Page 55 - Drumul_socialismului_1966_08

PAGINA A 2-Ă
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3616

P R O F IL L IR IC

MARIN STAN

DeSutul poetic al Iul Marin Stan, directorul Casei ele cul­
tură din Brad, nume destul de frecvent în paginile ziarului
Iv. MARTINOVICI 10» POPA STANILEŞTI MARIA ORAGOSIN „Drum ul socialismului", însoţind reportaje, inform aţii sau
simple npte care evidenţiază un anume eveniment din acti­
vitatea cultural-educativă este de dată relativ recentă.
ŢARA MEA FRUMOASĂ Rîndurile de faţă nu au pienirea de a-l defini şi impune
ROMÂNIA SOLIE citito rilor pe acest tînâr autor de versuri, care, ni se pare,
este pe cale de a se defini singur ca o personalitate creatoare
originală şi interesantă, ci numai de a semnala cîteva date
O ţară-avem, frumoasă, Vezi rafndra TIunedoarA caracteristice „recoltei" sale poetice din ultim ul timp.
Desprins do ttna Fata cea zglobie Marin Stan scrie o poezie sinceră şi dară, care izvorăşte
din moşi, strămoşi lăsată, in soare cum sclipeşte
n-aş Indura zarea — Cu flu tu ri pe le din inimă şi se revarsă, fluid. înspre sufletul oamenilor pe
o tară cum pe lume care-i iubeşte cu pasiune. Versurile sale sînt simple, dar
in plină zl şl din o(el cum (ârll,
n-aş afla cărarea. nu-l alta ma| bogată. Merge la Izvor adinei, imaginile au prospeţimea Izvorului de munte. Tînă-
cununâ-i împleteşte. Intr-un pas uşor rului poet ii este străină grandilocvenţa, ambiţia de a epata
şt de a atroge cu orice preţ atenţia.
Apele alei Există la Marin Stan şi o anumită intenţie de hiperboli-
RÎnt altele De urci pe vfrf de munte Iar din cofa el zare, o notă de bărbăţie specific moţească, rezultantă a me­
şl gîndurlle, vezi Dunărea bătrină Vezi fire de mătase Beau doi porumbe) diului în care 6-a năecut şi trăieşte: „trec prin pădure /
înaltele. mjngîind umbra / Cu palme de moţ t şl intru în soare des­
ce-a străjuit de veacuri pornind din Săvlneştl, culţ / să Iau o bucată de miez" („Vara Ia munte").
Ce-au plecat In zări
Fetele la noi întinsa ei grădină, şi hora cum se-ntlnde Pe-albastre cărări întîlnim la Marin Stan şi o poezie a îm plinirii, a belşugu­
sînt mal frumoase lu i holdelor unite („Seceriş), versuri de dragoste închinate
din Bocşa la Borzeştl. mamei („Chipul maniei") şi iubitei („Sărutul"), din care se
şl foşnetul mării Să ducă departo degajă aceeaşi atmosferă de sinceritate gravă, generată de o
Vezi litoralul, care
e de mătase. Partidului carte statornică Iubire.
deschide poarta ţă rii Linia ascendentă a activităţii sale creatoare, efortul con­
Aici e mama» şl duce vestea-n lume Vezi blocuri ce-şl ridica Scrisă cu iubire tinuu de a-şi găsi drumul propriu, de a deveni şi a râmîne
sînt fra ţii şl tata, Ţesută din fire ol înşuş), ne fqc să întrezărim în Marin Stan un poet care
pe valurile mării. semeţe fruntea-n sus, nu va întîrzia să se afirme ca un autentic rapsod al meleagu­
aici, străbunii De mărgăritare rilor hunedorene.
şl vatra. vezi OMUL nou ce are Cu raze de soare
Vezi Argeşul. Bicazul, cuvintul greu de spus.
Poezia, Şi să nil-l vestească
cum strtng din valuri stele Chipul mamei
tot aici s-a născut Că din glia strămoşească
sub zodia şl le trim it prin cabluri (Din textul de brigadă creat de
Nl-s pline hambarele
fără sffrşlt şi început. pe-ntlnsu) ţârii mele. autor în cinstea (narii sărbători) Cu gnu nou, ca soarele. Cind privesc uneori chipul mamei,
văd goana anilor ucişi dc suferinţă
şi albiile-adinci, săpate
de guslul sărat al lacrimilor.
