Page 6 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 6
PAG INA A 2 -/1 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3604
^ irgn«?r»ga«-3tnwn
6B£& s i r ă l i â f l n ă a p ă m o B e d o r e a i B „Festivalul
dezarmarea morală a maselor popu • a
lare care au participat la răscoală. tin e r e tu lu i
Zvonurile care circulau despre o nouă
documen I revelator ţite p rintr-o demonstraţie crîncenâ
ridicare a maselor trebuiau dezmin
şi spectaculoasă, care să se desfăşoa La Bala de Criş. ziua de duminică
re în faţa maselor la Alba lulia, unde a fost Închinată sportului, clnteculul
H oria şi Cloşca
trebuiau să sufere
execuţia Horia Cloaca cocite de evul mediu „zdrobirea eu şi dansului. S-au U itllnil aici, la l(ua
cea mai oribilă dintre pedepsele năs
inte/comunală a „ Festivalului tlnerc-
roata sau fringerea cu roata” . Ea tului". form alii sportive şl artistice
constă în sfărâmarea oaselor mem din salcie aparţinătoare comunelor Ţc-
brelor şi -corpului pi-in lo v itu ri repe
Alba tate, date cu roata la intei-vale egale bea, Daia de Criş, Rişculifa, Lunca şi
Duizeşti.
de tim p, de obicei din trei in trei
m inute. Acest supliciu se preta la o Orele dim ineţii au lost dedicate
desfăşurare in tim p şi spaţiu, ceea sportului. La fotbal, (ir şi atletism, cci
ce convenea n o b ilim ii dornică întot mai buni s-au dovedit tinerii de la
Dintre multele aspecte ale răscoa Cloşca; în nemţeşte a citit-o audito moarte cum plită şi prin ce chim rri deauna de vîrsare de singe. Au fost
lei ţărăneşti din 1704, condusă de ru l ostaşilor grăniceri, iar în rom â grozave trebuie să moară tovarăşul aduşi cu forţa peste 5000 de ţărani întreprinderea minieră Ţebca şi cei
Horia, Clqşca şi Crişan, epilogul exe neşte domnul Eckard, translatorul său. rom âni, cum spune Cabri. din patru din comuna Daia de Criş. După-amia-
cuţiei conducătorilor a avut cel mai excelenţei sale contele lankovits. După ce s-a term inat execuţia lui comitate, cîte trei bătrini şi trei ti ză, sala căminului cultural abia a cu
larg răsunet, nu numai în T ransil Sentinţa prevede că aceştia să fie Cloşca si i-au dat leşul la o parte.
vania, ci şi in întreaga Europă Zia duşi pinâ sub furci (locul de execu ];e Horia l-au uixat apoi pe patul- neri din fiecare sat. prins mulţimea care a dorit să urmă
Din acest punct de vedere, execuţia
rele tim pului au anunţat acest sfîrşit ţie) şi acolo, de vii. să li se frîngă său şi l-au legat; în vaete au început lui Horia şi Cloşca a avut un adine rească întrecerea artistică Pină seara
tragic, al celor trei căpetenii, de lu oasele cu roata, mai in tii lui Cloşca sâ-i sfarme picioarele cu roata, iar sens social-politic, făcîhd parte inte tlrziu s-au perindat pc scenă — in
Alba lu lia pină in Franţa şi Suedia. apoi lui H oria; iar după ce vor fi după patru lo vitu ri, clin porunca
Stampe şi reproduceri în negru, re- frin ţi. să fie tăiaţi in bucăţi, m ărun dom nului Eckartl, nu inceput sâ-i lo grantă din măsurile de reprimare a aplauzele sutelor de spectatori — zcci
prez.entind aspecte din răscoală, exe taiele să le îngroape sub furci, cite vească pieptul şî astfel după opt-nouâ răscoalei — de data aceasta prin de artişti amatori din comunele vecine.
