Page 62 - Drumul_socialismului_1966_08

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UMIŢI-VA 1
VIZITA IN DANEMARCA

A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI

DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER

COPENHAGA M (Ager preş). — program vizitarea a patru orăşele re­ in ultimele două decenii, de aproape
Trim işii speciali Ion Cîrje, Nicolae prezentative — Gladsaxe, Bagsvaerd, patru ori. Persoanele oficiale româ­
Puicea şi Alexandru Cimpcanu trans­ Ballerup şi Roedovre. ne au fost salutate de primarul ora­
mit.* La Bagsvaerd, mulţumind in­ şului, Gustav Jensen, şi de membri
Preşedintele Consiliului de Miniş­ ginerului Jven Christensen, di­ ai Consiliului Municipal. Gazdele au
ANUL X V III NR. 3.618 VINERI 19 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BANI tri, ton Gheorghe Maurei', şi minis­ rectorul şantierului, pentru expli­ prezentat oaspeţilor noul complex co­
mercial, un ansamblu modern, eon-
trul afacerilor externe. Corneliu Mă- caţiile oferite, premierul român a re­ centrind 50 de unităţi sub acoperişul
nescu, au consacrat dimineaţa zilei levat utilitatea unui schimb dc pă­ lui de sticlă, î-au informat asupra
de joi vizitării unor complexe şi şan­ reri între constructorii români şi da­ construirii unor noi edificii publice.
tiere de locuinţe dîu împrejurimile nezi. In România, a subliniat tovară­
Tn cinstea preşedintelui Consiliului
Plenara comitetului regional a ară­ capitalei daneze. In intenţia de a o- şul Ion Gheorghe Maurer, desfăşu­ do M iniştri, Ion Gheorghe Maurer,
FORŢA DINAMICĂ păşiri la oţel lingouri, totuşi nu se dc a-si forma o imagine mai amplă interesaţi să cunoaştem şi experien­ si a m inistrului afacerilor externe,
răm un vast program de construcţii,
posibilitatea
feri oaspeţilor români
tat că deşi în siderurgic există de­
avem soluţiile noastre, dar sîntem
Corneliu Mânescu, primarul oraşu­
asupra concepţiei care stă In baza
realizează prevederile la sortimente
lui Roedovre. Gustav Jensen. a o-
ţa altora, deoarece nimeni nu mono­
sistematizării urbanistice daneze, a-
superioare, ca : oţel aliat şi oţel car­
fetit un dejun care s-a desfăşurat
bon. supra preocupării arhitecţilor şi polizează inteligenţa şi inventivitatea, intr-o atmosferă cordială.
ele sînt răspîndîte pe tot păinîntnl.
Acelaşi caracter de examinare mi­ in s tru c to rilo r de a gâsî soluţii con­
Către amiază, oaspeţii români au
Au participat m inistrul afacerilor
nuţioasă, atentă a tuturor laturilor venabile din punct de vedere econo­ sosit la Roedovre, oraş satelit al Co- externe al Danemarcei. Per Haek-
A ORGANIZAŢIILOR ce trebuie luate pentru îmbunătăţi­ mic şi utilitar, gazdele au inclus în penhagâi, a cărei populaţie a crescut, care insoţesc oaspeţii români, mem­
si condiţiilor producţiei, a măsurilor
daneze
oficiale
kerup, persoanele
rea întregii activităţi economice este
bri ai Consiliului Municipal din
imprimat dezbaterilor din întreprin­
deri, şantiere, unităţi agricole etc. Roedovre.
Exprimîndu-şi profunda satisfacţie
Acţiunea de dezbatere a cincina­ pentru vizita premierului român,
lului este axată pe sarcinile ce de­ primarul Gustav Jensen a relevat in
curg din documentele congresului,
DE PARTID ale plenarei C C. al P.C.R. din 27-28 lui Roedovre şi soluţiile adoptate de
toastul său etapele dezvoltării oraşu­
iunie, acordîndu-se atenţie deosebita
municipalitate în problemele ridicate
sporirii eficienţei economice.
rid i­
de evoluţia oraşului.
