Page 58 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 58
I H n n -rl.'iflru -D ev'a I
I
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNUI VA I
VIZITA In danemarca
A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
hnfsnMsRHta' DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER
. ş ş ţ v s r i COPENHAGA 17 (Agerpres). — Apreciind primirea cordială de ţa activităţii experimentale desfăşu
M B Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL Ki SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Nicolae Puicea şi Alexandru Cim- care s-au bucurat oaspeţii români, rată aici. de influenta acestor „labo
De la trim işii speciali Ion Cîrje,
Maurer a
Gheorghe
Ion
relevat
ratoare" asupra dezvoltării agricul
peanu : caracterul ordonat şi tehnicita tu rii daneze.
Programul celei de-a treia zi a tea înaltă a întreprinderii „Dan- In timpul vizitelor, oamenii de stat
vizitei oficiale pe care o întreprin max", preocuparea pentru realizarea români au fost însoţiţi de Hans
ANUL X V III NR. 3.617 JOI 18 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BANI de în Danemarca preşedintele Con unor produse de calitate, la un preţ pMoeller, ambasador, şeful protoco
siliului de M iniştri al Republicii de cost cit mai redus, şi a urat lului din Ministerul Afacerilor Ex
Socialiste România. Ion Gheorghe gazdelor succes în activitatea lor. terne, J. Henrik baron de Zytphen-
Maurer, însoţit de ministrul aface Părăsind oraşul Holte, oaspeţii ro Adeler, ambasadorul Danemarcei la
rilo r externe, Corneliu Măneseu, a mâni s-au îndreptat spre fermele de BiiCOreşti, de alte persoane oficiale
stat experimentale
Favrholm-Trol-
început la întreprinderea de aparate
La frigorifice „Danmax" din Holte, oraş lesminde, situate în regiunea nordi daneze, precum şi de ambasadorul
României la Copenhaga, Petru Mâ
din apropierea Copenhagâi. Oaspeţii
că a insulei Scelanda. Ferma Favr-
nu. La fermele experimentale Favr-
români au fost salutaţi cu cordiali holm este considerată cea mai ve holm şi Trollesminde, au fost înso
tate de directorul-proprietar, Max che staţiune zootehnică daneză, exis ţiţi şi de m inistrul agriculturii, Chrîs-
Petersen, şi de alţi conducători ai tenţa ei fiind menţionată încă din tian Thomsen, care a oferit apoi, in
anul 13G6, iar ferma Trollesminde
întreprinderii. Vizitind principalele
consţruc(m sectoare de producţie, oaspeţii ro funcţionează de aproape 130 de ani. cinstea oaspeţilor români, la resta
urantul „Store Kro", de lîngă Pala
Inspectorul Niels Stentoft a prezen
mâni au prim it ample explicaţii pri
vind înzestrarea tehnică a întreprin tat persoanelor oficiale române acti tul Fredensborg, un dejun, ce s-a
desfăşurat într-o atmosferă cordială.
derii, folosirea raţională a spaţiului vitatea celor .două staţiuni, specia Seara, m inistrul danez al culturii
de producţie şi a utilajelor moderne, lizate în cercetări zootehnice. Hans Soelvhoej, a oferit în cinstea
în mare parte automatizate, calita Oaspeţii români s-au interesat în oaspeţilor români un dineu la Parcul
de drumuri tea frigiderelor. deaproape de programul şi eficien Tivoli din Copenhaga.
Sosirea în Capitală a unei delegaţii
forestiere a Adunării Populare a R.P. Bulgaria
La Invitaţia M arii Adunări Naţio nov, ambasadorul R. P. Bulgaria la oferit miercuri seara un dineu fn
nale a Republicii Socialiste Româ Bucureşti. cinstea oaspeţilor bulgari. Au rostit
TOATE LUCRĂRILE nia, miercuri după-amiază a sosit în Biroul M arii Adunări Naţionale toasturi acad. Şt. S. Nicolau şi prof.