cuţia, siluetele conducătorilor, circu o bucată din trupurile lor să fie pusă (lovituri a m urit. N-am mai voit să metode psihologice, de intim idare a Impresiile cele mai frumoase le-au
lau din mînă în mină şi se vindeau tfiici pe roată, iar celelalte pârli să văd si despicarea lor în bucăţi, m i-nm maselor, puse in faţa unui spectacol lăsat tu/nicarii din Bulzcşti. dansato
prin tirg u ri, iar corespondenta tim fie expuse în acele locuri unde au întors calul şi am venit in cetate, înfiorător, pregătit din tim p, care ur rii din Rişculi(a, brigada artistică dc
pului consemnează, dînd amănunte şi sâvîrşit atitea ucideri, aprinderi şi unde am povestit cele văzute colegi ma să continue prin satele M u n ţilo r
tom enlînd pe larg, acest eveniment. prădâciuni. lo r mei profesori care m-au aştep Apuseni, fie prin povestirile celor agitaţie din satul Rişca şi o adevărată
Răscoala a produs asupra contem După cum prevedea sentinţa, întoc tat acasă... prezenţi la Alba lulia. fie prin bucă suită de solişti dc muzică populară şi
poranilor ci o impresie adîncă, care mai «şa, în dimineaţa zilei de 70 Despre prinderea lui Gheorghe ţile corpurilor sfîrtccate n celor trei uşoară, care au adus in repertoriul
ni s-a transmis prin mulţimea docu februarie pe la ceasurile (J şi jum ă Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că căpitani, care au stat m ult tim p în
mentelor, scrise de oameni care au tate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi v-nm scris deja. Dai- faptul că s-a fipte in ţeapă, drept m ărturie pentr u lor cele mai îndrăgite melodii.
avut mai m ult sau mai puţin conti- separat pe cîte un car special, fie sugrumat intr-o noapte în închisoa cei care au crezut mai puţin in vo r IO NEL V LA D
genţn cu răscoala. care fiin d însoţit de cite un preot rea de sub Gardă cu iegătoarele de be, dar care vor păţi la fel dară sc secretar al C om itetului rainnai
vor mai răscula.
Un astfel de document ne-a lăsat schismatic. Este cu neputinţă să des la izmene, poate că nu v-am comu Scrisoarea lui Gabi i. cu tonte scă
profesorul Iosif Gabn de la colegiul criu convoiul şi mulţim ea care a fost nicat, şj că gîz.îi l-au dus sub furci derile ei inerente, este un document llrod al U.T.C.
romano-catoiic din Alba lu lia in scri de faţă. Ei au fost însoţiţi de un es- şî l-au tăiat în patru p ă rţi; o bucată de «prima mină, unic în felul lui,
soarea din 2 martie 1785, adresată cadiou de cavalerie din Toscana, în au lăsat-o aici. iar celelalte ie-au .dus care ne prezintă în term enii cei mai
unui prieten al său la Roma. In ca ţinută de pa iadă. cu mare pompă, de în alte părţi"... categorici desfăşurarea execuţiei lui
pitale de m artor ocular la execuţia aproxim ativ trei sute de pedestraşi o- Cu toate că profesorul G abii este H oria, Cloşca şi Crişan de la Alba „Sună tulnic.
lui Horia şi Cloşca, a aşternut pe râşeni si de haiduci*). Batalionul pe un reprezentant al clasei dominante, lulia. lJe lingă descrierea execuţiei Ziceţi strune.
