Page 58 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 58

I  H n n -rl.'iflru -D ev'a    I
                                                          I
                                                                                             PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNUI VA I
                                                                                                                                                                   VIZITA  In  danemarca



                                                                                                                                                        A  PREŞEDINTELUI  CONSILIULUI
                        hnfsnMsRHta'                                                                                                              DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER








            . ş ş ţ v s r i                                                                                                                         COPENHAGA  17  (Agerpres).  —     Apreciind  primirea  cordială   de   ţa  activităţii  experimentale  desfăşu­
                       M B  Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL Ki SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL                                               Nicolae  Puicea  şi  Alexandru  Cim-   care  s-au  bucurat  oaspeţii  români,   rată  aici.  de  influenta  acestor  „labo­
                                                                                                                                                    De  la  trim işii  speciali  Ion  Cîrje,
                                                                                                                                                                                                    Maurer  a
                                                                                                                                                                                         Gheorghe
                                                                                                                                                                                     Ion
                                                                                                                                                                                                              relevat
                                                                                                                                                                                                                        ratoare"  asupra  dezvoltării  agricul­
                                                                                                                                                  peanu  :                          caracterul   ordonat   şi   tehnicita­  tu rii  daneze.
                                                                                                                                                    Programul  celei  de-a  treia  zi   a   tea   înaltă  a  întreprinderii   „Dan-   In  timpul  vizitelor,  oamenii  de  stat
                                                                                                                                                  vizitei  oficiale  pe  care  o  întreprin­  max",  preocuparea  pentru  realizarea   români  au  fost  însoţiţi  de   Hans
                ANUL  X V III  NR.  3.617                        JOI  18  AUGUST  1966                            4  PAGINI  -   25  BANI         de  în  Danemarca  preşedintele  Con­  unor  produse  de  calitate,  la  un  preţ   pMoeller,  ambasador,  şeful  protoco­
                                                                                                                                                  siliului  de  M iniştri   al  Republicii   de  cost  cit  mai  redus,  şi  a   urat   lului  din  Ministerul  Afacerilor  Ex­
                                                                                                                                                  Socialiste  România.   Ion  Gheorghe   gazdelor  succes  în  activitatea  lor.  terne,  J.  Henrik  baron  de  Zytphen-
                                                                                                                                                  Maurer,  însoţit  de  ministrul  aface­  Părăsind  oraşul  Holte,  oaspeţii  ro­  Adeler,  ambasadorul  Danemarcei  la
                                                                                                                                                  rilo r  externe,  Corneliu  Măneseu,  a   mâni  s-au  îndreptat  spre  fermele  de   BiiCOreşti,  de  alte  persoane  oficiale
                                                                                                                                                                                     stat  experimentale
                                                                                                                                                                                                       Favrholm-Trol-
                                                                                                                                                  început  la  întreprinderea  de  aparate
                                          La                                                                                                      frigorifice  „Danmax"  din  Holte,  oraş   lesminde,  situate  în  regiunea  nordi­  daneze,  precum  şi  de  ambasadorul
                                                                                                                                                                                                                       României  la  Copenhaga,  Petru  Mâ­
                                                                                                                                                  din  apropierea  Copenhagâi.  Oaspeţii
                                                                                                                                                                                     că  a  insulei  Scelanda.  Ferma  Favr-
                                                                                                                                                                                                                       nu.  La  fermele  experimentale  Favr-
                                                                                                                                                  români  au  fost  salutaţi  cu  cordiali­  holm  este  considerată  cea  mai   ve­  holm  şi  Trollesminde,  au  fost  înso­
                                                                                                                                                  tate  de  directorul-proprietar,   Max   che  staţiune  zootehnică  daneză,  exis­  ţiţi  şi  de  m inistrul  agriculturii, Chrîs-
                                                                                                                                                  Petersen,  şi  de  alţi  conducători  ai   tenţa  ei  fiind  menţionată  încă   din   tian  Thomsen,  care  a  oferit  apoi,  in
                                                                                                                                                                                     anul  13G6,  iar  ferma  Trollesminde
                                                                                                                                                  întreprinderii.  Vizitind  principalele
                                          consţruc(m                                                                                              sectoare  de  producţie,  oaspeţii  ro­  funcţionează  de  aproape  130  de  ani.   cinstea  oaspeţilor  români,  la  resta­
                                                                                                                                                                                                                       urantul  „Store  Kro",  de  lîngă  Pala­
                                                                                                                                                                                     Inspectorul  Niels  Stentoft  a  prezen­
                                                                                                                                                  mâni  au  prim it  ample  explicaţii  pri­
                                                                                                                                                  vind  înzestrarea  tehnică  a  întreprin­  tat  persoanelor  oficiale  române  acti­  tul  Fredensborg,  un  dejun,  ce   s-a
                                                                                                                                                                                                                       desfăşurat  într-o  atmosferă  cordială.
