Page 57 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 57
PAGINA A 4-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3616
VIATA INTERNAŢIONALA
ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI ŞTIRI
Vizita în Danemarca a preşedintelui Vizita delegaţiei
parlamentare române
Consiliului de Miniştri,
în U. R. S. S.
Ion Gheorghe Maurer BAKU 16. — Trim isul special A- meniul fizioterapie! „S. M. Kîrov*.
După-amiază, delegaţia a vizitat ra
gerpres, Florea Ţuiu, transmite :
M arţi dimineaţa, delegaţia M arii finăria de petrol „V ladim ir Ilici" cu
Adunări Naţionale a Republicii So care prilej a avut Ioc un miting. Au
cialiste România condusă de Gh Ne- rostit cuvîntări inginerul şef al ra
cula, vicepreşedinte al M.A.N. a făcut finăriei F. I. Zeinalov, şi Gh. Necu-
(Urmare din pag. I-a) dense, Holger Larsen, şi-a exprimat rectorul muzeului, Niels Oxenvad, a- o vizită la Prezidiul Sovietului Su la, şeful delegaţiei române.
prem al R.S.S Azerbaidjene.
Aici
In timpul vizitei prin R S.S. Azer-
profunda satisfacţie pentru vizita supra vieţii şi creaţiei marelui po oaspeţii români au fost întîmpinati baidjană, delegaţia M arii Adunări
arborate drapelele de stat român şi da oaspeţilor români în capitala Fioniei. vestitor, născut la Odense şi deve de M. Iskenderov, preşedintele Pre Naţionale este însoţită de A. Am i-
nez. Oaspeţii români au fost întîm- După ce a mulţumit pentru prim i nit cetăţean de onoare al oraşului. zidiului Sovietului Suprem al R.S.S. rov şi S. Kurbanov, secretari ai C.C.
Premierul român s-a oprit în faţa
pinati cu cordialitate de conducerea rea caldă, cordială, premierul român Azerbaidjene şi de numeroşi deputaţi.
şantierului. a vorbit despre impresiile pe care frescelor create de pictorul Larsen Apoi delegaţia a vizitat oraşul Baku al P.C. dîn Azerbaidjan şi de alte
le-au produs asupra sa frumuseţea Stevns, în faţa colecţiilor de manus persoane oficiale.
Premierul român, ministrul aface crise, de obiecte personale ce evocă primind explicaţii despre istoricul a-
rilo r externe şi persoanele care-i în acestei regiuni şi preocupările pen- universul marelui literat, a ediţii cestui oraş, important centru al in
soţesc au fost informaţi asupra ac k ‘u dezvoltarea ei economică. lor originale in toate limbile străi dustriei petroliere sovietice. Tn ace
tivită ţii şantierului din Lindoe, unul După o scurtă vizitare a clădirii ne in care au fost traduse operele eaşi dimineaţă membrii delegaţiei au
din cele mai mari din Europa. Apoi, m unicipalităţii, oaspeţii români s-au lui Andersen. In cursul explicaţiilor, DANEMARCA — Castelul Cris tiansborg — sediul parlamentului făcut cunoştinţă cu activitatea Insti
oaspeţii au vizitat docurile şantieru întreţinut cu primarul şi membri ai directorul casei memoriale a relevat danez. tutului de cercetări ştiinţifice în do Arestarea unor militari
lui, înteresîndu-se de procesul teh Consiliului municipal. că Andersen a fost primul scriitor
nologic, de caracteristicile instalaţi In cinstea premierului român, a danez care, în urma unei călătorii în Tanzania
ilor şi ale navelor aflate în cons m inistrului afacerilor externe şi a în România, a descris plaiurile ro
trucţie. persoanelor care-i însoţesc, prima mâneşti, după cum tot el a fost pri DAR-ES-SALAAM 16 (Agerpres).
