialiste, ele au celelalte raioane.
timp un mare număr de brigăzi şi de plan, ce’ca ce avea influenţă ne­ laminate finite pline şi aproape 12.000 urm ărit îndeaproape traducerea în In vederea grăbirii ritm ului la tre-
echipe conduse dc comunişti cum gativă pe întreaga exploatare Aici tone ţagle de relamînare. fapte a măsurilor tehnico-organiza- ieriş se impun măsuri operative In
sint Constantin Borş, Constantin Bu­ existau unele deficienţe organizato­ Intrecîndu-şi sarcinile cantitative, torice stabilite în această direcţie. fiecare cooperativă agricolă pentru a
cium, Aurel Negriir, Petru Roşea, rice. Şefii brigăzilor respective nu siderurgiştii au încheiat un bilanţ Aici îşi află izvorul rezultatele fru­ asigura funcţionarea batozelor şî a
Sal vina Costar, sint exemple la locul dovedeau calităţile necesare unor rodnic şi la indicatorii valorici. Pla­ moase obţinute de majoritatea sec­ combinelor folosite staţionar cu ma­
de muncă, şi-au ciştigat stima şi res­ buni organizatori. Dezbaterea în or- nul producţiei globale şi marfă a fost ţiilor. acestea reuşind să reducă re­ ximum de randament. In acest scop
pectul tovarăşilor lor butul sub procentul admis, ca şi fap­ accentul trebuie pus pe impulsiona­
Activitatea politico-educRtivă de (Continuarc în pag. a 3-a) depăşit cu 3,08 şi respectiv 2,32 pro- tul că 95 la sută din producţia de o- rea transportului snopilor la arii şi
ţel livrată a avut caracteristici fizico- pe organizarea judicioasă a lucrului
mecanice superioare prevederilor din ia arii. Totodată este necesar ca aco­
standarde Este, de asemenea, semni­ lo unde există posibilităţi să fie or­
ficativ faptul că faţă de realizările ganizat lucrul ia arii şi pe timpul
anului trecut producţia de oţel car­ nopţii.
bon de calitate a sporit cu peste 13
la sută. iar a oţelurilor aliate cu La dala dc 16 august a.c„ situaţia
( D ă r u i r e . e o t i d i a n ă aproximativ 12 procente. treicrişului la griu, pe raioane, in
Materialul prezentat şi participan­ cooperativele agricole sc prezenta
ţii la discuţii, printre care tovarăşii astfel :
Constantin Toma, Oleg Bublig, David 1. Sebeş 73,9%’
Vladim ir, Vasile Văzdăuţeanu, Cor­ 2. Orăştic 71,3%
Intr-unui din abatajele E.M. Deva scamnd că lotul merge aşa cum am nel Deheleanu şi alţii au scos în re­ 3. Alba 70.9%
an om nota ceva de zor. Pacea şi holărît — şi-a dat unul părerea. Dăm lief însă şi unele neajunsuri manifes­ 4. Deva 70,6%
nişte calcule. Din cînd in ciad. mai mult dccif Pascal... tate pînă acum, subliniind necesita­ 5. Ilia 07,2%
sc/iîmba o vorbo, două cu cci din — Da, dar nici Do(a şi nici Dra- tea luării unor măsuri care sâ ducă C. Haţeg ■12.8 %
jurul lui. Sc înţelegeau insă mai guş nu sc lasă —a completat un a l­ la înlăturarea lor. Ei au făcut pro­ La coop agricolă din Gurasada, treierişul griului se des- 7. Brad 35,0%
tul. Ştii doar cd ai lor merg de mul­ puneri valoroase privind valorifica­ făsoară d 8 , Hunedoara 33.4%
mult din priviri. Uitindu-te la ei, le tă vreme cel mai bine.