                                                                                                                                                  derii,  folosirea  raţională  a  spaţiului   vitatea  celor  .două  staţiuni,  specia­  Seara,  m inistrul  danez  al  culturii
                                                                                                                                                  de  producţie  şi  a  utilajelor  moderne,   lizate  în  cercetări  zootehnice.  Hans  Soelvhoej,  a  oferit  în  cinstea
                                                                                                                                                  în  mare  parte  automatizate,  calita­  Oaspeţii  români  s-au  interesat  în­  oaspeţilor  români  un  dineu  la  Parcul
                                          de  drumuri                                                                                             tea  frigiderelor.                 deaproape  de  programul  şi  eficien­  Tivoli  din  Copenhaga.
                                                                                                                                                           Sosirea  în  Capitală  a  unei  delegaţii
                                          forestiere                                                                                                       a  Adunării  Populare  a  R.P.  Bulgaria
                                                                                                                                                   La  Invitaţia  M arii  Adunări  Naţio­  nov,  ambasadorul  R.  P.  Bulgaria  la   oferit  miercuri  seara  un  dineu   fn
                                                                                                                                                  nale  a  Republicii  Socialiste  Româ­  Bucureşti.                   cinstea  oaspeţilor  bulgari.  Au  rostit
        TOATE  LUCRĂRILE                                                                                                                          nia,  miercuri  după-amiază  a  sosit  în   Biroul  M arii  Adunări  Naţionale   toasturi  acad.  Şt.  S.  Nicolau  şi  prof.
                                                                                                                                                                                                    ★
                                                                                                                                                                          Adunării
                                                                                                                                                  Capitală  o  delegaţie
                                                                                                                                                                      a
                                                                                                                                                                                                                       ing.  G.  I.  Brankov.
                                                                                                                                                  Populare  a  Republicii  Populare  Bul­
                                                                                                                                                  garia,  condusă  de  prof.  ing.  G.  I.   a.  Republicii  Socialiste  România  a       (Agerpres).
                                                                                                                                                  Brankov,  preşedintele  Comisiei  per­
        In  G R A FIC                                                                                                                             tru  construcţii,  arhitectură  şi  siste­
                                                                                                                                                  manente  a  Adunării  Populare,  pen-;
                                                                                                                                                  matizare.
                                                                                                                                                    La  sosire,  pe  aeroportul  Băneasa,
         Inginerul  loan  Uabeş,  şeful  servi­  Pentru  eliminarea  acestor  deficienţe                                                          membrii  delegaţiei  au  fost  salutaţi
        ciului  producţie  de  la  Întreprinde­  au  fost  deja  luate  măsuri.                                                                   d?  acad.  Şt.  S.  Nicclau,  vicepreşedin­
       rea  de  construcţii  forestiere   Deva,   Pe  toate  şantierele  s-au  creat  con­                                                        te  al  M arii  Adunări  Naţionale,  şi
       făcea  bilanţul  celor  7  luni.  Am  pro­  d iţii  pentru  executarea  unui  volum                                                        de  alte  persoane  oficiale.
       fita t  de  această  ocazie  şi  l-am  ru­  mare  de  finisări.  In  prezent   avem                                                         Au  fost  de  faţă  Gheorghi  Bogda-
       gat  să  ne  acorde  un  interviu  pe  te­  terminale  terasamente  pe  o  distanţă
       ma  realizării  planului  fizic.   destul  de  mare,  loturile  sînt  asigura­                                                             nov,  ambasadorul  R.P.  Bulgaria  la
         —  Vă  rugăm  să  nc  relataţi  care   te  cu  /piatră  concasată  pentru  îmbră­                                                        Bucureşti,  şi  membri  ai  ambasadei.
       sînt   realizările   constructorilor  de   căminte.  Utilajele  şi  maşinile  sînt  ex­                                                     Acad  Şt.  S.  Nicolau  a  rostit   un   0   IWLSINIU   Aurjusl,  ambasadorul Re­  O   CAIRO
        drumuri  forestiere  in  cele  şapte  luni   ploatate  din  ce  in  ce  mai  raţional  ;                                                 cuvint  de  bun  sosit.  A  răspuns  prof.   In,  oraşul   finlandez   publicii  Socialiste   Ro­  Editura  „Nahda  Misr**
       ole  anului ?                      ole  contribuie  la  sporirea  producti­                                                                                                   Lunii,  a  avui  loc  verni­  mânia  la  Paris,  dr.  V ic­  din  Cairo  a  tipărit  re­
                                          vită ţii  muncii  şi  executarea  tuturor                                                              ing.  G  J.  Brankov.