In continuare a fost vizitat comple rul Holger Larsen a oferit un dejun mul scriitor danez larg cunoscut de La Dar-es-Salaam s-a anunţat ofi
xul de' locuinţe aflat in apropierea la care au participat ministrul da citito rii români. De altfel, într-una Mica conferinţă cu semnificaţii mari cial că 87 de cadre m ilitare au fost
şantierului naval. nez al culturii, Hans Soelvhoej, pre din sălile muzeului, oaspeţilor le-a înlăturate din serviciu, iar alte 30
cum şi membri ai Consiliului muni au fost arestate, ca urmare a tulbu
La amiază, premierul român şi per fost prezentată o vitrină în care sînt
soanele care-1 însoţesc au fost oaspe cipal. expuse lucrări ale scriitorului tradu „Mica conferinţă la nivel înalt'' la o înţelegere comună între ţă puţin timp în urmă revista me rărilor care au avut loc la Mkuyuni,
ţii m unicipalităţii din Odense. In Casa memorială „Hans Christian se în limba română. La sfirşitul vizi latino-americană de la Bogota, la rile membre ale Organizaţiei Sta xicană „Siempre". Or tocmai pre- localitate situată la 192 km de capi
faţa primăriei erau arborate drape Andersen" a fost‘ ultimul punct din tei oaspeţii au semnat în cartea de care participă preşedinţii Colum telor Americane cu privire la lo întimpinarca acestei perspective tala Tanzaniei. Agenţia Reuter rela
lele de stat ale celor două ţâri. programul vizitei la Odense Oaspe onoare a muzeului. biei, Venezuelei, şi Republicii cul şi data tinerii conferinţei m i a constituit şi unul din motivul tează, citînd surse bine informate
din Dar-es-Salaam. că aceste tulbu
Intîmpinînd pe preşedintele Consi ţii români. însoţiţi de ministrul da Seara, preşedintele Consiliului de Chile, are Ioc intr-un moment niştrilor de externe ai ţărilor organizării actualei conferinţe. rări au avut loc acum 10 zile intre
liului de M iniştri al Republicii So nez al culturii şi de celelalte persoa M iniştri Ion Gheorghe Maurer şi cînd forţele centrifuge din inte membre, neînţelegere legată d i Mai multe ţâri latino-americane, ţăranii şi m ilita rii angajaţi într-o
cialiste România şi pe ministrul afa ne oficiale daneze au ascultat cu in persoanele care îl însoţesc s-au îna riorul continentului sud-amcrican rect de intenţia de a revizui Car cum ar fi Chile, Uruguay, Mexic, campanie agricolă.
ta O S A. In timp ce S.U.A. ur
s-au accentuat tot mai mult.
Peru. Columbia, Ecuador, Costa
cerilor externe, prim arul oraşului O- teres amplele explicaţii date de di poiat la Copenhaga. Evenimentele din ultim ii ani, măresc prin aceste modificări o Rica şi Venezuela, şi-au exprimat P otrivit aceloraşi surse, guverrtul
care au dus la schimbări în struc întărire a colaborării de ordin m i deschis dezacordul faţă de trans tanzanian a luat aceste măsuri în
scopul stabilirii păcii şi ordinii în
tura politică şi economică a ţă ri litar între ţările latino-americane, formarea Organizaţiei Statelor A- ţară. Totodată s-a anunţat că per
lor latino-americane, loviturile de alte ţări din acest continent do- mericane într-o organizaţie m ili soanele arestate vor fi traduse In
stat şi înlocuirea unor guverne tară care să aibă la dispoziţie o faţa justiţiei.
civile legale cu altele militare, forţă interamericană permanentă
relatează agenţia VNA, au doborît criza organizaţiilor regionale in- Comentariul zilei cu dreptul de a interveni în o ri
ce ţară latino-americană. Ţări le
patru bombardiere ale S.U.A. Numă
leramerîcane, cum ar fi Alianţa
V I E T N A M deasupra teritoriului R. D. Vietnam pentru progres, constituie princi acestui continent au nevoie de Proiect de
rul avioanelor americane doborîto
stabilirea unor relaţii economice
palele teme abordate de partici
resc ca accentul să fie pus pe dez
de Ia 5 august 1964 se ridică în fe
panţii la această conferinţă. Dar
lul acesta la 1339. se pare că una din preocupările voltarea relaţiilor economice. M i reale, capabile de o redresare şi ege privind
dezvoltare a economiilor lor. Ele
★ dominante este asigurarea împo ca conferinţă de la Bogota are în consideră că atît O.S.A. cît şi A-
HANOI 16 (Agerpres). — triva eventualităţii unor lovituri centrul discuţiei aceste norme e- lianţa pentru progres nu şi-au a- restaurarea
conomice cărora cei trei şefi de
americano-saîgoneze — a părăsit as