★
Adunării
Capitală o delegaţie
a
ing. G. I. Brankov.
Populare a Republicii Populare Bul
garia, condusă de prof. ing. G. I. a. Republicii Socialiste România a (Agerpres).
Brankov, preşedintele Comisiei per
In G R A FIC tru construcţii, arhitectură şi siste
manente a Adunării Populare, pen-;
matizare.
La sosire, pe aeroportul Băneasa,
Inginerul loan Uabeş, şeful servi Pentru eliminarea acestor deficienţe membrii delegaţiei au fost salutaţi
ciului producţie de la Întreprinde au fost deja luate măsuri. d? acad. Şt. S. Nicclau, vicepreşedin
rea de construcţii forestiere Deva, Pe toate şantierele s-au creat con te al M arii Adunări Naţionale, şi
făcea bilanţul celor 7 luni. Am pro d iţii pentru executarea unui volum de alte persoane oficiale.
fita t de această ocazie şi l-am ru mare de finisări. In prezent avem Au fost de faţă Gheorghi Bogda-
gat să ne acorde un interviu pe te terminale terasamente pe o distanţă
ma realizării planului fizic. destul de mare, loturile sînt asigura nov, ambasadorul R.P. Bulgaria la
— Vă rugăm să nc relataţi care te cu /piatră concasată pentru îmbră Bucureşti, şi membri ai ambasadei.
sînt realizările constructorilor de căminte. Utilajele şi maşinile sînt ex Acad Şt. S. Nicolau a rostit un 0 IWLSINIU Aurjusl, ambasadorul Re O CAIRO
drumuri forestiere in cele şapte luni ploatate din ce in ce mai raţional ; cuvint de bun sosit. A răspuns prof. In, oraşul finlandez publicii Socialiste Ro Editura „Nahda Misr**
ole anului ? ole contribuie la sporirea producti Lunii, a avui loc verni mânia la Paris, dr. V ic din Cairo a tipărit re
vită ţii muncii şi executarea tuturor ing. G J. Brankov.
— Rezultatele obţinute pe şapte sajul cxpov.iliei „ Aspec tor Di mii r iu, a oierii cent In limba arabă ro
lu n i sint frumoase. Colectivul între lucrărilor în grafic. te ale industriei Repu mărfi după-amiază o qa- manul „Răscoala** dc Li-
prinderii şi-a depăşit planul produc blicii Socialiste Româ lâ dc lilme la sediul am viu Rcbreanu, în tradu
ţiei gtobale cu circa 0,1 la sută. Un Interviu realizat de Fruntaşii schelelor: Gheorghe Buartsch şi Gheorghe Ilenrirh de la Preşedintele Marii Adunări Naţio nia", orqanizată dc Aso basadei. Au participat cerea scriitorilor Moha-
succes asemănător a fost obţinut şi L. DEM ETER T.R.C.H. Deva. Foto: I. TEREK nale a Republicii Socialiste Româ ciaţia dc' prietenie Fin- reprezentanţi ai M inis med Ibrahim Zaky şl
Oa planul fizic. Faţă de 8 km de nia, Ştefan Voitec, a prim it mier landa-România cu spri terului Afacerilor Ex Mustala Habib.