h irtie cu lux de amănunte, a treia zi destraşilor i-a încadrat intr-un car eu, avînd o atitudine ostilă faţă de răs •propriu-zise, în scrisoare găsim şi Toată fara De prefahm kui
după îm plinirea sentinţei, desfăşura iar călăr eţii s-au aşezat la cele două coală si conducător ii eî, scrisoarea lui alte inform aţii istorice im portante Sd răsune/”
rea acestui eveniment care l-a im a iip i. Eu, din bunăvoinţa unui loco răm înc un autentic document, de din caic putem deduce starea lucru
presionat în aşa grad, incit a fost ne tenent de cavalerie, am stat călare, mare importanţă, referitoare la mo rilo r din Transilvania in preajma
voit să părăsească in grabă locul oi între batalionul în formă de careu şi dul de execuţie al conducătorilor răscoalei, chiar şi unele amănunte O E XP E D IŢIE TEM ERARA de măsurat înregistrează radiaţiile
din cauza spectacolului înfiorător. între cavalerie şi astfel, am văzut răscoalei ţăr ăneşti din 1784. Din con necunoscute pină in prezent. O rig i iodului, precizînd locul unde se află
G abii descrie execuţia intr-un mod de la început execuţia şi parada, cum ţin utu l ei reiese clar. nu numai mo nalul. scris pe o h îrlie groasă, care Ss îfaibogâţeşîe sistemul U n vg/tip de şase navigatori — doi tumoarea şi care parte a plăm inu-
cu totul d ife rit de a lţi contemporani, văd această loaie de hirtie din faţa dul dc execuţie a lui Horia, Cloşca şi conţine patru pagini de text, se păs Iugoslavi, un 6paniol, un francez, 1 ui funcţionează noi mal. Această
dalele lui fiind foarte exacte si a- mea In afară de nobili şi oameni Crişan. ci şi scopul urm ărit de îm trează în biblioteca Balthyaneum din un mexican şi un canadian — a so nouă metodă permite ca depistarea
m ănunţite, in cit citirea lor produce mai deosebiţi din comitate nu trebuit păratul Iosif al ll-le a şi de către no Alba lulia. împreună cu alte docu energetic naţional sit la Guayaquil in vederea unei ex tum orilor maligne localizate pe pul-
şi astăzi o impresie zguduitoare 5>«i fie de faţă m ulţi oameni proşti şi bilim e de a impresiona masele popu mente referitoare la istoria T ran sil pediţii temerare care va fi în tre mon să fie posibilă in tr-o fază mai
lată ce mărturiseşte el in scrisoa asta se poate aprecia din faptul că lare p rintr-o execuţie crîncenâ a con vanie:. prinsă, îneepind din septembrie, pe tim purie d e 'it prin cercetarea cu
rea din 2 martie 1785 trim -ă priete din fiecare sat a celor patru comitate ducătorilor răscoalei. De altfel ea s-a Pl ivită in ansamblu, scrisoarea .pro TG MURE$. — Luni magistrala bordul unei plute din lemn dc raze Roentgen Pacientul este supus
nului său Jimeric Daniel, la Roma. au trebuit să ia parte, după o grea desfăşurat după recomandările împă fesorului Iosil G abii este un verita electrică de 400 kilovolţi Luduş-Sla- ba! sa. N avigatorii intenţionează să unei ra diaţii care depăşeşte numai
referitor la execuţie. poruncă, cîte şase oameni proşti, trei ratului date contelui lankovits in 10 b il document emis dc un reprezen tiua a fost conectată la puternica te r traverseze Oceanul Pacific între in tr-o măsură neînsemnată pe cea
„In sfirsit s-a term inat cu lumea bătrini şi trei tin eri; pi in urmare a tant al clasei feudale ce nu depă mocentrală dc la Luduş-lcrnut. Prin Guayaquil (Ecuador) şi Sydncy a razelor Roentgen.
Tui Horia! O! de nu s-ar mai ivi in trebuit să fie cel puţin cinci m ii de ianuarie 1785 P rintre măsurile im şeşte în gîndire lim itele conştiinţei firele suspendate pe braţele puterni (Australia) acoperind o distanţă de Elaborarea unor preparate radios.*
prim ăvara aceasta mai m ulţi Horia ! oameni puse se prevedea alegerea unui cen sale de clasă. De aceea, el este cu ce ale arborilor m etalici milioanele de aproxim ativ 18.000 km Ei au de live utile in medicină şi biologie !sc
Tn dimineaţa zilei de 20 februarie în Cloşca a p rim it cel puţin 20 de lo tru populat (Alba lulia ) în care să a tit mai util pentru cercetarea nu kilo w a ţi/o i’ă galopează peste Carpaţi, clarat că în cursul călătoriei vor află în centrul preocupărilor oame
tre orele 10 şi 11 în faţa Gărzii ce v itu ri pină şi-a dat sufletul. In tim p fie aduşi cu forţa oameni din locu numai a execuţiei lui Horia şi Cloşca, oprindu-se in convertizoarele -Uzinei studia mişcările păsărilor m igra nilor de ştiinţă de la centrul din
lei m ari. fiin d de laţă o mare m ul c i'ş i a atmosferei tim pului său de alum iniu dc la Slatina, precum si toare care urmează curentul Hum - Rossendorf. Ei au realizat, p rintre
ţime, s-n dat citire in lim bile ger ce Cloşca era frîn t cu roata, H oria rile unde s-a desfăşurat răscoala Era *) haiduc = soldat mercenar, în numeroase alte uzine şi fabrici din boldt şi vor lua mostre de plancton. Altele, un preparat pentru localiza
mană şi română a sentinţelor de con era legat şi ţinut în picioare de doi clar că îm păratul şi nobilimea u r (magii hajdtt) sudul ţării. După terminarea traversării, pluta rea tu m o rilo r creierului, precum şi
damnare la moQile a lui Horia şi ucenici ai călăului ca să vadă de ce măreau prin aceasta intim idarea şi Prof. O II ANCJHEL (Agerpres) urmează să fie expusă la Expoziţia pentru diagnosticarea tum o rilo r a-
universală organizată in 1907 la pârute în sistemul circulator.