cării continue a nivelului tehnic şi
calitativ al producţiei, creşterii pro­ Mulţumind călduros pentru p rim i­
ductivităţii muncii, reducerii preţu­ rea cordială rezervată oaspeţilor
In timpul care a trecut de la cel cinilor curente cu activitatea de lui de cost si sporirii acumulărilor români, pentru preţuirea acordată de
de-a) IX-lea Congres al P.C.R , ex­ GHEORGHE CALIN perspectivă. Un asemenea stil de băneşti. Comitetul regional s-a preo­ gazde ţării noastre, m inistrul aface­
perienţa organelor şi organizaţiilor prlm-sccretar al Comitetului regional luciu este astăzi mult înlesnit de cupat ca discuţiile referitoare ia pre­ rilo r externe, Corneliu Mânescu a a-
de partid s-a îmbogăţit, ceea ce se îmbunătăţirile aduse de către partid vederile planului să ducă la mobi­ preciat valoarea arhitectonică şi ca­
reflectă în intensificarea muncii lor Hunedoara al P.C.R activităţii de planificare a econo­ lizarea largă a rezervelor economi­
politice-educative, în competenţa ,eu miei. După cum se ştie. actualul ce ale întreprinderilor, la stabilirea racterul utilitar al noilor construcţii
care rezolvă sarcinile atît de com­ plan cincinal prevede atît proporţi­ unor măsuri eficiente pentru pune­ daneze spunînd în continuare:
plexe ce le revin în etapa actuală. conomicâ a regiunii numeroase alte ile generale, raporturile între ramu­ rea lor în valoare. Ingăduiţi-mi să amintesc aici că şl
Comuniştii se află în primele rîn- obiective industriale, printre care o rile economice, cît şi dezvoltarea fie­ In anii rare urmează, cu aceleaşi oraşele ţării noastre cunosc o rodni-
duri ale luptei pentru înfăptuirea di­ fabrică de confecţii, o balastieră, o cărei ramuri în parte, a fiecărei în­ capacităţi de producţie, va trebui să
rectivelor congresului, sporind prin unitate de prefabricate din beton treprinderi, anual si pe întreaga pe­ se realizeze un spor însemnat la
exemplu) faptelor lor avîntul tutu­ armat ; fonduri însemnate s-au alo­ rioadă. Sînt cunoscute de pe acum producţia de metal. Aceasta înseam­ (Continuare în pag. a 4-a)
nă că trebuie să crească' in acelaşi
ror oamenilor muncii în realizarea cat pentru dezvoltarea bazei tehnice- mijloacele de care dispun întreprin­ tim p extracţia de minereu de fier
cincinalului. Organizaţiile de partid matcriale a agriculturii, pentru con­ derile pentru realizarea sarcinilor şi cărbune cocsillcabîl. clemente ho-
se afirmă peste tot, în fabrici si u- strucţiile de locuinţe şi edificiile de viitor, a fiecărui produs plani­ tărîtoare în industria siderurgică şi
zine, pe şantiere, la sate, în insti­ social-cultura le. ficat, precum si foi ta de muncă ce în care regiunea Hunedoara deţine
tuţii, ca o forţă dinamică a colecti­ Obiectivelor noi. însufleţitoare, în­ trebuie asigurată. Aceasta dă orga­ ponderea pe ansamblul economiei
velor de oameni ai muncii. Despre temeiate pe o profundă analiză ştiin­ nizaţiilor de partid din fiecare uni­ naţionale.