drum cit trebuia să predăm în pe jin u l Institutului Român terne al Franţei, ziarişti
rioada care a trecut de la începutul curi după-amiază delegaţia Adunării peni iu Relaţiile C ultu Irâncezi şi alte persoa • MOSCOVA
anului, .noi am predat benefieiari- Populare a R. P. Bulgaria condusă rale cu Străinâlalca. Au ne. Dc asemenea, au La 10 auqust, la Pala
Jor 18 km de drum auto-forestier. DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN de prof. ing. G. I. Brankov. participai reprezentanţi losl de lato membri ai tul Conqrcselor din
De reţinut că la toate lucrările sîn- ai vieţii- politice şi cul ambasadei române. F il Kremlin au început lu
tem în grafic, iar la unele cum ar La întrevedere, care a decurs in turale, ziarişti şi un nu mele pre/cntalc au /ost crările Conqresului in
fi taluzări şi reprofilări sîntem în tr-o atmosferă cordială, prieteneas meros public. Ui festi primite dc asistentă cu ternaţional al matemati
avans. Nici nu se putea altfel. Colec că, au luat parte Şt. S. Nicolau, Ion vitate a participai de a- interes. cienilor. La conqres par
tivul întreprinderii noastre s-a an I’as, preşedinţi ai unor comisii per scmenea,. N. Vancea, ticipă 5 000 de matema
gajat să întîmpine ziua de 23 Au prilej de analiză ş[ ambasadorid României * ROMA ticieni din 58 de fări.
gust cu succese. El şi-a respectat manente ale M A.N. şi alţi deputaţi, fa Hclsinlii. Tină rut artist plastic Este piczcntâ şl o delo-
astfel cuvintul dat. A fost de faţă Gheorghi Bogda- român Al Hm Vulcânescu qatic de matematicieni
— Ce factor! au concurai la obţi & PARIS a participat cu citeva români, din care lac par
nerea acestor succese ? scop este necesar ra în fiecare Cu prile ju l apropiatei tablouri la o expoziţie te, printre alţii, acad.
— In primul rînd măsurile teh- Spre un grad ridicat Ci A.S să se acorde o deosebită a- săibători a zilei de 13 avind ca tematică lupta Gh. Vrlnccanu şl acad,
meb-brganîzatorice aplicate la timp tenţie folosirii cu chibzuinţă a ba îm potriva fascismului, Griqorc Molsil.
orqanizată cu
p rilejul
în producţie. Pentru a realiza în zei tehniro-materiale, ridicării po
mod ritm ic sarcinile de plan, între tenţialului productiv al pămintu- manifestărilor comemo • LONDRA
prinderea noastră a pregătit încă de rentabilitate ini, îmbunătăţirii raselor dc anima rative ale mişcării de In cadrul unui turneu
din anul trecut 70 km de terasamen- le, introducerii şi aplicării pe sca rezistenţă din Ita lia.. pc care îl întreprinde In
tc. Pe lingă această măsură am cre ră largă a metodelor agrozooteh Lucrările artistului ro Marea Brilanie, balerina
at pentru fiecare şantier stocuri su Comparativ cu anii anteriori, gos nice avansate, urm ăririi pas cu pas mân s-au bucurat de Maqdalena Popa, prim-
ficiente de materiale, fapt ce ne-a podăriile de stat din l egiunea noas economico-financiară nu est? la ni a realizării planurilor de venituri şi aprecierea publicului şl solistă a Teatrului de
asigurat continuitatea şi executarea tră şi-au îmbunătăţit simţitor acti velul posibilităţilor şi al cerinţelor, cheltuieli Toate acestea se pot în a c ritic ii, unul din Operă si Balet din Bu
operaţiilor de lucru în mod eşalo vitatea economico-financiară.’ Ape- nefiind îndeplinit integral planul făptui prin organizarea pe baze tre tablourile ta sale fi cureşti a inlerprelat ro
trim is
ind
expo
de producţie, in timp ce cheltuielile
