Page 56 - Drumul_socialismului_1966_08

T'AVjIN ’A A 3-a
DRUM UL SO CIALISM ULUI Nr. 3619 \ ■ m m

Admiterea în şcolile
C O M U N I S T U L - tehnice pentru personal Cu prilejul zilei de 23 Auguat, cea de-a XXII-a aniversare a eliberării României de sub Ju­

gul fascist, conducerile întreprinderilor şl Instituţiilor din regiunea Hunedoara, adresează munci»
tehnic şi în şcolile
EXEMPLU VIU, ÎNAINTAT tehnice de maiştri torilor, Inginerilor, tehnicienilor şl funcţionarilor, sincere felicitări pentru rezultatele obţinute în

muncă şi Ie urează ca în viitor să obţină noi şl Însemnate succese in luptn pentru traducerea in
Ministerul Invăţămîntulul a elabo­
(Urmare din d«b, I) Aş vrea să evoc aici în cîteva rin ­ direcţia creşterii răspunderii şl a rat un îndrumător privind admite­ fapte a Istoricelor hotârîri ale celui de nl IX-lea Congres al P.C,R._____________________
g u ri figura comunistului Avram Ru- gradului de conştiinţă al comunişti­ rea în anul şcolar 1906-1907 în şco­
gariizaţia de partid a acestor proble­ su, învăţător şl director la Şcoala ge­ lor trebuie sâ arătăm însă că nu lile tehnice pentru personal tehnic
me, a dus lo largi discuţii. Ciţiva co-î nerală din comuna Criş. Tov. Avram peste tot au fost folosite din plin şl in şcolile tehnice do maiştri. Trăiască Republica Socialistă România!
munişti pi’intie care Gros Roman şi Rusu îndeplineşte cu pasiune; munca mijloacele şi formele de educaţie cele Cei care se îndreaptă spre şcolile
Petru Nicoarâ, au cerut să preia con­ de educator al tinerei generaţii din mai adecvate. Unele organizaţii de tehnice de maiştri se pot înscrie în­
ducerea brigăzilor care erau conduse această comună de munte de 36 de partid ca cele de la construcţii Barza, tre 15 şi 31 august, examenul de ad­
de minerii Lazâr luga şi loan Pop, ani. Pentru el nu este satisfacţie mai I.F. Baia de Criş şi C.AP. Tîrnava mitere urmînd să se tină între 3 si
brigăzi ce nu-şi realizau de mult timp mare deeît aceea de a vedea copiii nu asigură un caracter permanent 10 septembrie. Examenul va consta
sarcinile de plan. 'Fâcînd dovada.ca­ satului, elevii cum îşi îmbogăţesc muncii de educare comunistă a mem­ din probe la următoarele obiecte :
lităţii lor de organizatori, cei doi co­ nivelul de cunoştinţe, dorinţa de a-i brilor lor. matematică, tehnologia meseriet st
munişti au reuşit să aducă la nivelul face să înţeleagă fenomenele naturii, De aceea, vom căuta ca în viitor desenul tehnic, diu materia cuprin­
fruntaşelor brigăzile care pînă a- viaţa însăşi. Dragostea de muncă, să îndrumăm organizaţiile de partid să în .programele şcolare ale şcoli­
lunci erau în urm^i, faptele . celor cinstea, cpnştiinripsitatea, adevărul şi şi în continuare pentru a manifesta lor profesionale.