Montreal (Canada). Echipajul plutei
va fi legat de restul lum ii numai AERODROM PLU TITO R
Elîăpf tlH°I pE epc prin interm ediul unui post em iţător In Japonia este în curs dc elabo
de radio.
rare proiectul de construcţie a unui
PREPARAT R A D IO A C TIV aerodrom p lu tito r care va ocupa o
(Urmare din pag I) proastă a mobilei prim ită de la gheaţă suficientă şi de calitate. Nu PENTRU DEPISTAREA suprafaţă (le 125 ha. La construcţia
l.R I.L. Alba lulia. fapt pentru care ştim de ce la fabrica de gheaţa nu se C AN CER ULU I lu i vor fi întrebuinţate plăci de o-
întîm pinăm greutăţi. lucrează in două schimburi... ţel de II mm, susţinute pe apă dc
Un alt interlocutor a fost tovarăşul Am discutat si cu alţi lucrători «- ★ La Centrul de cercetări nucleare
Aurel Giosan, merceolog principal. parţinîm l sectorului alim entar al Din cele relatate reiese că unele clin Rossendorf (R.D.G ) a fost rea n sută de ancore. Lungimea pistei
— P rofit de această ocazie pentru O.C.L. comerţ mixt* Alba lulia Păre întreprinderi din regiunea noastră lizat un preparat radioactiv cu a- de decolare va fi de aproxim ativ 4
a evidenţia l.K .I.L Brad pentru gar km. In incinta aerodrom ului vor fi
rea lor a fost următoarea: producătoare de bunuri de larg con ju to ru l căruia se depistează cance construite hangare, locuinţe pentru
niturile de m obilă livrate, care sînt — Noi prim im lapte şi produse lac sum pentru fondul pieţii nu respecta rul pulm onar în faza incipientă.
de o calitate excepţională. Alte în* tate de la l.C.t.L. Simeria. In u ltim u l cu stricteţe obligaţiile asumate faţă Este vorba de o soluţie album inoi- personalul (le serviciu şi alte insta
trepvinderi insă nu şi-au respectat in tim p au fost respectate contractele. de organizaţiile comerciale, privind dă care conţine iod radioactiv. In laţii. Construcţia va costa 170.000 000
tegral obligaţiile contractuale. CHeva Există insă un mare neajuns. I C I.L cum părătorii dc uncie m ărfuri nece trodusă în xingele bolnavului, solu lire sterline. Acesta va fi cel mai
exemple: I R I.L. Alba Tulia a r.imas Simeria trim ite laptele si iaurtul în sare Concluzia este clară: conduce ţia ajunge in plumîn, iar un aparat mare aerodrom din Japonia şi p ri
mul aerodrom p lu tito r din lume.
datoare cu 5 g a rn itu ri' de camere 'maşini descoperite, ojungind pline dc rile întreprinderilor respective au
combinate, M M .L Sebeş cu 5 garni praf. Apoi brînza de vacă este neco- datoria să depună toate eforturile
respun/ătoare. Din acest m otiv, în pentru îndeplinirea cu stricteţe a tu
tu ri etc. Tot I.n.l l , Alba lulia ne
luna iulie am refuzat U fi kg brîn/.â turor clauzelor prevăzute în contrac
mai datorează 50 000 bucăţi cărăm i de vacă. Despre l.R.I.L. Alba lulia te, pentru a nu produce perturbări
dă. Aş vrea să mai obiectez calitatea am vrea să arătăm că nu livrează pc reţeaua comercială.