         —  Rezultatele  obţinute  pe  şapte                                                                                                                                         sajul  cxpov.iliei  „ Aspec­  tor  Di mii r iu,  a  oierii   cent  In  limba  arabă  ro­
       lu n i  sint  frumoase.  Colectivul  între­  lucrărilor  în  grafic.                                                                                                          te  ale  industriei  Repu­  mărfi  după-amiază  o qa-   manul „Răscoala**  dc  Li-
       prinderii  şi-a  depăşit  planul  produc­                                                                                                                                     blicii  Socialiste   Româ­  lâ  dc  lilme  la  sediul am­  viu  Rcbreanu,  în  tradu­
       ţiei  gtobale  cu  circa  0,1  la  sută.  Un     Interviu  realizat  de   Fruntaşii  schelelor:  Gheorghe  Buartsch  şi  Gheorghe  Ilenrirh  de  la   Preşedintele  Marii  Adunări  Naţio­  nia",  orqanizată  dc  Aso­  basadei.   Au  participat   cerea  scriitorilor  Moha-
       succes  asemănător  a  fost  obţinut  şi             L.  DEM ETER     T.R.C.H.  Deva.                               Foto:  I.  TEREK      nale  a  Republicii  Socialiste  Româ­  ciaţia  dc' prietenie  Fin-   reprezentanţi  ai  M inis­  med  Ibrahim  Zaky   şl
       Oa  planul  fizic.   Faţă  de  8  km  de                                                                                                  nia,  Ştefan  Voitec,  a  prim it  mier­  landa-România  cu  spri­  terului  Afacerilor   Ex­  Mustala  Habib.
       drum  cit  trebuia  să  predăm  în  pe­                                                                                                                                       jin u l  Institutului  Român   terne  al  Franţei,  ziarişti
       rioada  care  a  trecut  de  la  începutul                                                                                                curi  după-amiază  delegaţia  Adunării   peni iu   Relaţiile  C ultu­  Irâncezi  şi  alte  persoa­  •   MOSCOVA
       anului,  .noi  am  predat  benefieiari-                                                                                                   Populare  a  R.  P.  Bulgaria  condusă   rale  cu  Străinâlalca.  Au   ne.  Dc  asemenea,   au   La  10  auqust,  la  Pala­
       Jor  18  km  de  drum   auto-forestier.   DEZBATEREA  CIFRELOR DE PLAN                                                                    de  prof.  ing.  G.  I.  Brankov.   participai  reprezentanţi   losl  de  lato  membri  ai   tul   Conqrcselor   din
       De  reţinut  că  la  toate  lucrările  sîn-                                                                                                                                   ai  vieţii- politice  şi  cul­  ambasadei  române.  F il­  Kremlin  au  început  lu ­
       tem  în  grafic,  iar  la  unele  cum  ar                                                                                                   La  întrevedere,  care  a  decurs  in­  turale,  ziarişti  şi  un  nu­  mele  pre/cntalc  au  /ost   crările  Conqresului  in ­
       fi  taluzări  şi  reprofilări  sîntem  în                                                                                                 tr-o  atmosferă  cordială,  prieteneas­  meros  public.  Ui  festi­  primite  dc  asistentă  cu   ternaţional  al  matemati­
       avans.  Nici  nu  se  putea  altfel.  Colec­                                                                                              că,  au  luat  parte  Şt.  S.  Nicolau,  Ion   vitate  a  participai  de  a-   interes.  cienilor.  La  conqres par­
       tivul  întreprinderii  noastre  s-a   an­                                                                                                 I’as,  preşedinţi  ai  unor  comisii  per­  scmenea,.  N.   Vancea,              ticipă  5 000  de  matema­
       gajat  să  întîmpine  ziua  de  23  Au­  prilej  de  analiză  ş[                                                                                                              ambasadorid   României   *   ROMA            ticieni  din  58  de   fări.
       gust  cu  succese.  El  şi-a   respectat                                                                                                  manente  ale  M A.N.  şi  alţi  deputaţi,   fa  Hclsinlii.  Tină rut  artist   plastic   Este  piczcntâ  şl  o  delo-
       astfel  cuvintul  dat.                                                                                                                      A  fost  de  faţă  Gheorghi  Bogda-                     român  Al Hm  Vulcânescu   qatic  de  matematicieni
         —  Ce  factor!  au  concurai  la  obţi­                                                                                                                                      &   PARIS            a  participat  cu   citeva   români,  din care  lac  par­
       nerea  acestor  succese ?                                                                               scop  este  necesar   ra  în   fiecare                                 Cu  prile ju l  apropiatei   tablouri  la  o  expoziţie   te,  printre  alţii,   acad.
         —  In  primul  rînd  măsurile  teh-   Spre  un  grad  ridicat                                        Ci  A.S  să  se  acorde  o  deosebită  a-                             săibători  a  zilei  de  13  avind  ca  tematică  lupta   Gh.  Vrlnccanu  şl  acad,
       meb-brganîzatorice  aplicate  la  timp                                                                  tenţie  folosirii  cu  chibzuinţă  a  ba­                                                   îm potriva   fascismului,  Griqorc  Molsil.