acest dinamism caracteristic între- ţifică, determinate în urma unor am­ tate posibilitatea să ia din vreme a- Tocmai pornind de la acest consi­ PAGINA 3
ilui partid, despre efervescenţa cre- ple studii şi ceiretări de teren, le ccle măsuri politîee-organizatorice derent. comitetul regional de partid
aioare a activităţii comuniştilor — corespund posibilităţi sporite de care să vină în sprijinul realizării a studiat mersul lucrărilor geologice
proprie perioadei care a trecut de înfăptuire, o experienţă mai bogată ritmice şi în cele mai bune condiţii si a ajuns la concluzia că activitatea
la Congresul al IX-lea — vorbeşte a organelor şi organizaţiilor de a tuturor obiectivelor planului pe pentru identificarea rezervelor ex­
si experienţa organizaţiei regionale partid. Pentru ca toate prevederile fiecare an şi pe întreaga perioadă. ploatabile nu este la nivelul cerin­
de partid Hunedoara. planului să devină realitate. este La rîndul lor. conducerile întreprin­ ţelor Pc baza sesizărilor făcute. Co­ DEZBATEREA
Producţia globală industrialâ a re­ nevoie de o activitate susţinută derilor. colectivele de oameni ai mitetul de Stat al Geologiei si M i­
giunii se va ridica în anul 1970 la spre a rezolva în mod corespunzător muncii pot să-şi dozeze mai bine e- nisterul Minelor au stabilit măsuri
peste 18 miliarde de lei. cu un spor problemele conducerii economiei şi forturile. să perfecţioneze continuu pentru impulsionarea lucrărilor de
de 5.8 miliarde faţă de 1965. La sfîr- ale tuturor celorlalte domenii. organizarea producţiei si a muncii. cercetare si punere în valoare a noi
şitul perioadei se prevede a se pro­ In cuvîntul rostit la plenara Co­ Cunoaşterea pînă în detalii a per­ cimpuri miniere. CIFRELOR
duce 8.7 milioane tone de cărbune, mitetului Central din 27-28 iunie a.c„ spectivei creează condiţii favorabile Studii de acest fel — vizînd per­
aproape 500.000 tone de fier în mî- tovarăşul Nicolae Ceauşescu releva afirm ării largi n iniţiativei muncito­ spectiva — au fost efectuate şi în
nereu-marfă, 3.300 tone de cupru, că birourile comitetelor regionale, rilor. a inginerilor, a tehnicienilor, domeniul extracţiei neferoaselor, al
4.ROO tone de zinc. 3.800 tone de raionale şi orăşeneşti de partid tre­ a lucrătorilor din toate ramurile c- producţiei de maşini-uneltc, al va­
plumb în concentrate. Industria si­ buie să acorde cea mai mare aten­ conomiei. lorificării mai bune a masei lemnoa­
derurgică va trebui să producă cu ţie problemelor economice, să ana­ Dezbaterea recentă in plenara co­ se. De asemenea, întărirea cronomi- DE PLAN
350.000 de tone mai multă fontă, cu lizeze cu spirit de răspundere şi în mitetului regional a sarcinilor pla­ că-organizatoriră a cooperativelor a-
aproape 500.000 de tone mai mult mod aprofundat mersul îndeplinirii nului cincinal pentru economia re­ gricole de producţie, activitatea eco-
oţel şi cu 600.000 de tone mai multe planului, să asigure generalizarea giunii, analiza realizărilor din p ri­ nomicA-financîară a gospodăriilor a-
laminate decît în anul 1965. Indus­ experienţei pozitive în conducerea mul semestru al anului au prilejuit gricole de stat, sporirea producţiei
tria constructoare de maşini va în­ întreprinderilor. în organizarea pro­ adoptarea unor măsuri bine funda­ vegetale, creşterea efectivelor de a-
registra un spor de 06 la sută, iar ducţiei şi a muncii, să sprijine în­ mentate pe care să le ia comitetele nimalc au făcut obiectul unor ample O privire sinceră, senină,
cea de energie electrică de 88 la treprinderile în folosirea raţională raionale şi organizaţiile de partid analize. poate uşor nostalgică. Nostal­
sută. Creşteri substanţiale vor cu­ a fondurilor. în valorificarea tuturor din fabrici şi uzine, do pe şantiere, Cu "ajutorul specialiştilor de lâ con­ gică pentru că vagonetarul Du- _
noaşte s| economia forestieră, in­ rezervelor. conducerile telmice-administrative, siliile agricole si al lucrătorilor u- m itru Bujor, de la E. M. Vul­
dustriile uşoară, alimentară. organizaţiile de masă şi celelalte u- niuniî regionale, ai uniunilor raiona­ can, ar fi dorit să trim ită la
Conştient de răspunderea pe care zluă şi mai mult cărbune în
Obiective de mare însemnătate stau o poartă în ce priveşte dezvoltarea nîlăţi economice în vederea îndepli­ le şi orăşeneşti ale cooperativelor, schimbul din care iesise.