nat. lind la cifre, se poate arăta că pla sînt efectuate in proporţie de 102,4 ştiinţifice a producţiei, prin adin- ziţiile din Montoso, Bar- lul principal din „La
Atenţia noastră a fost îndreptată nul la producţia totală pe primele la sută. cirea profilării şi specializării uni qe şl Daqnolo Piemonle. cul lebedelor** de Ceai-
spic toate cele 5 şantiere cîte avem, şapte luni aie anului curent a fost Care sînt cauzele deficienţelor c- tăţilor. Ziarul „{'Unita** a re kovski, in spectacolul
dar în mod deosebit spre şantierele depăşit cu 2,2 la sută, veniturile in xistente şi ce trebuie făcut pentru ★ produs o lucrare a lui dat dc cunoscuta com
Dobra, Valea Jiului şi Sebeş care au preţuri de vînzare, au fost realiza înlăturarea lor ? Găsirea unui răs Referindu-se, în încheierea dez Vulcânescu, însoţită de panie „London Festival
de executat un volum mai mare de te în proporţie de 105,7 la sută, im puns corespunzător In această în baterilor, la sarcinile ce revin gos o scurtă prezentare a Ballef* in sala „ Gau-
lucrări. Aceste şantiere au fost înzes cheltuielile au fost reduse faţă de trebare a ocupat un loc însemnat podăriilor de stat în perioada cin autorului. mont Dallas" din oraşul
trate cu maşini şi utilaje ca : exca cele planificate cu 2,6 la sută. în informarea prezentată şi în dis cinalului, tovarăşul Georgc Ifomoş- Southamplon. Ziarul lo
vatoare, buldozere, moto-eompresoa- La prima vedere s-ar părea că cuţiile participanţilor la dezbaterea tean. secretar al Comitetului regio 6 SOFIA cal „Southern Eveninq
re, cilindri vibratori, autogredere ş.a., această situaţie exprimă o activi sarcinilor ce revin gospodăriilor de nal Hunedoara al P.C.n, a apre In cadrul celei de-a Echo**f scrie că atlista
care au contribuit la extinderea me tate satisfăcătoare. Analizind însă ciat că pînă în anul 1970 aceste română este „una din
canizării operaţiilor grele, cu volum pe unităţi modul cum s-a îndeplinit stat pînă în anul 1970. Printre al unităţi au posibilitatea să mărească doua Batcanuu . j a cin - mărite balerine ale lu
mare de muncă. Majoritatea maşini planul, se constată că unele gos ele, s-a arătat că rămînerea sub de peste două ori volumul produc tecului şi dansului popu m ii". Prezentări elogioa
lor şi utilajelor au fost întreţinute co podării de stat mi au folosit cu revederile planului cu 1 318 hl ţiei idobale. Totodată vorbitorul a lar, Ansamblul folcloric se sini publicate si in
respunzător şi exploatate din plin de chibzuinţă fondurile materiale şi lapte se datoreşte nerealî/ării e- dat indicaţii în vederea realizării românesc condus dc revistele dc specialitate
Constantin Mirea a pre
către mecanici calificaţi. Acest lu băneşti. Astfel, G.A.S. Gelmar a fectivului mediu la vaci cu 50 ca obiectivului amintit. Intre altele, a zentat pe scena teatrului „The Stoqe" şi „W uslra-
cru a făcut ca unele din ele cum ar depăşit cheltuielile planificate cu pete şi obţinerii unei producţii cu arătat că deficienţele existente în led London News", care
fi cele pentru săpături şi deroeări să 6 la sută. deşi planul de producţie 13 I mai mică pe cap de vacă fu activitatea economico-financiară a dc vară din Durqas un scriu despre calităţile
spectacol care s-a bu
atingă indici sporiţi de utilizare. rajată faţă de plan. La acest pro gospodăriilor dc stat sînt numai de balerinei şi publică lo-
n-a fost realizat cu 14 procente De dus sint nesatisfăcătoare rezultate curat de un deosebit loqralii din spectacol,