In ochi poartă şi acum
petecul acela dc cer şenin
din care ml-a dat o bucată şi mie,
iar pârul alb, colorat de ani
P Â M i N T U L ÎŞI P O T O L I FIERBEREA.. şi pieptănat de gîndurţ
îmi aprinde privirea şi emo(iilo.
M iinile el — leagănul meu
aţi adunat in palme forme geografice:
In văgăuna din munte, locul se unească cu ăştia, la Novaci, la noapte înăbuşitoare de august, poate petic de ceată - şopti tris t vâiîc şi colinele vieţii.
ardea intr-ung. De tre i zile. cei S trîm turi. pădurea, pe m argini, e soldaţii aceia in m ântui lungi, şi iarăşi se lăceg Că aude departe Numai zinibclgl şi inima
şapte oameni stăteau aşa, nedor­ toată ferestruită. Abia se întina... cu semne de păianjen, cu cruci tropote de copite... Acum, însă, i-ati rămas tinere
m iţi, şoptind in taină. Da' noi nu ne putem apropia... rpovesHre incîrligate pe mineci. ti a zvirliră zqopiotele se înteţiră $i era neîn­ in pofida dim ineţii de amurg-
A lături, culcat pe un maldăr Dăm drum ul din viciu m untelui mqmei v itrio l in ochi apoi o arse-
de lin , cu fata posomorită, Pavel. la tăncăvie... ră de uic. doios că se apropiau. Inim a U\-
cepu să i se izbească de coaste
feciorul Nesii. privea spre cerul - Acum du-te, draqu tatii, şi ...Cind ajunse, o dală cu zorile. si intr-o clipită se iviră, de du­ Seceriş
neguros urm ărind, p rin spărtura fii cu ochirn patru... Sâ nu se ii- cive de vierme. Dc sub picior îşi în dreptul celor 3 stînci uriaşe. pă colul drum ului, cîtiva călăreţi
n o rilo r. luceafărul de ziuă. lovească iasca! - zise bătrinuî. înaltă cgpul, îptinzîndu-şi lim ba picla se lăsa cenuşie peste îm ­
- D orm i. Pavele ? şopti bă- strlnqîndu-1 la piept. despicată şi lungă, o viperă. Avea p reju rim i. Tancurile se ridicau şi-n urma lo r zări căştile negre Spiceţe. şi-au aplecat fruntea
de otel. Suflarea i se întretaie
trîn u l Nesa. clatinindu-1 uşor de Băiatul o luă pe poteca pie­ ochii ieşiţi din orbite, bulbucaţi spre cer. ca picioarele unor m unţi: şi fără să vrea izbucni in ris, la sârpiind poala păm inlulul
umăr. troasa cc însoţea p in u l şi se a- şi sciiiteietori. Privea fix. hipno­ golaşe, colţuroase, masive. gh id ul năstruşnic că nu mai vă­ pentru bobul uriaş din ele.
_ - Nu ! Nu dorm ! Nu pot fundă in negura nopţii. U neftţ\ Băiatul p riv i o clipă şnururile zuse căpăi călărind. îndată, însă. Cu pînfeccţp umflate,«i .. « « v>~
se oprea locului. Tresărea la un tic... Băiatul o ţinu o clipă sub
dormi... Să plec, tâtucă ? lung i ce se întindeau negre p rin ­ risu l U pieri. Fata i se crjşpă. se cheamă oamenii
' - E vremea, băiete - zise Ne­ gînd ascuns., h i Pipăia îâibaciTL opincă. aruuciudu-i ochii săi îim - tre copacii scorbuvoşi. venind învineţi. îşi încleşta m iin ile pe sA le dăruiască rodul.
sa. E vremea Pornim şi noi, şerpuind dinspre stanele de pia­ amnar si stătu asa. nemişcat, p ri­ Oamenii Hau drumul cailor —
îndată. tră. şi-o bucurie neobişnuită îi cu­ vind tintă la o fiţe rii ce se apro­ caii lanurilor, cu copite de cauciuc
- Acum ? prinsese trupul. Le inmânunche cu piau călăii. Gradele a rg in tii de la şi cu hamuri melaiicc se avintă,
- Acum Uite luceafărul - g rilă şi fu g i cu ele în groapa din reverele tu n icilo r sclipeau in soa­ cu o selo nepotolită de grîu.
zise trist batrinul. inăltm du-şi desişul pădurii. Aşeză la indemî- re şi n m ilă ile Urnai, vin e ţii, flu ­ Le curg hoabclo pe nâr| şi pe urechi
ciotul m n n ii spre ruptura unm nă am narul şi iasca $i stătu aşa. turau in vînt. C ălăreţii isi săltau nuri, fluvii...
noŢ. In cuvind se luminează de pe ghiduri. aşteptind iuirea d in i­ in zare caschetele cu capete dc Oamenii se afundă piuă la git
ziuă şi-i musai să ajungi cu în­ lor... m ort in frunte, tu rtite in creştet. in grămezi imense,
tunericul acolo. Se luminase de-a bmelca si şo­ Se agitau neîncetat în şei, ui- înoată în grîu.