în faţa agriculturii regiunii, efor­ economică şi social-culturalâ a re­ n irii ritmice a planului pe 1966, a fiecare unitate şi-a întocmit planuri .. v Folo: N. MOLDOVE A NU
turile principale fiind concentrate giunii, în înfăptuirea practică a po­ pregătirii condiţiilor pentru trece­ de'dezvoltare pentru perioada cinci-
spre sporirea continuă a producţiei liticii partidului, Comitetul regional rea la planul pe 1967. Atît in refe­
agricole vegetale şi animale. pe de partid Hunedoara se preocupă de ratul prezentat de către biroul co­ (Continuare in oag. a 2-a)
baza valorificării maxime a eon- continua perfecţionare a stilului si mitetului regional dc partid, cît şi
;!ţiilo r locale. metodelor sale de muncă, ale comi­ în discuţii s-a subliniat însemnăta­ O Preocupat de cultivarea in rin ­
In perioada cincinalului, fondurile tetelor raionale si orăşeneşti, ale tu-, tea îndeplinirii tuturor indicatorilor gurile tinerilor a dragostei faţă de
de investiţii se ridică, pe ansamblul turor organizaţiilor de partid în ac­ de plan, a realizării lui integrale de realizările obţinute de poporul nos­
regiunii, la peste 14 miliarde de lei. tivitatea cărora problemele produc­ către fiecare întreprindere, secţie, tru iu anîî construcţiei socialiste, faţă
sector şi echipă. Analiza rezultate­
din care cea mai mare parte este ţiei materiale, ale vieţii economice lor din primul semestru al anului a DE LA ÎN ĂLŢIM EA de frumuseţile patriei noastre, Co­
destinată lărgirii capacităţilor de ocupă un loc de frunte. Orcanele şt mitetul orăşenesc U.T.C. Petroşani în­
producţie în industriile extractivă, organizaţiile de partid din regiune pus in atenţia organizaţiilor de drumă organizaţiile U.T.C să iniţie­
siderurgică, a construcţiei de ma­ se străduiesc să cuprindă toate sec­ partid, a cadrelor din economie ce­ ze excursii la obiectivele industriale
şini şi energiei electrice. Se va con­ toarele economiei, să organizeze şi rinţa unei munci mai bine organi­ din regiune, locuri istorice şi pito­
strui o mate centrală termoelectrică să controleze sistematic aplicarea zate pentru conducerea activităţii e- SCH ELELO R reşti, ilincrarii turistice ctc. Astfel,
la Deva, se vor deschide si pune în liotărîrilor partidului şî guvernului. conomiec. Nu ne putem declara mul­ numai în ultimele trei luni. peste 209
funcţiune noi exploatări miniere în In procesul dezvoltării bazei teh- ţum iţi cu faptul că sarcinile de plan de tineri din Valea Jiului au fost in
Valea Jiului. în M unţii Apuseni şi nire-materinle a socialismului, cînd se realizează pe ansamblul econo­ excursie la Hunedoara, muzeul ,,Au­
în masivul Poiana Ruscăi : centrul activitatea economică are un carac­ miei legiunii, în vreme ce unele în­ rel Vlaieu”, Grădiştea iYIuneelului şl
siderurgic hunedorean se va mări ter din ce în ce mai complex, or­ treprinderi nu reuşesc să-si îndepli­ la sta|iunea balneo-climatcricâ Geoa-
cu încă un laminor bluming de 1.300 ganizaţiile dr partid, cadrele din e- nească integral toţi indicatorii He giu. iar 8AA de tineri au participat
mm ; în oraşul Sebeş sr amplasea­ conomie fac faţă îndatoririlor nu­ plan. fiind puse in imposibilitatea După tradiţia Hune­ va conduce la . dubla­ şul Hunedoara avan­ la itinerariile turistice din Parlng.
ză un combinat de industrializare mai dacă reuşesc să împletească ar­ de a-şî respecta obligaţiile contrac­ doarei socialiste, con­ rea capacităţii de pro­ sează in ritm intens.