— Cc măsuri preconizaţi să apli asemenea, la G.A.S. Orăştie chel le obţinute de gospodăriile de stat natură organizatorică, lată de ce succes. Piesa bulqară
caţi in viitor pentru dezvoltarea suc tuielile totalizează, faţă de plan, din Miercurea, Petieşti. Mintia şi stă în posibilitatea fiecărei unităţi publică articole eloqioa- „Tlnăra balerină româ
ceselor obţinute ? 102 la sută, iar la producţie s-a rea altele. Furajarea neratională şi ri să-şi sporească simţitor contribu se despre evoluţia an nă — scrie Jllustrated
London News" — pose
— Pînă la sfîrşitul trimestrului III lizat numai 05 la sută din plan. sipa de fura.}* au determinat o de ţia la fondul centralizat al statu samblului român. „Cu dă o extraordinară v ir
avem planificat să predăm 33 km Necorelaţii între nivelul cheltuie păşire în medie pe trust a preţu lui. In acest scop prezintă o deo deosebită atent ie — scrie tuozitate şi echilibru, o
drum auto-forestier. Dar noi ne-am lilo r şi al pi-oducţiei se întîlnesc şi lui de cost 27 lei pe hl de lapte. sebită importanţă ca organizaţiile „Rabotnicesko Delo" — marc putere dc expresie
angajat să predăm circa 60 km drum. la gospodăriile de stat din Miercu In cuvintul lor. tov. ing. Cai ol de partid să sprijine consiliile publicul a ascultat cin- In mişcarea braţelor şi a
La baza acestui angajament stau re rea, Brad şi Sîntămăria. Kc-ska, directorul G.A.S. Călan. V ir- G A.S. în direcţia luării de măsuri tccelc interpretate de capului". M iercuri sca
zervele interne ce le vom valorifica. Pe sectoare de activitate, rezul g'îl Matei, inginer şef la G.A.S. menite să asigure creşterea sîmţi- soliştii Ştelania Stere. ra. Maqdalena Popa a
Din cele cinci şantiere. Valea Jiu tatele cele mai bune s-au obţinut la Oarda, ing. Augustin Mocanu, di N. TlRCOB DANEMARCA. — Aspect de la expoziţia „Cărţii Maria Păunescu. Benonc apărui in rolul Odei lei
lui, Cerna şi Dobra şi-au depăşit pla producţia vegetală, unde s-a reali rectorul G A.S. Galda, ing. Mihai româneşti" ce s-a deschis recent in localul bibliotecii Slnulescu şi Aurel lo - la „Royat Festival H ali"
nul valoric al producţiei globale, dar zat o economie, comparativ cu chel Varvarichi, director la G.A S. Bîr- (Continuare in pag. a 2-a) oraşului Aarhus şi care cuprinde peste 400 de exponate. nilâ". din Londro.
şantierele Orăştie şi Valea Sebeşului tuielile planificate, de 4 700.000 lei. tea şi alţi participanţi la discuţii
au rămas cu restanţe. Aceasta din Situaţia putea fi mult mai bună nu apreciat faptul că gospodăriile
cauză că pe cele două şantiere nu dacă toate unităţile s-ar fi înca de stat dispun încă de însemnate
s-a asigurat necesarul de muncitori, drat în haremurile stabilite pe rezerve care, valorificate mai bine, care poate asigura un spor însem
maşinile nu au fost întreţinute şi ex culturi. Din acest punct d? vedere pot asigura îmbunătăţirea continuă nat de recoltă.
ploatate întotdeauna în mod raţional. ne oferă exemple negative gospo a activităţii economico-financiare A rătu rile de v a ră Un alt avantaj oferit de executa
Pe şantierul Valea Sebeşului ele dăriile de stat din Miercurea şi a acestor unităţi şi îndeplinirea în rea arăturilor de vară este că în
s-au defectat în repetate rînduri, iar Sîntămăria, prima unitate depă mod exemplar a prevederilor cin Ing. M IH A I GUŢA
defecţiunile au fost remediate cu în- şind cheltuielile la cultura griului cinalului. Recolta anului viitor se pregăteş BezosLaia şi peste 3.000 kg la Har- de vară asupra culturilor următoa cercetător la Staţiunea experi
rach.