citeai in ochi că tot nu se simţeau ...Am prezentat un scurt crîmpci
satislăcufi. Pinâ la terminarea şutu­ din Irăm intărilc cotidiene ale mine­
lui vroiau să rotunjească o cilră. Era rilor din Deva. Ritmicitate, preţ de lefon la care poate fi găsită I.G.O. în â căror proprietate
depăşirea de plan Ja zi"■ cost, calitate sini noţiuni cu care staţia de taximetre. sc află maşinile de piaţă. O
s-au obişnuit de multă vreme. Şi parte dîn ele le-am semna­
— Dacd şi ci (e vorba de tovarăşii
pentru ca ele sd lic adeverite, între­ lat. Poate că mai sînt şi
care li schimbau) scot cit noi, in- gul colectiv de aici li s-a dăruit, a- Defecţiuni altele. E bine ca şi unii şi
propiind tot mai mult viitoru l de TAXIMETREL0R alţii să lupte cu toată se­
prezent. Minereul extras peste pla­ care costă riozitatea pntru înlăturarea
nul primelor 7 luni confirmă acest ' <’ L." -''V lor.
Ip.cru. In aceeaşi perioadă minerii din Ne urcăm în maşina cu Dar pasagerii sînt întot­
BOGAT BILANŢ AL MUNCII Deva au îmbunătăţit indicele de ca­ numărul de circulaţie 1233 deauna corecţi? Iată o în­
litate cu U la sută. realizind şi Ai ieşit de la un spec­ aşa conştiincios in oraşele La Orăştic şi Sebeş taxi- HD. proprietate a I.G.O. trebare la care tov. Ladis-
însemnate economii la preţul de cost. regiunii noastre, dragi c iti­ metnştii -lucrează însă nu­ Sebeş. Pe aparatul de taxat lau Turdeanit, şofer pe taxi
& Chemarea dc a da patriei cit mai mult metal a găsit un larg Despre laptele acestui colectiv. Cor­ tacol sau ai poposit în Deva se află un bileţel datat din în Deva, ne-a răspuns cam
ecou in rîndul furnaliştilor din Hunedoara. In vederea înfăptuirii nel Gros, secretarul com itetului de cu un tren de noapte. Vrei tori? fn unele cazuri, nu. mai între orele 7-23, iar la 24 mai ac. cu specificaţia: aşa:
de
Tocmai
Alba
aceea ne-am
luiia intre 6-22. Ce
ci, colectivele de muncă de la cele 3 secţii dc furnale ale marelui partid, ne relata multe amănunte. să ajungi repede acasă Nici propus să iniţiem un raid- defect. Facem un tur dîn — Deseori vin oameni să
combinat liunedorean au descoperit şi pus în valoare noi şi noi re­ Toate puneau In lumină talentul .şi nu apuci să-ţi exprimi gîn- anchetă pentru a vedea cum se intimplâ cu cetăţenii care centru pină la gară şi îna­ ne solicite serviciile intr-un
zerve interne, s-au născut iniţiative ce vizau atit creşterea produc­ dul cu glas tare şi iată cî- îşi lac datoria taxjmetriştii. solicita serviciile taximetre- poi. Plătim 7 lei. Probabil mod nu prea civilizat. Se
lor la miez de noapte? A
ţiei, îmbunătăţirea calităţii, cit şi reducerea costului de fabricare pe priceperea colectivului de la mina teva autoturisme care aş­ sosit omul cu trenul (şî vor­ că pe distanţa respectivă urcă cu picioarele pe ban­
tona de fontă elaborată. Deva, incctcal de atitea ori de greu­ teaptă să te ducă la desti­ ba ceea. de la gară pînă la taxarea a fost corectă! că, aruncă scrum sau chiar
naţie.