SPORT e SPORT « SPORT
parte din echipa reprezentativă a re
Popice giunii Hunedoara care va participa Natafie
la faza de zonă.
In zilele de 30-31 iulie a.c. s-a des Tim p de 20 d£ zile înotătorii fru n
făşurat la Haţeg faza regională a NT CU SMUCII EA taşi din ţara noastră s-au antrenat
cam pionatului cooperaţiei meşteşu corespondent la ştrandul din Lupcni, sub condu
găreşti la popice. Au luat parte spor cerea profesorului Paul Stroescu,
tiv i reprer.entind asociaţiile Voinţa Infreceri afraciive din Bucureşti A m atorii de nataţie
din localităţile Alba lulia, Sebeş, din Lupeni au avut ocazia să-i vadă
Tciuş, Deva, Hunedoara, Petroşani şi la lucru în diferite concursuri de
Haţeg Pe prim ele şase locuri s-au In ultim a perioadă asociaţia s|>or- pregătire pe înotătorii Sergiu Şop-
clasat în ordine urm ătorii jucători: tivâ Voinţa Deva a desfăşurat o ac tereanu, Alexandru Preda, Andrei
Alexandru Gagy (Petroşani) cu 407 tivita te rodnică. Astfel, in ccie 12 M oraru, 'Maria P intilie, M ăria M un-
lemne doborîle din 100 bile mixte, secţii pe ram uri de spoi t au fost o r teami, Coşovei Rodica, M aria Fran-
Cornel Solomon (Alba lulia) 396 l.d., ganizate 57 de concursuri la care au china şi alţii.
Emilînn Bota (Deva) 392 l.d., Eu luat parte peste 260 amatori. Cele Tot în această perioadă, sub con
gen Ghircis .(Petroşani) 38f> l.d., Ioan mai atractive întreceri au fost orga ducerea profesorului Paul Stroescu,
Buorteş (Deva) 388 l.d., Grigore Brad nizate Ia tenis de masă, atletism, şah. au învăţat să înoate şi să se perfec JAPO N IA. — Din in iţia tiva unul marc magazin din Tokio a avut loc
(Haţeg) 379 l.d. ciclism şi tir. ţioneze 20 de tineri din oraşul Lu aici o originală întrecere de sculptură (n gheaţă, la care au participat G0
La femei, pe primele şase locuri Demn de remarcat este şi faptul peni. O parte dintre ei au pa rtici de bucătari.
s-au clasat: Viorica Lungu (Deva), că asociaţia s-a preocupat şi de a- pat chiar la concursuri obţinind re Fiecare participant a p rim it o bucată de gheaţă cîntărind 135 kg., pc
Gheorghina Epure (Alba lulia), M a- tragerea tin e rilo r ia concursurile din zultate bune. care a trebuit s-o prelucreze în 40 de minute.
ria Solomon (Alba lulia), Rozalia cadrul spartachiadei (le vară. De a- ION COTESCU IN FOTOGRAFIE : Sînt expuse realizările din gheaţă ale concurenţi
Iga (Deva), M iriam B alintoni (Ha semenea, au fost organizate 11 du corespondent lor, realizări sortite topirii.
ţeg) şi M aria Igna (Deva). m inici cultural-sportive la care au
luat «parte 174 persoane.
Jucătorii şi jucătoarele de pe prim ele S NICU
şase locuri la individual, vor face corespondent sul") ; Adevărata faţă a fascismului de P ucdnl ; 10,15 Lectură tn prem ie
3 („Sebeşul"); Regina cîntecclor („G ră ră ; 12,00 „In tabără* — program
P la iu ri hunedorene. Foto: V. ONOIU dina P rogresul"); APO LDU L DE de cintece pioniereşti ; 12,10 Cu scri
SUS : Procesul de la Nurnbcrg se
sorile în faţă ; 14,00 Rapsozi ai fo l
riile I şi II („23 August") ; ORĂŞ- clo ru lu i nostru ; 15,30 Roza v in tu ii-
AUGUST 1966 T IE : Coliba unchiului Tom („Pa lor (reluare) ; 17,40 S criitori ai seco
tria ” ) ; Logodnicele văduve („F la
lu lu i X X — Miguel Angel Asturias;
căra") ; CUGIR : Saşa („Muuc ito- 19.30 Gaudcamus ; 20,03 Interpretul
resc") ; Rezervat pentru moarte („7 săptâm inii — violonistul Ion Voicu;
Noiembr ie") ; Catifeaua neagră 20.30 Noapte bună, copii : „A ltă po
C iite ,m a („Grădina de vară 1 M oi"); IIA Ţ E G : veste despre Iepuraşi" ; 22,30 M o
Ce o adus poşta de ieri ? Veşti intere est, din Ghelar, locu Săritură în întuneric („Popular") ;
ment poetic ; 23,59 „In liniştea nop
sante din industrie, rclcvînd succesele do- iesc un mare număr HRAD : Călătorie in ju ru l pănuntu- ţii" — muzică uşoară.