doi comunişti-au ştirnţ'ţ un larg e- frumosul sînt trăsături proprii învă­ o preocupare permanentă, temeinic La şcolile tehnice pentru personal
cou în rîndul întregului colectiv, iar ţătorului Avram Rusu, trăsături pe organizată în vederea educării mem­ tehnic, concursul de admltore va avea
experienţa lor în muncă a găsit care se străduieşte să le transmită brilor de partid, pentru formarea la loc între 26 şi 30 septembrie, iar în­
cîmp de aplicare şi la alte brigăzi. tuturor elevilor săi şi tovarăşilor lui aceştia a trăsăturilor moral-politiee scrierile între 1 şl'23 septembrie, Dis­
Fără să dea înapoi în faţa unor de muncă. şi sociale înaintate. Aceasta cu atît ciplinele care trebuie cunoscute do ■
greutăţi, comuniştii Gheorghe Vasi- Caracteristic pentru activitatea mai mult cu cit exemplele din viaţa candidaţi depind de specialitatea
iovschi, Traian Ciordaş de la I.M. multor comunişti este şi spiritul ino­ de zi cu zi ne demonstrează ce pu­ pentru care vor concura, examînarea
Barza, Aurel Pmndaru de la I.M. vator în muncă, preocuparea pentru tere de atracţie exercită în rîndul făcindu-se clin materia prevăzută în
Ţebua şi alţii au cerut sâ fie reparti­ găsirea unor soluţii şi metode în mă­ programele şcolare ale claselor V IÎL
zaţi 6ă lucreze cu tovarăşii lor în a- sură să facă munca mai spornică, mal maselor exemplul viu, înaintat al XI,
eele locuri de muncă care erau consi­ calitativă. Inginerul chimist Dumitru comunistului. (Agerpres).
derate ca grele şi unde nu se obţi­ Ilinca de pildă, în calitatea sa de şef
neau rezultate la nivelul planului. de laborator la I.M. Barza, a făcut
Printr-o muncă entuziastă, temeinic numeroase propuneri de inovaţii şi
organizată, minerii din brigăzile res­ raţionalizări, de noi soluţii tehnice. Reale posibilităţi
pective au reuşit sâ infirm e ideea că Din rîndul acestora amintim: „Recu­
ar exista locuri bune şi locuri rele perarea tetraclorurilor de oarbon de
de muncă. Ei au dovedit că omul e la dozarea germaniului" şi „Cuptoa­ pentru sporirea producţiei de metal
acela care hotărăşte în ce mâsqră re pentru analize din material re­
este un lucru mai greu sau mai uşor. fractar''. (Urrţiare din pag, I) producţie şă se desfăşoare în cele
Asemenea exemple întîlnim şi în Fără a minimaliza rezultatele ob­ mai bune condiţiu.nl,
Sarcinile de plan pe anul 1967 şl
celelalte sectoare ale vieţii sociale. ţinute de organizaţiile de partid în unor dobînzî ce au grevat asupra be­
neficiului. prevederile planului cincinal au o
bază rcaiă. Ele sînt pe deplin reali­
Toate aceste neajunsuri — a subli­ zabile.
niat în cuvîntul său tovarăşul Nico-
dlm Roşea, secretar al Comitetului
regional Hunedoara al P.C.R. — tre­
buie să stea în atenţia conducerii teh­ I
nice a combinatului, a conducerilor
•secţiilor de producţie. Din discuţii s-a
desprins concluzia că in secţii şi sec­
toare există încă rezerve interne ne­
puse în valoare. Spre descoperirea
lor vor trebui sâ-şi îndrepte activi­ AUGUST 1966
tatea colectivele formate pentru or­
ganizarea raţională a producţiei, fie­
care tehnician şi inginer. în combL
nat sînt încă multe utilaje şi maşini Cin em a
nepuse în funcţiune, sau care nu au
o încărcare corespunzătoare. Sint P R O D U C INDUSTRIALE
încă dese opririle accidentale cauza­ DEVA : Moneda antică (Cinema­
te de slaba întreţinere a utilajelor. tograful „P atria"); Fericirea în