tîrziere. Aceasta dîn cauză că şeful pe hectar cu 213 lei, iar cea de a Există reale posibilităţi, au sub te încă de pe acum. Unul dîn facto re. de toamnă, cit şi asupra celor de mentală Gcoagiu
de coloană loan Todescu nu a ur doua a cheltuit cu 127 lei mai mult liniat vorbitorii, pentru ca sarci rii cei mai importanţi care contri Arătura de vară a influenţat po primăvară, se explică prin efectul
m ărit îndeaproape modul cum sînt pe hectar la cultura porumbului, nile cc stau in faţa tuturor gospo buie şi chiar hotărăsc soarta recol zitiv şi conţinutul boabelor în sub pe care aceste lucrări îl au asupra (Continuare în pag. a 2 -a)
exploatate şi întreţinute utilajele, nu şi încă mai sînt lucrări de executat dăriilor de stat. de a deveni unităţi tei este arătura şi în special ară stanţe proteice şi în gluten. solului. Astfel, prin arături de va
a luat măsuri operative pentru ur pînă la în magazin a rea producţiei. rentabile începînd cu anul 1967, să tura de vară. In acest an, tind exis Practica a dovedit că atunci eînd ră executate la timp se asigură, în
gentarea remedierii defecţiunilor. In sectorul zootehnic activitatea fie înfăptuite cu succes. In acest tă posibilităţi mai mari decit în a- în unele unităţi griul s-a semănat primul rînd. fnmagazinarea apei
nii precedenţi in ceea ce priveşte numai în arătură de toamnă s-au provenite din precipitaţiile din tim
folosirea mijloacelor mecanizate, înregistrat pierderi de recoltă care pul verii şi se împiedică pierderea Sifuafia la z i
suprafeţele arate in vară trebuie au ajuns pînă la 1.000 kg la hectar. unor cantitiîli prea mari prin eva
GRUPUL ŞCOLAR DIN HUNEDOARA să cuprindă toate terenurile care au prin intirzierea sau neexecutarea diat după recoltarea plantelor pre pundere de pregătirea unei baze trai
Pierderi
asemănătoare se produc
porare. In terenul arat vara ime
Prcoeupindu-se cu mai multă răs
fost ocupate cu secară, borccag, ma
zăre grîu, ovăz, lucerniere vechi arăturilor de vară şi asupra pro mergătoare s-a găsit în toamnă la nice pentru producţia viitoare, coope
ducţiei dc porumb, cit şi la alte
semănatul griului cu peste 000 de
ÎSI AS IE APTĂ ELEVII etc Realizările înregistrate pînă culturi. tone apă mai mult la ha. dccit în rativele agricole din raioanele Oră
arăturilor nu
acum la executarea
ştie, Alba şi Sebeş au reuşit să execu
Influenta favorabilă a arăturilor
terenurile nearate, cantitate de apă
satisfăcătoare.
pot fi considerate
Chiar şi în unităţile unde sînt su te această lucrare pe 64,2, 53,0 şi res-
suprafeţele
p?ct‘.v. 52,4
sulă din
Congresul al IX-lea al Partidului sînt dintic cele mai variate: lainina- şcoala profesională (sesiunea de prafeţe mai mari arate, în multe planificate. Efectuarea arăturilor în
Comunist Român a pus în faţa învă- tori, sudori, lăcătuşi-montatori, lăcă toamnă) tare va începe la data de zile nu se realizează viteza zilnică celelalte raioane este rămasă in ur
ţămîntului nostru sarcini deosebit tuşi construcţii metalice, oţelari, I septembrie. Meseriile pentru care prevăzută deşi condiţiile de climă ma, ceea ce dovedeşte că tractoarele
de importante. In actualul cincinal, strungari electricieni, lalvoituiţi, ,:o- şcoala organizează al ll-lea examen şi sol ce există in prezent sint op Şi atelajele nu se folosesc peste tot
în urma aprobării cifrelor dc plan, iectanţi şi electromecanici aparate- <ic admitere sînt cele specifice com time pentru a efectua lucrări foarte la întreaga capacitate.