                                                                                                                                                                                                           orqanizată  cu
                                                                                                                                                                                                                         p rilejul
       în  producţie.  Pentru  a   realiza  în                                                                zei  tehniro-materiale,  ridicării  po­
       mod  ritm ic  sarcinile  de  plan,  între­                                                             tenţialului  productiv  al  pămintu-                                                         manifestărilor  comemo­  •   LONDRA
       prinderea  noastră  a  pregătit   încă   de  rentabilitate                                             ini,  îmbunătăţirii  raselor  dc  anima­                                                     rative  ale   mişcării  de   In  cadrul  unui  turneu
       din  anul  trecut  70  km  de  terasamen-                                                              le,  introducerii  şi  aplicării  pe  sca­                                                   rezistenţă   din   Ita lia..  pc  care  îl  întreprinde  In
       tc.  Pe  lingă  această  măsură  am  cre­                                                              ră  largă  a  metodelor  agrozooteh­                                                         Lucrările   artistului  ro­  Marea  Brilanie,  balerina
       at  pentru  fiecare  şantier  stocuri  su­  Comparativ cu anii  anteriori, gos­                         nice  avansate,  urm ăririi  pas  cu  pas                                                   mân   s-au   bucurat  de   Maqdalena  Popa,  prim-
       ficiente  de  materiale,  fapt  ce  ne-a   podăriile  de  stat  din  l egiunea  noas­  economico-financiară  nu  est?  la  ni­  a  realizării  planurilor de  venituri  şi                          aprecierea  publicului  şl   solistă  a  Teatrului   de
       asigurat  continuitatea  şi  executarea   tră  şi-au  îmbunătăţit  simţitor  acti­  velul  posibilităţilor  şi  al  cerinţelor,   cheltuieli  Toate  acestea  se  pot  în­                          a   c ritic ii,   unul   din­  Operă  si  Balet  din  Bu­
       operaţiilor  de  lucru  în  mod  eşalo­  vitatea  economico-financiară.’  Ape-   nefiind  îndeplinit  integral  planul   făptui  prin  organizarea   pe  baze                                       tre   tablourile  ta   sale  fi­  cureşti  a  inlerprelat  ro­
                                                                                                                                                                                                                trim is
                                                                                                                                                                                                           ind
                                                                                                                                                                                                                          expo­
                                                                             de  producţie,  in  timp  ce  cheltuielile
       nat.                                 lind  la  cifre,  se  poate  arăta  că  pla­  sînt  efectuate  in  proporţie  de  102,4   ştiinţifice  a  producţiei,  prin  adin-                             ziţiile din  Montoso,  Bar-   lul  principal  din  „La­
         Atenţia  noastră  a  fost  îndreptată   nul  la  producţia  totală  pe  primele   la  sută.          cirea  profilării  şi  specializării  uni­                                                   qe  şl  Daqnolo  Piemonle.   cul  lebedelor**  de  Ceai-
       spic  toate  cele  5  şantiere  cîte  avem,   şapte  luni  aie  anului  curent  a  fost   Care  sînt  cauzele  deficienţelor  c-   tăţilor.                                                         Ziarul   „{'Unita**  a  re­  kovski,  in   spectacolul
       dar  în  mod  deosebit  spre  şantierele   depăşit  cu  2,2  la  sută,  veniturile  in   xistente  şi  ce  trebuie  făcut  pentru   ★                                                               produs  o  lucrare  a   lui   dat  dc  cunoscuta  com­
       Dobra,  Valea  Jiului  şi  Sebeş  care  au   preţuri  de  vînzare,  au  fost  realiza­  înlăturarea  lor ?  Găsirea  unui  răs­  Referindu-se,  în  încheierea  dez­                                Vulcânescu,  însoţită  de   panie  „London  Festival
       de  executat  un  volum  mai  mare  de   te  în  proporţie  de  105,7  la  sută,  im   puns  corespunzător  In  această  în­  baterilor,  la  sarcinile  ce  revin  gos­                            o  scurtă   prezentare  a   Ballef*  in  sala   „ Gau-
       lucrări.  Aceste şantiere  au  fost  înzes­  cheltuielile  au  fost  reduse  faţă  de   trebare  a  ocupat  un  loc  însemnat   podăriilor  de  stat  în  perioada  cin­                            autorului.            mont  Dallas"  din  oraşul
       trate  cu  maşini  şi  utilaje  ca :  exca­  cele  planificate  cu  2,6  la  sută.  în  informarea  prezentată  şi  în  dis­  cinalului,  tovarăşul  Georgc  Ifomoş-                                                      Southamplon.  Ziarul  lo ­
       vatoare,  buldozere,  moto-eompresoa-   La  prima  vedere  s-ar  părea  că   cuţiile  participanţilor  la  dezbaterea   tean.  secretar  al  Comitetului  regio­                                      6   SOFIA           cal  „Southern   Eveninq
       re, cilindri  vibratori,  autogredere  ş.a.,   această  situaţie  exprimă  o  activi­  sarcinilor  ce  revin  gospodăriilor  de   nal  Hunedoara  al  P.C.n,  a  apre­                                In  cadrul  celei   de-a   Echo**f  scrie  că  atlista
       care  au  contribuit  la  extinderea  me­  tate  satisfăcătoare.  Analizind  însă                      ciat  că  pînă  în  anul  1970  aceste                                                                             română  este  „una   din