„Toată fonta peste plan realizată cu cocs economisit” este una tăţile inerente muncii. Cuvintele se­ Lipsă la apel centru, a tit în Orăştie, cît II întrebăm pe cei trei şo­ ţigări aprinse pe canapele,
din aceste valoroase iniţiative. Dîndu-i curs dc aplicare consec­ cretarului de partid, adesea superla­ — Taxi! .şi in Alba lulia este o bu­ feri aflaţi în tura din după- scuipă pe jos, manevrează
ventă, fum aliştii şi-au îmbunătăţit continuu metodele de muncă Un singur cuvînt şi şo­ cată bunicică de drum) şi amîaza zilei dc 2 august a c. cu grosolănie butoanele a-
ce au condus la reducerea timpului şi a numărului dc opriri, asi­ tive la adresa unor tovarăşi ca ing. ferul îţi deschide portiera, In Deva avem ca interlo­ este obligat să meargă pe la Deva dacă Ie funcţionea­ paratului de radio, sparg
gurarea unei temperaturi ridicate şî constante a aerului insuflat în Tibcriu Corinda. maistrul Emil Jula, iţi ia geamantanul din m i­ cutori. trei din cei zece şo­ jos. ză aparatele de radio. geamurile. Unii, după ce au
furnale, respectarea prescripţiilor tehnologice de fabricaţie. Drept sclii de brigadă Gheorghe Pascal sau nă şi-l aşează cu grijă în feri ce fac serviciul in două — Nici unul ! ajuns la destinaţie, îţi trîn-
urmare în primele 7 luni ale anului consumul de cocs a fost re­ Iulian Dofa ne-au tăcut sd ne dăm portbagaj. Maşina porneşte. schimburi pc; taximetre. A- In afară de asta, in nici Cetăţeanul care călătoreş­ tesc uşa în nas şi pleacă
dus cu 47 kg pc tona de fontă elaborata. E trecut de miezul nopţii. flăm că aici există o sin­ unul din cele 4 oraşe, taxi- te cu taximetrul poate vrea fără să plătească.
g Corespondentul nostru voluntar Eugen Popa ne informează seama şi mai mu/( despre dăruirea — Doriţi să ascultaţi o gură statie, în faţa hotelu­ metriştn n-au la dispoziţie sâ asculte o muzică sau un Să nu uităm că taxime-
că minerii din Lupcni au încheiat perioada celor 7 luni ale anului cu care-şi oleră braţele şi pricepe­ muzică? — te întreabă cu lui „Dacia". (Cam puţin. un telefon al lor. buletin de ştiri. De ce să-i trele sînt bunuri ale noas­
cu o însemnată depăşire a planului dc producţie. Această depăşire rea lor cauze/ întregului colectiv. Poate că n-ar strica să se răpim această posibilitate ? tre. ale tuturor şî ni s-au
sc cifrează la peste 12.800 tone de cărbune. Cele mai bune rezultate Cu cil ne apropiem mai mult de amabilitate omul de la vo­ mai înfiinţeze una lingă — Cine vrea să fie ser­ pus la dispoziţie pentru a
)c-an obţinut colectivele sectoarelor V, III şi I, iar la lucrările de lan. restaurantul „Transilvania” vit, telefonează le hotel — Comportarea ne servi în mod civilizat de
pregătire sectoarele II, !V şi UI. Istorica zi de 23 August, zl ce tre­ In cîteva minute ai a- şi alta la gară). Serviciul ni s-a spus. Dar ciţi oameni ele. Tocmai de aceea este
g întreprinderile de industrie locală din regiunea noastră au zeşte In sullelul nostru un Jnllăcărat juns acasă. Plăteşti, ţi se este permanent de-a lungul cunosc acest lucru? Consi­ bine ca atît cetăţenii, cît şi
încheiat primele şapte luni sie anului cu o depăşire a producţiei sentiment patriotic, cu atit eferves­ dă restul (şi cei cincizeci de pasagerilor... conducerile unităţilor care
globale de 2 la sută, iar a producţiei marfă de 2,5 la sută. centa dăruirii cotidiene creşte tn celor 24 ore. Dimineaţa lu­ derăm că n-ar fi rău ca în au în păstrare aceste bunuri
La întreaga producţie marfă realizată în prim ul semestru al bani!) şi gata. crează 4 maşini, i$r între gări şi autogări să se afişeze Au taximetriştîi deficien­ sâ le folosească cu grijă.
anului s-au obţinut economii dc peste 463 000 lei faţă de plan, iar Intensitate. Aţi fost serviţi vreodată orele 23-7 una. la loc vizibil numărul de te­ ţele lor. Au şi conducerile A. DAVID
productivitatea muncii a crescut cu 3,6 la sută.
I. CIOBAN'U