- Acolo, tot e gata ? - Între­ seaua se desluşea tot mai limpe^ tîndu-şe in iu r cu binoclurile, Co­ II iau in palme şl strecoară printre degete
bă băiatul. de in aerul tare şi ozonat. dar loana se anrovie zqomotos... Cind aurul
- T o t!... Uscatâ-i iasca?.., c iip ji nu jnai soseau $i neliniştea qrupul călăreţilor ahmse la al Ei privesc pămintuî şl erlţil —
- U scată! îi pătrunsese iarăşi in suflet. Abia treilea stan de piatră, iar al ve- un pumn de pătninf şl un pumn de crîu
Io ating buzele.
t- Incearc-o! Trebuie s-o în­ tîrziu. cind ceata se ridică deasu­ destriîor trecu de p rim u l tanc, m i­
cerci !.. pra crestelor şi cerul deveni ca rosul dc iască aprinsă începi/ a
- A m înccrcat-o. mai-nainte. argintul, se auziră ceva zqomote se răspindi in aer. După citeva
- Uscată ? depărtate, nelămurite, slabe ca o clipe, ca un vulcan, stinca a lin ­ Valea Frumo
- U scată! părere. Un tiu it tulbure, poate o ia. uriaşă ca un munte, sări in
- Arde ? nălucire. îl făcu să se aştearpă văzduh. Urmară, apoi, încă două
- A rd e ! cu urechea pe păm intuî rece, să detunături, una după alta şi mun­ Frumuseţe despletită,
- BineI A tunci du-te, fâtu-m eu! asculte... 1 se păru iarăşi că aude ţii prinseră a se zgudui năpras­ nii-ai pătruns in inimă
$i. Iii cu băgare de scamă. In zqomote închise, depărtate, de co­ nic... Cerul părea că se prăbuşise sunînd din trompele dc lemn
zori, trec grămadă, clinii... pite dc cai dar, după citeva c li­ peste ei apocaliptic, inăduşindu-i şi mi-ai furat gîndul
- Îs m ulţi, tâlucă ? pe. se ridică dezamăqit. zicmdu- în arsură de pucioasă... O mi- să-l ascunzi în codru.
- Trec grămadă, in haite, ca $i că i vuietul pădurii... Răbdarea necă zdrenţuită, luată de su ilu l
lupii... Nu le ştim numărul. Cine-i părea să i se stingă ca o lampă tunetelor, se h w îrtjn n n clipă în Ţi*al, desfăcut părul in riuri mici
poate număra ! Cheorghe a lu bătută de vlnt, cind in depărtare, aer. in norul de ţăndări, anoi că­ «‘arc joacă de^a ascunsei ea
Ştefan, qornicu . ne înştiintă a- după pintenul m untelui, zări în- zu pieziş, cu zvastica ferfenitată printre brazi
seară c-o sâ tot fie la şapte su­ vo lburinduse un nor de vraf... in prăpastie. şi laşi să mâ-nlăi)ţoie.
te. Cine ştie ?... C iţi or ti. nu-i f - Aaaa /,.. C îin ii!... răsuflă el Şoseaua dispăru. Se făcu una sA alerg de la unul la al Iul
bai. tu, a prinzi iasca şi iu q i in uşurat, de parcă o roată de moară cu muntele, morman uriaş dc stin- beat dc frumuseţe şi plăcere.
suş. spre Croape. Pe Viroaqă. cărie... A bia tîrziu. cind păm intuî
pădurca-i deasă., neumblată... Noi. alb în dreptul in im ii, unde atlr- pezi. Aooi. plecă scîrbit, l$i am in­ i se ridicase de pe piept. Se înăl­ îşi potoli fierberea, răspunseră Aud prin vreme paşii lui Sadovcanu
na. legal în zale. otelul.