economia noastră socialistă va primi mâsurâ-automatizare, oţelari, lurna- binatului siderurgic cit şl altor între bune In vederea grăbirii ritm ului de
584.000 de cadre, din care 334.000 lişti, lăcătuşi mecanici întreţinere prinderi ale Ministerului Industriei Se ştie că pentru a influenţa pozi executare a arăturilor de vară se
muncitori calificaţi prin şcoli, utilaje în siderurgie, construcţii ci Metalurgice: luminători profilt* şi tiv viitoarea producţie, această lu impun măsuri operative pentru eli
130.000 cadre medii de specialitate vile şi industriale şi tei moenergetici, tablă, oţelari. lăcătuşi pentru între crare trebuie executată cu respecta berarea grabnică a terenului, orga
şi 120000 cadre cu pregătire supe cadre repartizate atit combinatului ţinere şi reparaţii, lăcătuşi întreţi rea anumito' reguli, urmărindu-se nizarea lucrului pe schimburi pre
rioară. şi I.C.S.H. cit şi altor peste 20 în nere şi reparaţii turbine cu abur, în special calitatea şi efectuarea ei lungite şi pe două schimburi pe un
Grupului şcolar din Hunedoara, treprinderi din ţară. strungari, sudori, lăcătuşi-mecanic i în timpul optim. Calificarea meca număr cît mai mare de tractoare
care funcţionează pe lîngă una din In noul an de învăţămînt şcoala pentru întreţinere şi reparaţii apa nizatorilor, starea bună a maşinilor Conducerile S.M.T. au datoria să
cele mai mari întreprinderi metalur noastră se va dezvolta şi mai mult, rate de măsură şi automatizare, e- şi reglarea lor corectă sînt factori urmărească realizarea normei Silni
gice din ţară. îi revine un rol im numărul elevilor ce urmează a fi leclricieni, instalatori de gaze şi )ă- care con« ură la realizarea unor in ce stabilite pe fiecare tractor.
portant în creşterea, formarea şi pre şcolarizaţi va fi in jur de două mii, cătuşi-mecanici întreţinere şi repa dici calitativi superiori. In acest Pe raioane, în procente, la data
gătirea cadrelor de muncitori ca lifi prin şcolile profesională, tehnică rle raţii vagoane. scop, arătura se va executa în mod de 17 august a.c. în cooperativele a-
caţi şi cu pregătire medie de specia personal tehnic şi tehnică de maiş Tot la 1 septembrie a.c. Grupul obligatoriu cu plugul în agregat cu gricole arăturile de vară erau exe
litate. An de an dc pe băncile şcolii tri, curs de zi şi seral. Tn plus, în şcolar C.S.H. va organiza un examen grapa' stelată. cutate după cum urmează:
noastre au plecat in industrie sute cepînd cu acest an şcolar, „Liceul de admitere pentru candidaţii ce se Inlîrzierea în executarea arătu L Orăştie ci
de muncitori, tehnicieni şi maiştri. industrial metalurgie" va funcţiona înscriu la .Şcoala tehnică de maiştri rilor are repercusiuni directe asu 2. Alba 5 îo V #
Numai în anul trecut şcoala noastră cu două specialităţi: termotehnica pra recoltei. Astfel, la griul semă 3. Sebeş 0
a dat peste 400 muncitori calificaţi, proceselor siderurgice şi instalaţii Ing. ALEXANDRU VOINA nat pe teren ce a fost arat vara tre
5 n f ' 3
peste 50 cadre cu pregătire medic de siderurgice şi automatizări. director al Grupului şcolar cută, imediat după recoltarea plan o iha jg 2 <>'
specialitate şi peste 130 maiştri, pre Hunedoara r, Haleg 24.7%°
gătiţi prin cursurile de zi şi serale. In prezent se fac înscrieri pentru telor, In acest an am obţinut pro La executarea arăturilor de vară, mecanizatorii îşi aduc din plin con 7 Hunedoara 18.6%
Meseriile în care au fost pregătiţi al II-lea examen de admitere în (Continuare în pag. a 2-a) ducţii medii la hectar de 3.100 kg la tribuţia. 8. Brad 13,3%