Există rezerve şi în ceea ce priveşte traistă („A rta "); Steaua balotului - J T j 'j Iâ A
folosirea fondului de timp. O dove­ („Grădina Patria"); SIM BRIA: Va­
deşte numărul destul de ridicat de nilia Vanilii (.Mureşul") ; O stea
absenţe nemotivate şi învoirile de la cade din cer („Grădina Mureşul");
lucru. HUNEDOARA : Fala lui Bube
Cauzele deficienţelor care s-au ma­ („Flacăra”) : Fantomas („Slderuo
i * * nifestat în timpul scurs din acest an gistul”); Operaţiunea „I" (Construc­
-'•^ViWvT -îi
se află în combinat, în secţii şi nu torul''); Ghepardul, seriile I şi II
dincolo de porţile lui. Este datoria („Grădina centru"); Veselie la A-
Vasile Filimon, şef de echipă la Atelierul de reparaţii auto de cadrelor tehnice şi inginereşti, a în­ ccapulco („Grădina stadion"); CA-
!a Exploatarea minieră Ghelar întreţine în bune condiţii autove- tregului colectiv, să le descopere şi LAN: Solie fidelă („11 Iunie");
culele aflate în dotare. Foto: Ir TEREK să Ie înlăture, pentru ca procesul de Jocurile oliţnpico dc la Innsbruck
(„Grădina"); TELIUC: Ne asumăm
răspunderea („M inerul"); GHELAR;
Winnetnu scria II („M inerul"); PE­
TROŞANI: Acţiunea „Zim brul"
Retribufia suplimentară — i („Republica"); Omlcrom („7 Noiem­
brie"); Komulus şi Rcmus („Grădina
stadion"); LUPENI: Inspectorul
(„Cultural"); Arşiţa („Muncitoresc");
Bâ RBAt ENIî Beata („6 August");
URICANI: Logodnicele văduve („7
stimulant în sporirea producţiei i Noiembrie"); PAROŞENI: Ah, Evq
albi
(„Energia"); CRIVIDIA: Nori
(„Muncitoresc"); Dc-aş fi... Hqrap
Alb („Muncitoresc"); PETRILA :
La por|ile pămîntului („Mun­
Aplicarea în cooperativele agricole Bâcia şi din celelalte unităţi, pe baza le s-au clarificat o seamă de proble­
a principiului retribuţiei suplimenta­ normelor de muncă orientative, au me legate de retribuţia suplimentară. citoresc'); L O N E A ; T r e i A V I C O L A
re a muncii impune, ca primă sarci­ stabilit indicatori de retribuire în Pe baza propunerilor făcute s-au a- I paşi pe pămînt („M inerul"): ALBA
nă importantă, stabilirea corectă a mod diferenţiat. In anul trecut, de dus şi unele îmbunătăţiri în raport | IU L IA : îndrăzneţul l'ardalllan („23
producţiilor pe brigăzi, echipe, gru­ pildă, pentru depăşirea sarcinilor dc cu condiţiile existente în fiecare uni- g August"); Dragostea şl moda („Vic­
toria"); Dragostoa şl moda („Grădi­
pe de fam ilii sau cooperatori. In co­ plan la indicatorii fixaţi, s-au acor­ tatc. Astfel, s-a ajuns la concluzia | na V ictoria"): Z LA T N A t Aport
operativele agricole de pe raza ora­ dat cooperatorilor drept plată supli­ că pentru a faci* din retribuţie un -
şului regional Deva, acest principiu mentară, în afara retribuirii de bază, stimulent puternic în sporirea pro- I Muhtar („Muncitorul"); TEIUŞ :
a fost aplicat încă din anii trecuţi produse în valoare de peste 200.000 ducţiei este necesar nu numai să se ^ Saşa („Victoria') ; SEBEŞ : După
şi a constituit unul din stimulentele lei. Numai la cooperativa agricolă stabilească sarcinile de plan în mod i miiic. canalii („Progresul"); Autori­
principale în sporirea producţiei. Tn din Simeria retribuţia suplimentară diferenţiat ci să se asigure şi eondi- 1 zaţie de căsătorie („Sebeşul"); După
sectorul zootehnie indicatorii care la cultura porumbului a fost de f>7 ţiile materiale necesare pentru înde- | mine, canalii(„Grădina Progresul");