bindite dc m uncitori în realizarea sarcini de m ineri. Pentru a se DEVA : Misiune extraordinară lui („Steaua roşie") ; G U R AB A R ZA :
lor dc plan : im portante ştiri din campania aproviziona cu legu (cinematograful „P a tria ” ) ; Săritoa Old Shaltcrhand („M in e ru l” ); IL IA :
agricolă dc recoltare ; salutări de la cei ple me şi fructe ei trebu rele de la tram bulină („A rta ") ; Ca Dulcea pasăre a tinereţii („L u m i
caţi în concediu la munte sau Ia marc. Iată iau să străbată o dis valerul Pardaillan („G rădina Pa na")
conţinutul cîtorva. tanţă (lestul de mare. tina") ; SIM ER IA : Parcarea inte rzi Te ie viziune
45 DE IN O V A TO R I De curînd însă „de să („M ureşul") ; Parcarea interzisă
SPECTACOL CU plasările" au luat sfir- („G rădina Mureşul ') ; HUNEDOA I; 18,00 Pentru copii şi tineretul şco
F ILM E P rintre m ultiplele şit. In cartierul lor a RA : Prea lirziu („Flacăra” ) ; O cla a d t o lar : Nota zece... Ja vacanţă. Pe lu
DOCUMENTARE mijloace de promova fost deschisă o nouă să neobişnuită („Constructorul") ; ciul apei ; 19,00 T e le jurnalul de sea
re a progresului teh unitate de desfacerea D iavolul deşertului („Grădina Cen PRO GRAM UL F: 5,30 A ctualita ră ; 19,15 T clefilatelie ; 19,30 A ven
Ieri seară, la cine nic şi introducerea teh legumelor şi fructelor. tru ") ; îndrăgostitul („Grădina Sta tea agrară ; 7,00 Radiojurnal ; 7,45 tu rile lu i Robin Hood ; 20,00 „?" în
matograful „Patria* nicii noi la U.R U.M. dion") ; C ÂLA N : Hoclici.ştii (.11 Salut voios de pionier ; 8,00 Suma trebări la care s-a răspuns... între
din oraşul Deva, L a- Petroşani, un rol im LA U R E N ŢIU TUŢU Iunie") ; C intind despre Arizona rul pi esei ; 8,30 La m icrofon, melo bări la care nu s-a răspuns încă. E-
vut loc un spectacol portant îl are mişca corespondent („G rădină") ; TELIU C : Mă iubeş dia preferată ; 9 30 Sfatul medicu misiune de ştiinţă. Din tainele a-
cu trei film e docu rea de inovaţii şi ra te, nu mă iubeşte („M in e ru l") ; lu i: înţepăturile de insecte; 10,30 dîncurilor : Speologia. Caleidoscop
mentare. de lung me ţionalizări. Probleme F IL M CU .. GHELAR : A fost odată un moş şî Emisiune literară pentru şcolari ; ş tiin ţific ; 20,45 O in vita ţie pentru
traj, realizate de stu im portante ale pro C A N IC U LA o babă („M ine ru l") ; PETROŞANI : 11,20 Limba noastră (reluare); 12,10 cei care n-au vizitat... Piatra mare ;
dioul „A l. Saliia* din ducţiei au fost rezol Fanfan la Tulipc („Republica") ; Teatrul muzical din Constanţa pre 21,00 Film : „Şah la rege' ; 22,25
Bucureşti. Două din vate pe seama unor Locuitorii oraşului Operaţiunea „I" („7 Noiem brie") ; zintă fragmente din opereta „Mam* Preludiu „M amaia — 19GG" ; 22,35
documentarele pre Inovaţii. Brad se întreabă de Nevasta nr. 13 („Grădina Stadion"); zelle Nitouche" de IJe rve ; 14,08 Telejurnalul de noapte ; 22,45 Bule
zentate — „V izita con De la începutul anu multă vreme (le ce în LU PEN I : .Corăbiile lungi („C u ltu Spoit Poşta sportivă radio ; 15,00 tin u l meteorologic.