ţă în v iriu î opincilor, întinse c i­
ceilalţi, ieşim in M ăgură, la ti cum; cu o lună hi urmă. înain­ tu l şi cu mina Streaşină la ochi ecourile exploziilor de la Stvîmtu- câlcfnd anii şl potecile,
Steimturi. Acolo-i tohocim !... Du­ Nu făcu poate nici cale de trei te de-a lua drum ul pustiu al scrută zarea. rilc M ăqurei. sorbind frumuseţea chipului tău
pă cum nc-a dat de Ştire Stra-_ ţigări, cind deodată sim ţi sub o- m untelui, o bombă căzu in sat şi şi împrăştiind liniştea
jaf cîinii dc acolo chibzuiesc să pinca plotoiită şi spartă, o râsu- lim bile de loc îl nim iciră. In acea - Nu ! Nu-s e i!,.. Poate fum. S1VAN Î\L \\*IM IL IA N cu arma dc vinâtoarc.
0 0 9 9 • r o Noaptea, luna iţi toarnă
0 O © © ® © 0 0 0 9 0 9 9 0 9
argint peste ape.
pădurea îşi prinde ctiipul
Zi calmă de august. Petroşaniul îşi cadru industrial tlnzînd spre soare plilor şi movurile pastelate ale co­ nieră personală, degajă evolutiv lui de amatori fruntaş pe tară. ca a- dc strălucirea lor
petrece oamenii, foşnindu-şi străzile, (în aramă) şi simbolurile artei (pa- pacilor. Compoziţia „M ineri”, in Căzu frănim tarea dinaintea luptei, lupta şi nim alor al unei artivităţi deosebite, 9 şl se leagănă într-un dans fantastic
magazinele, sunînd prin 'gurile loco­ tinat in argint) — o adevărată co. de lucru, dominată de dinamismul victoria. T itlul „Furtuna" subliniază ccrc foto, cîneclub, notînd în palma­ în ritm ul dc orchestră al vinlului.
motivelor. plimbîndu-şl funieularele Ioană a evoluţiei artelor se integrea­ tonurilor ele roşu, care imprimă în­ cromatica de griuri cu punctări sim­ resul sau pe lingă succesele obţinu­
si vagonetelc, în aşteptarea tum ultu­ ză în metalul şi sticla arhitecturii. tregii lucrări o deosebită mişcare în­ bolice de roşu, negru şi albastru, de te la ultimele expoziţii, chiar un ^ Te-am strins dc-atunct la pieptul meu
lui amiezii. De o factură mai profundă, mozai­ tregeşte preocupările artistei. up profund dinamism printre mîini proiect, deja realizat, pentru arhitec- © să nu«t) mal dau drumul niciodată.
Recunoaştem înainte de plecare lu­
Furînd ceva din indiscreţia carac­ cul „Forţele tinereţii", unde trei fi­ crările de grafică ale artistei prezen­ care caută, care acţionează şi care tură (ştrandul din Lupeni). îl regăsim
guri umane (gri) sînt încadrate
de
înving. Intr-un cadru material des­
teristică jurnaliştilor, părăsim peisa­ roşu, văzut în pete constructive tate cu succes la ultimele expoziţii. coperim mişcarea lăuntrică a omu­ alături de ultimele sale picturi, in
ju l lum ii de „afară*’, pentru a pă- (forţa omului) şi albastru, ca un Aceeaşi atmosferă de lucru ne schiţă sau tn fază de finisare. q
nrunde in culisele viitoarelor expozi- fluid (forţele naturii), degajă dina­ primeşte în atelierul artistului Nagy lui spre viaţă, spre libertate. Ultima In prim ul rind vedem cele două
;ii ale artiştilor de la cenaclul Uniu­ mismul luptelor şi corelaţiilor dintre Ervin, unde de Ia început ne reţine parte a tripticului, reprezentind înăl­ variante pentru compoziţia „M ineri",
n ii artiştilor plastici din Petroşani. cele trei elemente. atenţia lucrarea „Antene", compozi­ ţarea omului spre o pată solară, prin una în lucru. Această lucrare, amin-
Atelierele îşi primesc vizitatorii în După cîteva explicaţii privind ţie de linie şi culori tratată decora­ victorie, desprinde concomitent spe­ tind, ca tratare, de ţesătura popu- 9
atmosfera specifică cu iz de grun­ Iară, reprezintă într-o mişcare pe o-
duri, uleiuri şi culori proaspete, cre- rizontal şi vertical a figurilor, măr­
’ind acea ambianţă sobră şi in acelaşi ginite de alte două figuri statice. 0
timp comună, atiţ de necesară comu­ munca din mină într-o concomitentă
nicării tăcute dintre o lucrare şi p ri­ Printre „p * generalizatoare cu munca ele cerceta­