Trupele americano • tăzi Manila, îndreptîndu-se spre Viet 15 august, grupuri de avioane de de stat m ilitare, atît de frecvente stat le acordă o importanţă deo tins scopul preconizat la înfiinţa
După cum anunţă agenţia VNA, la
pe acest continent. Din această
rea lor Organizaţiile regionale a-
saigoneze suferă namul de sud. Restul contingentului luptă ale S.U.A. au pătruns în spa preocupare a derivat şi problema sebită. Participanţii la această m intite sint considerate ca ine regimului
reuniune se pronunţă împotriva
ficace şi perimate. Rămîne de vă
atitudinii faţă de regimurile m i
de 2.000 de oameni urmează să a-
ţiul aerian al R. D, Vietnam bom-
jungă in Vietnamul de sud la m ijlo bardind şi m itraliind localităţi şi 0 - litare instaurate în diferite ţări creării unei alianţe militare pe zut în cc măsură ^Mica conferin
pierderi grele cul lunii septembrie. biective economice din regiunea Vinh vecine statelor ale căror pre continentul latino-american, care ţă" de Ia Bogota va putea deter prezidenţial
★ Linh şi din provinciile Nghe An, şedinţi au luat loc la masa actua „ar urmări de fapt legalizarea in mina. â-ClARtaxea, unui punct de
SAIGON 16 (Agerpres). — HANOI 16 (Agerpres). — Thanh Hoa, Quang Ninh, Ha Tinh, lei reuniuni. îngrijorarea unor tervenţiei Statelor Unite în tre vedere comun latino-american fa MONTEVIDEO 16 (Agerpres). —
Agenţiile de presă occidentale' a- Luni după-amiază in provincia Lang Son. Avioane americane au a- ţâri latino-americane a fost sub burile interne ale ţârilor latino- tă de toate aceste probleme. Principalul pailid guvernamental
nunţă că în cursul nopţii trecute pa Quang Ninh a fost doborît un avion tacat, de asemenea, periferia oraşu stanţial sporită, cînd, după lovi americane", cum recunoştea cu CHIRILA i u l ia n şi cel mai mare partid de opoziţie
trioţii sud-vietnamezi au deschis un cu reacţie american care bombarda lui Haifong şi au m itraliat ambar tura de stat din Argentina, au cir din Uruguay au depus în parlament
puternic foc de mortiere împotriva se o localitate din această provin caţiuni de pescuit ce se aflau in culat zvonuri privind crearea u- un proiect de lege prevăzîrid restau
Cartierului general al diviziei I de cie. Pînă în prezent deasupra Viet largul fluviului Luoc. nei axe Buenos Aires-Rio de Ja- rarea regimului prezidenţial în a-
infanterie americană, aflat in loca namului de nord au fost doborite Misiunea de legătură a înaltului nelro. Axa respectivă ar fi în Dezbateri în Consiliul de Securitate ceastă tară. După cum se ştie, în
litatea Lai Khe — 50 km nord de 1 335 de avioane americane. Comandament al Armatei populare semnat de fapt un punct de ve ultim ii 14 ani Uruguayul a fost con
Saigon. Instalaţiile şi materialul de ★ vietnameze a trim is Comisiei inter dere comun asupra punerii accen dus de un Consiliu* prezidenţial
război aflat în incinta Cartierului HANOI 16 (Agerpres). — naţionale de supraveghere şi control tului pe o colaborare interamer:- NEW YORK 16 (Agerpres). — vorbitor, Leo Moussa Keîta (Mali), a compus din nouă persoane, fiecare
general au suferit pagube importan In dimineaţa zilei de 16 august, for în Vietnam un mesaj în care protes cană de alt ordin decît cel eco Consiliul de Securitate a reluat arătat că plîngerea M arii Britanii dintre acestea exercitînd atribuţiile
te. Ca de obicei, însă, comandamen maţiuni de avioane de luptă ameri tează împotriva încălcării şi violării nomic. Formarea axei „ Buenos luni dezbaterile in problema plinge- „nu oferă probe convingătoare" şi de preşedinte al statului timp de
tul american nu a precizat amploa cane au bombardat şi m itraliat din integrităţii teritoriale a R. D. Viet Aires-Rio de Janeiro" ar fi avut rîi M arii Britanii privind pretinsa că ea „ar putea sta in calea înfăp un an. Cele două camere ale patia-
rea pierderilor provocate de acest nou provinciile Lang Son, Ha Bac nam, dreptului internaţional, şl a a- loc în condiţiile în care nici pînă violare a spaţiului aerian al Fede tu irii adevăratei independenţe pen . meniului vor examina proiectul de
atac şi Phu Tho. Forţele m ilitare aeriene cordurilor de la Geneva din 1954 cu raţiei Arabiei de sud de către un a- tru popoarele din Aden şi protecto lege în decursul viitoarelor 14 zile.