stau la baza calculării cîştigui ilor tone, la Rapolt de 45 tone, iar la plinirea sarcinilor. Este vorba de o | APOLDUL DE SUS: Criminalul în
suplimentare sînt creşterea produc­ Deva de 33 tone. S-au repartizat de repartiţie mai proporţională a îngră- ■ vacantă („23 August"); OHAŞTIE:
Viscolul („Patria"); Onorabilul Sta-
ţiei de lapte pe cap de vacă furajată, asemenea, şi importante sume de seminţelor pe brigăzi, de asigurarea ] nislas, agent secret („Flacăra") ;
realizarea sporului în greutate la ti­ bani. La cooperativele agricole din pentru fiecare cultură a unor seminţe CUGIR : Oameni şi drapele seriile
neretul taurin, reproducţia la ju- Deva şi Simeria. de pildă, coopera­ de înaltă productivitate ctc. I şi II („Muncitoresc"); Intîlnirccu
ninci etc. In sectorul vegetal crite­ torilor din zootehnie şi legumicultura Nu de mult au apărut şi recoman­ spionul („7 Noiembrie"); Culorile
riu l care se la în considerare este li s^au atribuit suplimentar peste dările Uniunii Naţionale a Coopera­ luptei („Grădina dc vară 1 Mai");
realizarea şi depăşirea producţiei 60 000 lei. tivelor Agricole privind aplicarea re­ i HAŢEG: Doi băieţi ca pîinoa caldă
planificate pe unitatea de suprafaţă. Trebuie spus însă că în această tribuţiei suplimentare. Aceste |n- - („Populai'"); BRAD: Viaţa începe
Aici, fertilitatea terenului are un rol direcţie s^au manifestat şi unele ne­ strucţigni au fost prelucrate la nlve^ I hi ora 8 soara („Steaua roşie");
deosebit de important. Fertilitatea ajunsuri. In primul rînd nu peste Iul fiecărei unităţi cu care prilej s-a J GURABARZA; Depăşirea („Mine­
solului fiind diferită nu numai de la tot s-a ţinut o evidenţă clară a pro­ trecut si la întocmirea tabelelor tip rul"); IM A : Ceapacv („'Lumina ").
o cooperativă la alta, dar chiar în ducţiei. iar la cultura porumbului re­ pentru evidenţa producţiei. Respec­
cadrul aceleiaşi unităţi, devine abso­ tribuţia a fost uniformă fără să se tarea noilor norme de aplicare a re­
lut necesară cunoaşterea potenţialu­ ţină cont de fertilitatea solului, de tribuţiei suplimentare şi extinderea
lui de producţie pe tarlale şi fh ia r pe gradul de mecanizare a lucrărilor, acestui principiu de cointeresare ma­ I a d
parcele. Numai în felul acesta se pot etc. Acest lucru a făcut ca pe alocuri terială a membrilor cooperatori va
stabili sarcini de producţie reale pe cointeresarea cooperatorilor sâ fio sta in centrul activităţii noastre de PROGRAMUL I: 5,15 Gimnasti­
brigăzi şi echipe. mai redusă. viitor. că; 5,30 Actualitatea agrară; 7,45
Pornind de la aceste considerente, La începutul acestui an, potrivit 7,A l!A R IE RAŢIU l Salut voios de pionier; 8,00 Sumâ­
consiliile de conducere ale coopera­ indicaţiei comitetului orăşenesc de preşedintele Uniunii orăşeneşti nd piesei; 8,06 Muzică populară
tivelor agricole din Rapolt, Simeria. partid, în cadrul adunărilor genera­ Dova a cooperativelor agricole din diferite regiuni ale ţării; 8,30
La microfon, melodia preferată;
9,30 Sfatul medicului: Importanţa
somnului la copii; 10,30 Emisiune
Programul turului campionatului | literară pentru şcolari; 11,20 Limba
noastră (reluare) ; 12,45 Mic con­
Poşta
cert Haydn; 14,00
Sport.
aportivâ radio; 16,30 Lectură foile­
categoriei A la fotbal, ediţia 1986-19671 ton pentru tinerii ascultători: „A r­
Creaţii
pegii la Şiret"; 16,40
ale
compozitorilor noştri dirijate de
George Georgescn; 17,15 Mioriţa.