       canizării  operaţiilor  grele,  cu  volum   pe  unităţi  modul  cum  s-a  îndeplinit   stat  pînă  în  anul  1970.  Printre  al­  unităţi  au  posibilitatea  să  mărească                          doua  Batcanuu . j   a  cin -   mărite  balerine  ale  lu ­
       mare  de  muncă.  Majoritatea  maşini­  planul,  se  constată  că  unele  gos­  ele,  s-a  arătat  că  rămînerea  sub   de  peste  două  ori  volumul  produc­                                      tecului şi dansului  popu­  m ii".  Prezentări  elogioa­
       lor şi  utilajelor au  fost  întreţinute co­  podării  de  stat   mi  au  folosit  cu   revederile   planului  cu  1 318   hl   ţiei  idobale.  Totodată  vorbitorul  a                             lar,  Ansamblul  folcloric   se  sini  publicate  si  in
       respunzător  şi  exploatate  din  plin  de   chibzuinţă  fondurile  materiale  şi   lapte  se  datoreşte  nerealî/ării  e-   dat  indicaţii  în  vederea  realizării                                românesc   condus   dc   revistele  dc  specialitate
                                                                                                                                                                                                           Constantin  Mirea  a  pre­
       către  mecanici  calificaţi.  Acest  lu­  băneşti.  Astfel,  G.A.S.  Gelmar  a   fectivului  mediu  la  vaci  cu  50  ca­  obiectivului  amintit.  Intre  altele,  a                                zentat  pe scena  teatrului   „The  Stoqe"  şi  „W uslra-
       cru  a  făcut  ca  unele  din  ele  cum  ar   depăşit  cheltuielile  planificate  cu   pete  şi  obţinerii  unei  producţii  cu   arătat  că  deficienţele  existente  în                                                 led  London  News",  care
       fi  cele  pentru  săpături  şi  deroeări  să   6  la  sută.  deşi  planul  de  producţie   13  I  mai  mică  pe  cap  de  vacă  fu­  activitatea  economico-financiară  a                           dc  vară  din  Durqas  un   scriu  despre   calităţile
                                                                                                                                                                                                           spectacol  care  s-a  bu­
       atingă  indici  sporiţi  de  utilizare.                               rajată  faţă  de  plan.  La  acest  pro­  gospodăriilor  dc  stat  sînt  numai  de                                                                  balerinei  şi  publică  lo-
                                            n-a  fost  realizat  cu  14  procente  De   dus  sint  nesatisfăcătoare  rezultate­                                                                            curat   de  un   deosebit   loqralii  din   spectacol,
         —  Cc  măsuri  preconizaţi  să  apli­  asemenea,  la  G.A.S.  Orăştie  chel­  le  obţinute  de  gospodăriile  de  stat   natură  organizatorică,  lată  de  ce                                    succes.  Piesa   bulqară
       caţi  in  viitor  pentru  dezvoltarea  suc­  tuielile  totalizează,  faţă  de  plan,   din  Miercurea,  Petieşti.  Mintia  şi   stă  în  posibilitatea  fiecărei  unităţi                           publică  articole  eloqioa-   „Tlnăra  balerină  româ­
       ceselor  obţinute ?                 102  la  sută,  iar  la  producţie  s-a  rea­  altele.  Furajarea  neratională  şi  ri­  să-şi  sporească  simţitor  contribu­                                  se  despre  evoluţia  an­  nă  —  scrie  Jllustrated
                                                                                                                                                                                                                                 London  News"  —  pose­
         —  Pînă  la  sfîrşitul  trimestrului  III   lizat  numai  05  la  sută  din  plan.   sipa  de  fura.}*  au  determinat  o  de­  ţia  la  fondul  centralizat  al  statu­                          samblului  român.   „Cu   dă  o  extraordinară  v ir­
       avem  planificat  să  predăm  33  km   Necorelaţii  între  nivelul  cheltuie­  păşire  în  medie  pe  trust  a  preţu­  lui.  In  acest  scop  prezintă  o  deo­                                   deosebită  atent ie — scrie   tuozitate  şi  echilibru,  o
       drum  auto-forestier.  Dar  noi  ne-am   lilo r  şi  al  pi-oducţiei  se  întîlnesc  şi   lui  de  cost   27  lei  pe  hl  de  lapte.  sebită  importanţă  ca  organizaţiile                        „Rabotnicesko  Delo"  —   marc  putere  dc  expresie
       angajat să  predăm circa  60  km  drum.   la  gospodăriile  de  stat  din  Miercu­  In  cuvintul  lor.  tov.  ing.  Cai ol   de  partid   să   sprijine  consiliile                                 publicul  a  ascultat  cin-   In  mişcarea  braţelor  şi a
       La  baza  acestui  angajament  stau  re­  rea,  Brad  şi  Sîntămăria.  Kc-ska, directorul  G.A.S.  Călan. V ir-   G A.S.  în  direcţia  luării  de  măsuri                                          tccelc   interpretate  de   capului".  M iercuri  sca­
       zervele  interne  ce  le  vom  valorifica.   Pe  sectoare  de  activitate,  rezul­  g'îl  Matei,  inginer  şef   la   G.A.S.   menite  să  asigure  creşterea  sîmţi-                               soliştii  Ştelania   Stere.   ra.  Maqdalena  Popa  a
       Din  cele  cinci  şantiere.  Valea  Jiu­  tatele cele  mai  bune  s-au  obţinut  la   Oarda,  ing.  Augustin  Mocanu,  di­  N.  TlRCOB          DANEMARCA.  —  Aspect  de  la  expoziţia   „Cărţii   Maria  Păunescu.  Benonc   apărui  in  rolul  Odei lei
       lui,  Cerna  şi  Dobra  şi-au  depăşit  pla­  producţia  vegetală,  unde  s-a  reali­  rectorul  G  A.S.  Galda,  ing.  Mihai                 româneşti"  ce  s-a  deschis  recent  in  localul  bibliotecii   Slnulescu  şi  Aurel  lo -   la  „Royat  Festival  H ali"
       nul  valoric  al  producţiei  globale,  dar   zat o  economie, comparativ cu  chel­  Varvarichi,  director  la  G.A S.  Bîr-   (Continuare  in  pag.  a  2-a)  oraşului  Aarhus  şi  care cuprinde  peste  400  de exponate.  nilâ".  din  Londro.