ducătorilor de partid lui şi pină în prezent, oraşul lor nu există ra l” ); Cea mai frumoasă („M uncito „Eu doinesc, codrul răsună" — pro
şi de stat in regiunea la cabinetul tehnic al nici un cinematograf resc") ; BÂRFJÂTENI : Arena circu gram de doine şi jocuri ; 17,15 Obi
Argeş" şi „V izita con uzinei au fost înre de vară. In prezent lui („6 August") ; U R IC A N I : Ce s-a ceiuri şi tra d iţii populare rom âneşti; Timpul probabil
ducătorilor de partid gistrate 33 propuneri toate spectacolele de fntim plat cu FJaby Jane („7 Noiem 18,05 In ju ru l globului ; 18,15 M uzi
şi dc stat în regiunea de inovaţii — încă o film au loc la cinema brie") ; PAROSENF : Procesul pro că uşoară cu Pino Donaggio ; 18,25
Oltenia* — sînt am dată mai multe* dccit tograful „Steaua roşie” fesorului W cir („Energia") ; C R IV I- Cintece de dragoste şi jocuri popu PENTRU 24 ORB
ple reportaje film ate, în aceeaşi perioadă a în condiţii sufocante. D IA : Patruzeci de minute pină in lare ; 18,40 Jurnal a g ra r; 19,00 O Vreme frumoasă şi călduroasă cu
realizate de studioul anului trecut. Numă Sala nu are nici un zori („M uncitoresc") ; LIV E Z E N I : melodie pe adresa dumneavoastră ; cerul va ria b il mai senin noaptea.
bucureştean. Al tre i rul in ovatorilor a cres sistem de aerisite, iar M uncile lui Hcrculc („M uncitoresc” ;) 19.30 Melodia zilei : „Să mă ie rţi" V in t moderat din sud-vest şi vest
lea documentar: „Sla cut anul acesta de la ventilatoarele lipsesc PETR ILA : Eu sînt Cuba („M unci de Robert Flavian: text şi interpre Temperatura staţionară ; ziua va fi
vă p a rtid ulu i" e un o- 17 Ja 45 cu desâvîrşire. toresc") ; LO N EA : Calea Victoriei tare Margareta Pîslaru; 20,00 Con cuprinsă intre 26 şi 31 grade iar
magiu adus P artidului IO AN BERTOTI Se înţelege că ,pe o („M inerul") ; A LH A FULIA : Dese cert de melodii româneşti ; 21,05 E - ( noaptea între 12 şi 18 grade.
Comunist Român la corespondent astfel de caniculă, tţi ne secrete („23 August") ; Cheile ce diţie radiofonică George Cosbuc : PENTRU URM ĂTO AR ELE
cea de-a 45-a aniver piere pofta de a mai rului („V ictoria") ; Scaramouche Poezia socială ; 22,20 „Te cheamă 2 Z IL E
sare (le la crearea sa LA IN D E M IN A viziona film e, fie ele („Grădina V ictoria") ; Z LA T N A : dragostea" — muzică uşoară ; PRO
CETĂŢENILO R oricît de bune. Vremea se menţine călduroasă
I. ADAM IO AN MANOLAC1IE Ani clocotitori („M uncitorul") ; TE- G R A M U L II : 8,30 Concert de inuzi- dar schimbătoare. Vor cădea preci
IUŞ : Lum ina verde („V ic to ria "); zîcă populară ; 10,00 Duetul de dra p ita ţii sub form ă de averse însoţite
corespondent In cartierul Puţul corespondent SEBEŞ : Finala buclucaşă (.Progre goste din opera „Madame B u tte rfly”
Vedere parţială a Autobazei din Brad de descărcări electrice.