Intr-o informaţie transmisă de a- ale Armatei populare vietnameze, privire la Vietnam. în prezent nu s-a putut ajunge vion venind din Yemen. Singurul ratele britanice din Arabîa de sud". Dacă proiectul va Ji adoptat de par
genţia de presă Eliberarea se arată Keita a sugerat intervenţia secreta lament, aşa cum este probabil, el va
că, în cursul luptelor care au avut rului general al O.N.U. U Thant pen fi supus aprobării corpului electoral
loc în noaptea de 26 spre 27 iulie, „New York Herald Tribune*4 şi-a încetat apariţia tru a stabili un climat de pace în în cadrul alegerilor generale prevă
forţele patriotice din Vietnamul de această regiune. zute pentru 27 noiembrie. Se menţio
sud au ucis 423 de m ilita ri americani nează că unul dintre cel mai activi
şi au rănit alţi 200. Au fost, de ase NEW YORK 16 (Agerpres) societate — „World Journal ţiune grevistă a depăşit ca Dezbaterile au fost apoi aminate susţinători ai regimului preziden
menea. distruse sau grav avariate 60 La New York s-a anun Tribune". durată cea mai lungă gre pînă miercuri, pentru a se permite ţial este actualul şef al Consiliului
de tancuri şi maşini blindate, 5 tu ţat oficial încetarea defini Ediţia americană a ziaru vă de pînă acum de la zia continuarea consultărilor. prezidenţial. Alberto Heber Usher.
nuri şi 4 avioane. tivă a apariţiei cunoscutului lui nu a mai apărut din luna rele din New York, aceea
In cursul unei lupte care a avut cotidian „New York Herald aprilie, cînd tipografii de de la sfîrşitu) anului 1962
loc la 23 iulie, în apropiere de in Tribune". Acest ziar, care la ziarele noii societăţi şi începutul lui 1963 şi care Suspendarea convorbirilor dintre
trarea sudică a Saigonului, forţele a apărut pentru prima oară „World Journal Tribune" au a durat 114 zile. Observa
patriotice şi partizanii sud-vietna în 1924, prin fuzionarea lui declarat grevă In semn de torii politici consideră că
mezi au ucis 170 de m ilitari inamici, „New York Herald" fondat protest împotriva pericolu încetarea apariţiei ziarului guvernul Zambiei şi ambasadorul
dintre care 21 erau americani, şi au în 1833 şi „New York T ri lui de concediere a unui ,New York Herald Tribu
ne" va face ca greva de la
rănit alţi 80. bune" a fuzionat cu ziarele număr de 2.000 de salariaţi, societatea „World Journal
★ „New York Journal Ame ca urmare a fuzionării. Angliei
SAIGON 16 (Agerpres). — rican" şi „World Telegram Greva a intrat marţi în cea Tribune" să se prelungeas
Institutul budist din Saigon a pu and the Sun”, creînd o nouă de-a 115-a zi. Această ac că încă multă vreme. LUSAKA 16 (Agerpres). — ceperea convorbirilor neoficiale an-
blicat marţi un nou comunicat în Convorbirile dintre guvernul Zam
care cere tuturor budiştilor din Viet Evoluţia satelitului „Lunar Orbiter" biei şi ambasadorul itinerant al Ma glo-rhodesiene şi cu ajutorul finan
namul de sud nu numai să se abţi rii Britanii, Malcolm McDonald au ciar promis de Marea Britanie Zam
nă de la alegerile anunţate pentru ■ U > * fost suspendate temporar, pentru a biei pentru găsirea altor căi de trans
luna septembrie, dar să şi facă pro NEW YORK 16 (Agerpres) tografiilor. Imagini ale Lu mîntului, pentru a-1 foto permite organizarea unor noi con portare a cuprului zambian destinat
pagandă în sînul populaţiei pentru Nava spaţială americană nei vor fi ‘transmise de grafia Primele fotografii exportului decît cele traversînd Rho-
boicotarea acestor alegeri. „Lunar Orbiter", care s-a .Lunar Orbiter" joi. vor ajunge probabil pe Pă- sultări. McDonald venise la Lusalta desîa. Se ştie că acest transport a
Comunicatul, publicat sub semnă înscris duminică pe o or m înt miine. Mai întîi va fi cu zece zile în urmă, aducînd un me fost afectat ca urmare a înrăutăţirii
tura lui Thich Thien Hoa, cere din bită în jurul Lunei, a trans fotografiată partea întune saj al prim ului ministru britanic relaţiilor dintre Zambia şi Rhodesia,
nou demisia guvernului şi crearea mis prin radio fotografii si cată a Lunei, iar apoi „Lu Harold Wilson, în legătură cu reîn în urma declarării unilaterale a in
unui guvern civil de tranziţie care mulate ale satelitului natu NEW YORK 16 (Agerpres) nar Orbiter" îşi va schim dependenţei de către Ian Smith.