vitor. re. Artistul, atras de complexitatea
Prima vizită este şi prima regă­ compoziţiei figurative, intenţionează 9
sire a peisajului lum ii de „afară" o reluare a temei intr-un ciclu mi­
într-un cadru nou, trecut prin om, nier mărit ca dimensiuni. ♦ Burza Sofia — comuna Buteni. Am c itit cu multă atenţie versu­
Tormind o a doua lume integrată în Două peisaje, „Peisaj cu plopi" şl £ rile dumneavoastră din care răzbate dragostea pentru pămintuî şl oa­
prima. Este vorba de un grup de trei VĂII JIULUI „Blocuri" de o nouă factură faţă ele menii noştri vrednici. Simţămîntul sincer şi spontan impresionează în
artişti, Fodor Kalman, Szilagy Ada\- compoziţie, deosebite ca şi culoare cuvintul cu iz şi cadenţă, pe alocu ri. de folclor. Vă sfătuim sâ scrieţi
bert şi Szilagy Gheza, pe care-i gă­ unul de celălalt, primul în verzuri poezii mal concentrate şi să lucraţi mal m ult pe manuscris, cu migala
sim în plină activitate; după defini­ şi albastruri, şi al doilea inlr-o gamă # şlefuitorului de cristal. Aşteptăm să ne mai trim iteţi versuri curăţate
tivarea proiectelor pentru ornarea pastelată, in care se Integrează culo­ de impur tăţi şi prozaisme.
Casei de cultură din Petroşani, arti­ dimensiunile şi amplasarea mo­ tiv în rozurl şi griuri care se inter­ ranţele noi, drumul spre mai bine. rile una alteia, sînt tratate decorativ. ♦ Pop llozalia — Simeria. Căldura şl sinceritatea cu care vă expri­
ştii au trecut la efectuarea propriu- zaicurilor. urmărim celelalte cinci lu­ fera intr-un spaţiu punctat de cî­ După rele citeva momenle de medi- Revedem încă o dată lucrările u lti- £ maţi simţămintele în cele două poezii trimise, ne impresionează. Sînt
zisă a lucrărilor. Sînt zeci de schiţe crări destinate sălii de la demisol. teva antene. Pe masă, linogravuri in tare impuse de compoziţie, observăm lucruri mai izbutite în versurile închinate scumpei noastre patrii (ab­
oentru fiecare dintre cele opt mache­ Un vitraliu decorativ; două mozaicuri pete mari de negru şi alb, „Lum inile o lucrare cu fond de brunuri şi ro­ me alături de cele prezentate deja stracţie făcînd de ultima strofă, cnre e inconsistentă şl din punct de
te. muncă desfăşurată intr-o perioa­ în culori pastelate, reprezentind dan­ minei" şl „Din adincurj", formează suri care aduce in prim plan o pe­ în . expoziţii, apoi părăsim atelierul vedele logic) Cităm din primele două strofe: -Tc aseamăn unei fete,
dă relativ lungă de timp. care pre­ sul şi muzica, primul intr-o mişcare începutul unul ciclu minier. Viziu­ reche tînărâ sensibil tratată, „T i­ pentru a reveni în peisajul de afară, q frumoasă, ineîntâtoare, / Cu pârul lung dc aur, cu razele de soare. /
văd, pentru a fi în concordanţă cu magmatică de forme, al doilea într-.o nea simplă, dar plină de dinamism neri". O seară de august în care Valea Jiu­ Cu ochii adinei, albaştri, ca marca lucitori / Cu faţa minunată ca plaiul
arhitectura, materiale finite de lucru grupare de forme verticale: apoi alte interior aduce într-o nouă lumină Continumclu-ne drumul descoperim lui îşi aşteaptă pastelul incetinltor al plin de flori. / lpc|»s iţi este brîul cu mindru tricolor / Peste vesminte
variate de la lemn la metal, sticlă două mozaicuri mai vii în culoare, „omul — materie'. nu nume nou înlre membrii cena­ nopţii. mîndre, ţesute de popor. /
şi mozaic. Pe un perete sînt etalate geometrizate, „Arte" şi „Peisaj in­ Tema minieră, specifică Văii Jiu­ clului. Elena Zăbavă, scenografa la Puternica impresie lăsată de în- 9 ^ Manolache Ion — Brad. Versurile dv. sînt o înşiruire de constatări
proiectele. Reţinem de la bun înce­ dustrial". lui, o reîntîlnlm şi In lucrările soţi­ Teatrul clin Petroşani, alături de care treg şantierul plastic al Văii Jiului lipsite de fiorul poeziei.