ETAPA I, DUMINICA 21 AUGUST Rapid Bucureşti — C.S.M.S. Iaşi St. roşu Braşov — Rapid Bucureşti Emisiune de folclor literar; 17,30
Farul Constanţa — Dinamo Piteşti Progresul Buc. — Petrolul Ploieşti Cîntecul săptâmînii : „Cîntare ţă­
CS.M.S. Iaşi— Steaua Bucureşti Steaua Bucureşti — Jiul Petrila U.T. Arad — Jiul Petrila rii"; 10,05 In jurul globului ; 18,40
Farul Constanţa — Rapid Bucureşti Univ. Cluj — Steagul roşu Braşov Jurnalul agrar; ^9,00 O melodie pe
U T. Arad — Universitatea Cluj Politehnica Tim. — Ştiinţa Craiova ETAPA A X-A, DUMINICA adresa dumneavoastră; 20,00 Radio-
Jiul Petrila — Steagul roşu Braşov 6 NOIEMBRIE gazeta de seară; 20.30 Concert de
Politehnica Tim. — Petrolul Ploieşti ETAPA A VI-A, DUMINICA melodii româneşti; 21,05 Ediţia ra­
Progresul Buc, — Dinamo Piteşti 25 SEPTEMBRIE Rapid Bucureşti — Univ. Cluj diofonică George Coşbuc. Poezia de
magazin;
dragoste; 21.25 Melodii
Dinamo Buc. — Ştiinţa Craiova Politehnica Tini. — C.S.M.S, Iaşi 22,20 Muzică uşoară de Radu Zalia-
Farul Constanţa — Petrolul Ploieşti Jiul Petrila — Progresul Buc.
ETAPA A II-A . DUMINICA CS.M.S. laşi — U.T. Arad Steagul roşu Braşov — UT. Arad lescu si Grigorc Dorian
28 AUGUST Progr. Bucureşti — Politehnica Tim. Farul Constanta — Dinamo Buc.
Dinamo Piteşti — Dinamo Bucureşti Dinamo- Buc. — Steagul roşu Braşov Steaua Buc. — Ştiinţa Craiova
Steaua Bucureşti — Politehnica Tim. Univ. Cluj — Ştiinţa Craiova Petrolul Ploieşti — Dinamo Piteşti ilile v is tin ij
Ştiinţa Craiova — Jiul Petrila Dinamo Piteşti — Steaua Bucureşti
Rapid Bucureşti — U T. Arad Jiul Petrila — Rapid Bucureşti ETAPA A XI-A , MIERCURI 18,00 Pentru copii şi tineretul
Univ. Cluj — Progr. Bucureşti 9 NOIEMBRIE şcolar; „Floarea de aur" — film.