să pregătească alegerile. ral al pămîntului. Este vor După ce s-a plasat dumi ba orbita apropiindu-se la
+ ba de transmiterea fotogra nică pe o orbită lunară, na o distantă de aproximativ
M A N ILA 16 (Agerpres) — fiilo r unei machete a Lunei, va spaţială americană „Lu 45 km de suprafaţa Lunei Turneul lui Hassel
Prima sută de m ilitari fîlipinezi aflată la bordul satelitului. nar Orbiter" urmează astăzi pentru a lua 176 de foto
— din contingentul de 2.000 de oa Prin această experienţă s-a să execute o nouă manevră, grafii ale diverselor ptmete,
meni care vor fi trim işi să lupte în verificat funcţionarea siste apropiindu-se de suprafaţa unde ar putea aseleniza v i TURCIA. — Ruinele Efcsului — important punct în Canada
Vietnamul de sud alături de trupele mului de transmitere a fo satelitului natural al Pâ- ito rii astronauţi americani. turistic al Turciei.
OTTAWA 16 (Agerpres). — chestiune a fost discutată cu omo
La Oltawa au continuat întrevede logul său canadian, dar că reparti
rile dintre ministrul apărării al zarea acestor trupe pe teritoriul
condamnaţi nu âu beneficiat de o judecată I
# SOFIA # VARŞOVIA s-a ridicat la începutul anului in curs la anulare a sentinţelor pe temeiul că cei doi R.F.G., von Hassel, care se află în R.F.G. va depinde de hotărîrîle v ii
cifra de 17.484 000.000 dolari. tr-o vizită oficială în Canada, şi toare ale guvernului canadian. Von
Agenţia BTA informează că la 16 august a sosit la echitabilă, dat fiind că din ju riile care i-au membrii guvernului canadian. In de Hassel a subliniat că în cursul în
Sofia m inistrul educaţiei al Finlandei, Reino Oittinen, Agenţia PAP anunţă că la şantierul na 0 NEW YORK condamnat nu au făcut parte oameni de claraţiile făcute corespondenţilor de trevederilor cu m inistrul canadian al
care, la invitaţia m inistrului invăţămîntului public al val „Comuna din Paris" din Gdynia a fost In apropierea localităţii Marathan, Flo culoare presă, ministrul apărării vest-german industriei, au fost analizate proble
R.P. Bulgaria, Gancio Ganev, va face o vizită în R.P. lansată la apă motonava „Ksinnin" constru rida. aproape 60 de balene au încercat să s-a pronunţai pentru consolidarea me privitoare la standardizarea pro
Bulgaria. ită pentru R. P. Chineză. Agenţia precizea se sinucidă, orundndu-se pe ma). Aproxi 0 TOKIO N A TO. şi mărirea potenţialului a- ducţiei materialelor m ilitare şi re
ză că şantierele navale din Gdynia mai mativ 40 de balene au fost salvate, fiind eestuia. Abordind problema transfe
construiesc patru motonave pentru R P. remorcate în largul mării. Oamenii de De două zile asupra insulelor japoneze rării trupelor canadiene de pe teri partizarea contractelor pentru pro
Chineză. ştiinţă nu au reuşit să explice pînă.în pre Kyushu şi Shikoku continuă să cadă puter toriul francez la bazele vest-germa- ducţia de armament, precum şi cele
privitoare la dezvoltarea armamen
zent valurile de sinucidere care cuprind nice ploi torenţiale, care au provocat alu . ne, von Hassel a arătat că această
ţ FES necări şi surpări de terenuri. In multe lo tului comun al celor două ţâri.