put o friză pe orizontală de dimen­ Proiectele apreciate de specialişti lor Silvester, prezentă în gravurile o schiţă de compoziţie pe verticală se amplifică prin acel peisaj, prin fi­ ^ Nuţă Nicolae — LApuşnir, 11ia. Versurile dv. dezvăluie simţire, pre­
siuni impresionante, reprezentind ar­ prind viaţă deja la dimensiunile im­ în metal şi în monotipurile pregătite „Joc dc copii*. Intr-o atmosferă op­ gurile oamenilor pe care-i întîlnim , g ocupare de actualitate şi o oarecare îndeminare tehnică, constatări de na­
tele. entarzie în lemn de abanos, presionante ale artei murale. in cinstea Zilei minerului In afara timistă două figuri tratate uşor pe prin mişcarea' nocturnă a sunetelor tură să ne bucure: „Ciută inimă, im prlm â-ţl cîntarea / Vrerilor noastre
paltin şi mahon. Pentru a se compu­ Părăsim domeniul masiv al mo­ lor descoperim ultimele peisaje în un fond deschis exprimă simplitatea şi zgomotelor muncii. dc azi / Asculfâ-ţl ciptarca, cîmpia şi marea şi m unţii cu falnicii brazi.
ne cit mai fericit cu verticalismul pe­ zaicurilor şi vitra liilo r pentru a In- ulei si schiţele pentru o compoziţie şi puritatea jocului de copii. (Imbold). Părerea noastră este să citiţi multă poezie contemporană şi să
reţilor şi al coloanelor, lucrarea a- tîlni clasicele şevalete, pensule de ele dimensiuni mari pe o temă a Anul acesta se vor îm plini 11 ani ^ reflectaţi adine la viaţa care vă înconjoară. Mai trim iteţi.
duce un desen al petelor apropiat de ulei si palete, (n luorp, aproape de muncii. Cu această lucrare vizita la Cena­ de cind a luat fiinţă Cenaclul din v
fibrele lemnului, exprimînd în ace­ finisare, „Flori" si „Peisaj de primă­ clul din Petroşani ta sfîrşit, Urmînd Petroşani, astăzi „grup" bine conluc­ 4 Diiicn Maria Petroşani. Cităm citeva versuri notabile din „Con­
laşi timp şi acea interferenţă de fond vară", aparţinînd pictoriţei Elena Preocupările pentru compoziţia fi­ frumoasa Vale a Jiului poposim la rat. Succesele de la ultimele expo­ structorul": „Cu palma aspră şi bătătorită / Stiînglnd unealta — agolo
a tuturor artelor. Alături observăm Bianu. Prima, intr-un interesant ca­ gurativă, pentru pătrunderea sensuri­ Lupen» tn atelierul artistului Thel- ziţii interregionale şi de la Anuala © sus pe schele / Tu rupi senin din bolla însorită / Şi strălucirea nopţilor
proiectul unei metalo-plastii, despre dru compoziţional, tratată decorativ, lor celor mai sensibile din om, se tnan losif. de grafică din Bucureşti sînt o cinste cu stele / $i-o împleteşti cu zidul care creşte... Fecund sâ-ţi laşi am­
care ni se spune că va fi montată degajă o deosebită sensibilitate, re­ reîntîlnesc in lucrările artistului Ma- Cunoscut pentru pluralitatea mun­ a grupulu». prenta peste vreme / S-o poarte zldu-n el, nemuritoare". — Aşteptăm
la intrarea în clădire. Pe un fond mo- simţită şi în peisaj, mai vibrantă tvas Fosif. Pe un şevalet, un triptic versuri curăţate de zgura unor formulări prozaice şi mai pline de căldură,
zaîcat gri, o dublă compoziţie, un prin raporturile dintre versurile eîm- de dimensiuni mari, tratat într-o ma­ cii desfăşurate, ca profesor al cercu­ n.W C IU PAUL EUGEN © M edilali îndelung asupra temei şi utilizaţi cu îndrăzneală metafora.