Steagul roşu Braşov — Farul Const. ETAPA A V II-A . DUMINICA Cu fizica... în vacanţă; 19,00 Tele­
Petrolul Ploieşti — C.S.M.Ş, Iaşi 2 OCTOMBRIE C.S.M.S. iaşi — Farul Constanţa jurnalul de seară; 19,15 Aventurile ORAţULUl REGIONAL
Ştiinţa Craiova — Petrolul Ploieşti lui Robin I-Iood; 19,45 Realizări ale
ETAPA A III-A , DUMINICA Dinamo Piteşti — Jiul Petrila Steaua Buc. — Rapid Bucureşti ştiinţei româneşti; 20,15 O invitaţie
4 SEPTEMBRIE St. roşu Braşov — Petrolul Ploieşti U.T. Arad — Politehnica Timişoara pentr u cei care nu au vizitat... Va­
U.T. Arad — Farul Constanţa Univ. Cluj — Jiul Petrila lea Arieşului; 20,30 Seară de tea­
Politehnica Tim. — St roşu Braşov Politehnica Tim. — Univ. Cluj Dinamo Piteşti — St. roşu Braşov tru: „A doua dragoste" dc Corneliu
U T Arad — Ştiinţa Craiova *. Rapid Buc. — Dinamo Buc. Dinamo Buc. — Progresul Buc. Leu; 22,30 Telejurnalul de noapte; ţ : ■ ■
Steaua Buc. — Dinamo Buc. Ştiinţa Craiova — C.Ş.fylS- Inşi 22,40 Buletinul meteorologic. 1------ T T V
C.S.M.S. Iaşi — Dinamo Piteşti ’ Progresul Buc; — Steaua Buc. ETAPA A X II-A , DUMINICA • • • -
Jiul Petrila — Petrolul Ploieşti 13 NOIEMBRIE
Progr. Buc. — Rapid Buc. ETAPA A V III-A , DUMINICA p] im pui probabil
Farul Constanţa — Univ. Cluj 9 OCTOMBRIE Progresul Buc — Steagul roşu Braşov
Dinamo Piteşti — U T. Arad
ETAPA A IV-A, DUMINICA Steaua Bucureşti — U.T. Arad Farul Constanţa — Ştiinţa Craiova PENTRU 21 ORE
11 SEPTEMBRIE Rapid Buc. — Dinamo Piteşti Dinamo Bucureşti — Jiul Petrila Vreme călduroasă, dai uşor in­
Petrolul Ploieşti — Univ. Cluj Politehnica Tim. — Rapid Bucureşti stabilă. Cerul schimbător, tempo­
Ştiinţa Craiova — Rapid Bucureşti C.S.M.S. Iaşi — Progresul Buc. C.S.M.S. Iaşi — Univ. Cluj rar noros. Izolat vor cădea averse
Progr. Buc. — Farul Constanţa Jiul Petrila — Farul Constanţa Petrolul Ploieşti — Steaua Buc. de plonie însoţite de descărcări e-
Petrolul Ploieşti — U.T. Arad Politehnica Tim. — Dinamo Buc. ETAPA A X III-A , DUMINICA lectrice. Vint moderat, cu intensifi­
St. roşu Braşov — Steaua Bucureşti Şt. Craiova — Steagul roşu Braşov 20 NOIEMHRIE cări locale şi temporare din nord.
Dinamo Bucureşti — Univ. Cluj Temperatura aerului va fi cuprinsă
Dinamo Piteşti — Politehnica Tim. ETAPA A IX-A. DUMINICA noaptea între 15 şi 19 grade, iar
C.S.M.S. Iaşi — Jiul Petrila UT. Arad — Dinamo Bucureşti ziua între 26 şi 32 grade.
23 OCTOMBRIE Jiul Petrila — Politehnica Tim.
ETAPA A V-A, MIERCURI St. roşu Braşov — CS.M.S. Iaşi PENTRU URMĂTOARELE
2 ZILE
14 SEPTEMBRIE Dinamo Piteşti — Ştiinţa Craiova Univ. Cluj — Dinamo Piteşti
Univ. Cluj — Steaua Bucureşti Steaua Buc. — Farul Constanţa Vreme uşor nestabilă. Vor cădea
U.T. Arad — Progr. Bucureşti Dinamo Buc. — C.S.M.S.-Iaşi Rapid Buc. — Petrolul Ploieşti ploi locale. Temperatura în uşoară I
Petrolul Ploieşti — Dinamo Buc. Farul Constanţa — Politehnica Tini. Ştiinţa Craiova — Progresul Buc. scădere.