periodic balenele.
curi. ca urmare a acestor alunecări au fost
Regele Hussein al Iordaniei a sosit luni întrerupte comunicaţiile feroviare, (n pre
la Fes pentru a se întîlni cu regele Hassan • KINSIIASA fecturile Myazald, Oiţa (insula Kyushu) şi
al II-lea al Marocului. Potrivit agenţiei Ministerul minelor din Congo (Kinshasa) Kochi (insula Shikoku) s-au înregistrat şi Despre actualele tendinţe
France Presse, cei doi suverani vor trece a făcut cunoscut recent că o companie ca victime în rindul populaţiei. Potrivit re
în revistă unele probleme referitoare la nadiană va particpîa la exploatarea zăcă zultatelor prelim inarii 19 persoane şi-au
orientul arab mintelor de cupru şi nichel, situat în estul pierdut viaţa, iar alte 16 au dispărut fără din economia S. U. A.
ţării. urmă.
o HAGA
• BEIRUT 0 ANKARA NEW YORK 16 (Agerpres). — Inflaţia a atins în prezent un ni
In apropiere de oraşul Maastricht un in Salariaţii de la băncile din Liban au de „Numeroşi economişti guvernamen vel îngrijorător mai ales că capaci
cendiu a cuprins încăperea unde se află clarat grevă pe timp nelimitat revendicînd La Ankara a sosit ministrul afacerilor ex tali exprimă păreri pesimiste în le tatea de cumpărare a m uncitorilor
instalat centrul de telecomunicaţii subte majorarea salariilor în conformitate cu terne al R.P. Bulgaria; îvan Bâşev, care la gătură cu dezvoltarea economiei a- t şi funcţionarilor a devenit din ce în
ran al N A T O . După cum anunţă ziarul scumpirea crescînrlă a costului vieţii. Gre invitaţia m inistrului afacerilor externe al mencane", scrie ziarul „WaUStreet ce mai mică. Limitarea creditului
„De Telegraaph" incendiul, care n-a putut viştii cer încheierea unul contract colectiv. Turciei. Ihsan Caglayangil, întreprinde o Journal'', intr-un articol în care a- aproape că a paralizat construcţia
fi stins decît după cîteva ore, a provocat Ca urmare a grevei băncile şi sucursalele vi2itâ oficială în această ţară. nallzează actualele tendinţe din e- de locuinţe. Problema deficitului ba
importante pagube. din Liban şi-au încetat murţi dimineaţa conomia S.U.A. După re subliniază lanţei de plăţi rămîne încă ncrezol-
că declaraţiile economiştilor contra
activitatea. # RABAT vin afirm aţiilor şi statisticilor oficia vată. Potrivit părerii generale, anul
# ROMA în cursul unei sărbători tradiţionale ?. le, care excelează prin optimism, viitor vor apare probleme şi mai
• NEW YORK complicate. .Anul 1967 scrie ziarul,
Potrivit unor date publicate de „Moneta poporulu* marocan „Ziua M ării", un vapor ziarul arată că „aceştia se tem că va fi un an foarte greu. a spus un
JAPONIA. __ La Tokio, ca de altfel în toate ora e credito" ziar editat de Banca Naţională Curtea de apel din New Orleans (S.U.A.) cu peste 100 de persoane ta bord, s-a scu în viitoarele luni Statele Unite vor îconomist reputat. El consideră că
şele japoneze, există întinse pieţe unde amatorii de a anulat sentinţele de condamnare la moar fundat luni seara în golful Agadir. Dintre trebui să facă faţă atît inflaţiei, fii putem fi aproape siguri că anul vii
flori şi plante ornamentale achiziţionează adevărate a Muncii din Italia, volumul investiţiilor te a doi negri care aşteaptă execuţia de pasageri au fost salvaţi doar 14, soarta ce şi decăderi» economiei, două boli îm tor vom avea aceeaşi inflaţie ca şl
.frumuseţi" ale naturii. capitalului american in Europa occidentală peste 13 ani. Curtea a luat hotărîrea de lorlalţi rămînînd necunoscută. potriva căror nu se cunoaşte leacul". anul acesta".
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 1275. 15 85, 12 1) Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TR. - nr. 263 328 din 0 noiembrie 1919, — Tiparul întreprinderea Pottgraflcâ Hunedoara Deva.