       şantierele  Orăştie  şi  Valea  Sebeşului   tuielile  planificate,  de  4 700.000  lei.   tea  şi  alţi  participanţi  la  discuţii
       au  rămas  cu  restanţe.  Aceasta  din   Situaţia  putea  fi  mult  mai  bună   nu  apreciat  faptul  că  gospodăriile
       cauză  că  pe  cele  două  şantiere  nu   dacă  toate  unităţile  s-ar  fi  înca­  de  stat  dispun  încă  de  însemnate
       s-a  asigurat  necesarul  de  muncitori,   drat  în  haremurile   stabilite   pe   rezerve  care,  valorificate  mai  bine,                                                                                    care  poate  asigura  un  spor  însem­
       maşinile  nu  au  fost  întreţinute  şi  ex­  culturi.  Din  acest  punct  d?  vedere   pot  asigura  îmbunătăţirea  continuă                                                                                  nat  de  recoltă.
       ploatate  întotdeauna  în  mod  raţional.   ne  oferă  exemple  negative  gospo­  a  activităţii  economico-financiare   A rătu rile  de  v a ră                                                                 Un  alt  avantaj  oferit  de  executa­
       Pe  şantierul  Valea   Sebeşului  ele   dăriile  de  stat  din  Miercurea  şi   a  acestor  unităţi  şi  îndeplinirea  în                                                                                      rea  arăturilor  de  vară  este  că  în
       s-au  defectat  în  repetate  rînduri,  iar   Sîntămăria,   prima  unitate  depă­  mod  exemplar  a  prevederilor  cin­                                                                                                 Ing.  M IH A I  GUŢA
       defecţiunile  au  fost  remediate  cu  în-   şind  cheltuielile  la  cultura  griului   cinalului.        Recolta  anului  viitor  se  pregăteş­  BezosLaia  şi  peste  3.000  kg  la  Har-   de  vară  asupra  culturilor  următoa­  cercetător  la  Staţiunea  experi­
                                                                                                                                                  rach.
       tîrziere.  Aceasta  dîn  cauză  că  şeful   pe  hectar  cu  213  lei,  iar  cea  de  a   Există  reale  posibilităţi,  au  sub­  te  încă  de  pe  acum.  Unul  dîn  facto­  re.  de  toamnă,  cit şi  asupra  celor  de   mentală  Gcoagiu
       de  coloană  loan  Todescu  nu  a  ur­  doua  a  cheltuit  cu  127  lei  mai  mult   liniat  vorbitorii,  pentru  ca  sarci­  rii  cei  mai  importanţi  care  contri­  Arătura  de  vară  a  influenţat  po­  primăvară,  se  explică  prin  efectul
       m ărit  îndeaproape  modul  cum  sînt   pe  hectar  la  cultura  porumbului,   nile  cc  stau  in  faţa  tuturor  gospo­  buie  şi  chiar  hotărăsc  soarta  recol­  zitiv  şi  conţinutul  boabelor  în  sub­  pe  care  aceste  lucrări  îl  au  asupra   (Continuare  în  pag.  a  2 -a)
       exploatate  şi  întreţinute  utilajele,  nu   şi  încă  mai  sînt  lucrări  de  executat   dăriilor  de  stat.  de  a  deveni  unităţi   tei  este  arătura  şi  în  special  ară­  stanţe  proteice  şi  în  gluten.  solului.  Astfel,  prin  arături  de  va­
       a  luat  măsuri  operative  pentru  ur­  pînă  la  în magazin a rea  producţiei.  rentabile  începînd  cu  anul  1967,  să   tura  de  vară.  In  acest  an,  tind  exis­  Practica  a  dovedit  că  atunci  eînd   ră  executate  la  timp  se  asigură,  în
       gentarea   remedierii   defecţiunilor.  In  sectorul  zootehnic  activitatea  fie  înfăptuite  cu  succes.  In  acest  tă  posibilităţi  mai  mari  decit  în  a-   în  unele  unităţi  griul  s-a  semănat   primul  rînd.   fnmagazinarea  apei
                                                                                                               nii  precedenţi  in  ceea  ce  priveşte   numai  în  arătură  de  toamnă  s-au   provenite  din  precipitaţiile  din  tim ­
                                                                                                               folosirea  mijloacelor   mecanizate,   înregistrat  pierderi  de  recoltă  care   pul  verii  şi  se  împiedică  pierderea   Sifuafia  la z i
                                                                                                               suprafeţele  arate  in  vară  trebuie   au  ajuns  pînă  la  1.000  kg  la  hectar.   unor  cantitiîli  prea  mari  prin  eva­
       GRUPUL  ŞCOLAR  DIN  HUNEDOARA                                                                          să  cuprindă  toate  terenurile  care  au   prin  intirzierea  sau   neexecutarea   diat  după  recoltarea  plantelor  pre­  pundere  de  pregătirea  unei  baze  trai­
                                                                                                                                                  Pierderi
                                                                                                                                                           asemănătoare  se  produc
                                                                                                                                                                                    porare.  In  terenul  arat  vara  ime­
                                                                                                                                                                                                                       Prcoeupindu-se  cu  mai  multă  răs­
                                                                                                               fost  ocupate  cu  secară,  borccag,  ma­
                                                                                                               zăre  grîu,  ovăz,   lucerniere  vechi   arăturilor  de  vară  şi  asupra  pro­  mergătoare  s-a  găsit  în  toamnă  la   nice  pentru  producţia  viitoare,  coope­
                                                                                                                                                  ducţiei  dc  porumb,  cit  şi  la  alte
                                                                                                                                                                                    semănatul  griului  cu  peste  000  de
       ÎSI  AS IE APTĂ  ELEVII                                                                                 etc  Realizările  înregistrate   pînă   culturi.                     tone  apă  mai  mult  la  ha.  dccit  în   rativele  agricole  din  raioanele  Oră­
                                                                                                                                  arăturilor  nu
                                                                                                               acum  la  executarea
                                                                                                                                                                                                                     ştie,  Alba  şi  Sebeş au  reuşit  să  execu­
                                                                                                                                                   Influenta  favorabilă  a  arăturilor
                                                                                                                                                                                    terenurile  nearate,  cantitate  de  apă
                                                                                                                                  satisfăcătoare.
                                                                                                               pot  fi  considerate
                                                                                                               Chiar  şi  în  unităţile  unde  sînt  su­                                                             te  această  lucrare  pe  64,2,  53,0  şi  res-
                                                                                                                                                                                                                                           suprafeţele
                                                                                                                                                                                                                     p?ct‘.v.  52,4
                                                                                                                                                                                                                                  sulă  din
         Congresul  al  IX-lea  al  Partidului   sînt  dintic  cele  mai  variate:  lainina-   şcoala   profesională   (sesiunea   de   prafeţe  mai  mari   arate,  în  multe                                       planificate.  Efectuarea  arăturilor  în
       Comunist  Român  a  pus  în  faţa  învă-   tori,  sudori,  lăcătuşi-montatori,  lăcă­  toamnă)  tare  va  începe  la  data  de   zile  nu  se  realizează  viteza  zilnică                                    celelalte  raioane  este  rămasă  in  ur­
       ţămîntului  nostru  sarcini  deosebit   tuşi  construcţii  metalice,   oţelari,   I  septembrie.  Meseriile  pentru  care   prevăzută  deşi  condiţiile  de  climă                                            ma,  ceea  ce  dovedeşte  că  tractoarele
        de  importante.  In  actualul  cincinal,   strungari  electricieni,  lalvoituiţi,  ,:o-   şcoala  organizează  al  ll-lea  examen   şi  sol  ce  există  in  prezent  sint  op­                              Şi  atelajele  nu  se  folosesc  peste  tot
        în  urma  aprobării  cifrelor  dc  plan,   iectanţi  şi  electromecanici  aparate-   <ic  admitere  sînt  cele  specifice  com­  time  pentru  a  efectua  lucrări  foarte                                   la  întreaga  capacitate.
       economia  noastră  socialistă  va  primi  mâsurâ-automatizare,  oţelari,  lurna-   binatului  siderurgic  cit  şl  altor  între­  bune                                                                          In  vederea  grăbirii  ritm ului   de
        584.000  de  cadre,  din  care  334.000   lişti,  lăcătuşi  mecanici  întreţinere   prinderi  ale  Ministerului  Industriei   Se  ştie că  pentru  a  influenţa  pozi­                                       executare  a  arăturilor  de  vară   se
        muncitori   calificaţi   prin   şcoli,  utilaje  în  siderurgie,  construcţii  ci­  Metalurgice:  luminători   profilt*  şi   tiv  viitoarea  producţie,  această  lu­                                       impun  măsuri  operative  pentru  eli­
        130.000  cadre  medii  de  specialitate   vile  şi  industriale  şi  tei moenergetici,   tablă,  oţelari.  lăcătuşi  pentru  între­  crare  trebuie  executată cu  respecta­                                 berarea  grabnică  a  terenului,  orga­
        şi  120000  cadre  cu  pregătire  supe­  cadre  repartizate  atit  combinatului   ţinere  şi  reparaţii,  lăcătuşi  întreţi­  rea  anumito'  reguli,  urmărindu-se                                           nizarea  lucrului  pe  schimburi  pre­
        rioară.                           şi  I.C.S.H.  cit  şi  altor  peste  20  în­  nere  şi  reparaţii  turbine  cu  abur,   în  special  calitatea  şi  efectuarea  ei                                         lungite  şi  pe  două  schimburi  pe  un
         Grupului  şcolar  din  Hunedoara,   treprinderi  din  ţară.        strungari,  sudori,  lăcătuşi-mecanic i   în  timpul  optim.  Calificarea  meca­                                                         număr  cît  mai  mare   de  tractoare
        care  funcţionează  pe  lîngă  una  din   In  noul  an  de  învăţămînt  şcoala   pentru  întreţinere  şi  reparaţii  apa­  nizatorilor,  starea  bună  a  maşinilor                                          Conducerile  S.M.T.  au  datoria  să
        cele  mai  mari  întreprinderi  metalur­  noastră  se  va  dezvolta  şi  mai  mult,   rate  de  măsură  şi  automatizare,  e-   şi  reglarea  lor  corectă  sînt  factori                                    urmărească  realizarea  normei  Silni­
        gice  din  ţară.  îi  revine  un  rol  im­  numărul  elevilor  ce  urmează  a  fi   leclricieni,  instalatori  de  gaze  şi  )ă-   care  con« ură  la  realizarea  unor  in­                                 ce  stabilite  pe  fiecare  tractor.
        portant în creşterea,  formarea  şi  pre­  şcolarizaţi  va  fi  in  jur  de  două  mii,   cătuşi-mecanici  întreţinere  şi  repa­  dici  calitativi  superiori.   In  acest                                   Pe  raioane,  în  procente,  la  data
        gătirea  cadrelor  de  muncitori  ca lifi­  prin  şcolile  profesională,  tehnică  rle   raţii  vagoane.  scop,  arătura  se  va  executa  în  mod                                                           de  17  august  a.c.  în  cooperativele  a-
        caţi  şi  cu  pregătire  medie  de  specia­  personal  tehnic  şi  tehnică  de  maiş­  Tot  la  1  septembrie  a.c.  Grupul   obligatoriu  cu  plugul  în  agregat  cu                                       gricole  arăturile  de  vară  erau  exe­
        litate.  An  de  an  dc  pe  băncile  şcolii   tri,  curs  de  zi  şi  seral.  Tn  plus,  în­  şcolar  C.S.H.  va  organiza  un  examen   grapa'  stelată.                                                  cutate  după  cum  urmează:
        noastre  au  plecat  in  industrie  sute   cepînd  cu  acest  an  şcolar,  „Liceul   de  admitere  pentru  candidaţii  ce  se   Inlîrzierea  în  executarea  arătu­                                          L  Orăştie                ci
        de  muncitori,  tehnicieni  şi  maiştri.   industrial  metalurgie"  va   funcţiona   înscriu  la  .Şcoala  tehnică  de  maiştri  rilor  are  repercusiuni  directe  asu­                                     2.  Alba                 5 îo V #
        Numai  în  anul  trecut  şcoala  noastră   cu  două  specialităţi:  termotehnica                       pra  recoltei.  Astfel,  la  griul  semă­                                                             3.  Sebeş                    0
        a  dat  peste  400  muncitori  calificaţi,   proceselor   siderurgice  şi  instalaţii   Ing.  ALEXANDRU  VOINA   nat  pe  teren  ce  a  fost  arat  vara  tre­
                                                                                                                                                                                                                    5  n f ' 3
        peste  50  cadre cu  pregătire  medic  de   siderurgice  şi  automatizări.  director  al  Grupului  şcolar   cută,  imediat  după  recoltarea  plan­                                                        o  iha                  jg 2 <>'
        specialitate  şi  peste  130  maiştri,  pre­                                     Hunedoara                                                                                                                  r,  Haleg              24.7%°
        gătiţi  prin  cursurile  de  zi  şi  serale.   In  prezent  se  fac  înscrieri  pentru                 telor,  In  acest  an  am  obţinut  pro­  La  executarea  arăturilor  de  vară,  mecanizatorii  îşi  aduc  din  plin  con­  7  Hunedoara   18.6%
        Meseriile  în  care  au  fost  pregătiţi  al  II-lea  examen  de  admitere  în  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  ducţii  medii  la  hectar de 3.100  kg  la  tribuţia.                                       8.  Brad             13,3%
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63