a lemnului. Vor apărea pe harta c- monios munca pentru rezolvarea sar­ tuale. structorii. cei care in- ducţie a uzinei din Te- opsit in albul stră­ # De cum s-a „proclamat" vara,
liuc. undf minereul de V
tr-ini timp relativ scurt lucitor al bronzului, duminicile in satele Sebeşului s-au
au făurit cu hărnîciesi fier primeşte noi va­ furnalul nr. 8 de mare transformat in adevărate serbări cira-
pricepere imensul ppi- lenţe. capacitate. împlineşte peneşti. A rtiştii amatori au schimbat
saj industrial de pe Va­ incolo dc munţi. măreţia peisajului in­ scenele căminelor culturale cu estra-
Valea
Ceruri si
lea
RECOLTA, GRABNIC IN HAM BARE Streiului, dedică marii D pe Valea Zla.ştiului, dustrial al Hunedoarei
!n fiecare zi
de azi.
se află în plină con­
sărbători a
eliberării
ipremergfitoar**•
sărbă­
patriei succese remar­ strucţie fabrica de do- torii de la 23 August Ş T IR I
lomită metalurgică, p ri­
cabila Ain surprins cî­ ma do acest fel din ţa­ de pc şantier sosesc
teva secvenţe de pe ră. Dotată cu utilaje şi vesti despre terminarea
I ti cele ci te va uni la li care sînt râ­ defecţiunilor ia motor. Din această trei şantiere unde se unor noi lucrări. Marţi
Bine, dar nu mase in urmă sînt. necesare măsuri cauză, au fost zile cînd s-au treierat înalţă obiective indus­ s-a terminat înzidirca
cond eie pentru grăbirea treierişului. şi numai n'te 900 kg grîu. $i la co­ triale ale cincinalului. furnalului, lucrate care IN F O R M A Ţ II
rimul popas !-am
în toate unităţile existind reale posibilităţi pentru ca operativa agricolâ din Ribi|a s-a tre­ Constructorii P făcut pe Valea Cer- a necesitat un mare
în cîteva zile această lucrare să fie
ierat recolta dc pe abia 45 ha. cu
volum de muncă.
Se
lei minată. toate că această lucrare a început de nei, în apropiere de Te- Secvenţe află în stadiul final şi delc amenajate in poienele din deco­
In unele cooperative agricole din aproape o lună de zile. liuc, acolo unde agrega­ lucrările de inzidire a rul natura] al pădurilor şi acolo, prin
La Tebea, cele două combine folo­
rea recoltei a fost terminată sau se a- De ce rezultate site la treieratul staţionai înregis­ grăbesc ritmul tele noii uzine de pre­ ultim ului preîncătzitor. joc şi cint, au atras spre ele toţi oa­
minereurilor industriale
raionul Alba. strîngeiea si depozita­
parare a
La înzidirca obiective­
menii satelor.
Curînd au prim it şl
propie de sfîrşit. Folosindu-se cu ran­ trează mereu defer Uimi. Tovarăşul tişnesc parcă direct lor acestui gigant al si­ oaspeţi : artişti amatori din satele
dament sporit combinele şi batozele, nesatistâcâtoare ? V irsil Tisu, preşedintele cooperativei, din stînca muntelui. derurgiei noastre mo­ vecine. Şi aşa, duminică de duminică,
în unele unităţi cum sînt cele din spunea că aceasta ar fi principala Constructorii, montorii deme, zidarii şamotori ciutul şi voia bună s-au înlănţuit de
Alba Iulia, Vinţul de Jos şi (ghin cauză pentru caic aici s-a treierat de execuţie şi instalatorii lucrează instalaţii de un înalt ni­ au folosit pînă acum a- dimineaţă pinâ seara. La Cîlnic au
treierişul a fost terminat, iar la M i- In uncie cooperative agricole din griul de pe abia 30 ha clin cele 90 intens Ia obiectivele vel tehnic, noua fabri­ proape J000 de vagoane venit dansatorii, grupul vocal, soliş­
ceşti şi Bucerdea se treieră recolta raionul Riad treieratul griului se ha. Cit priveşte cooperativa agrico­ Colectivul de muncitori, tehni­ prevăzute în etapa a că va asigura dolomita de cărămidă refractară. tii şi fanfara din Gîrbova. la Doştat.
de pe ultimele hectare. desfăşoară cu multă încetineală. A- lă din Căi ăslaU. trebuie spus că niri cieni si ingineri care execută cea doua de dezvoltare a necesară combinatului Pentru a sublinia hăr­ form aţiile sportive şi artistice din
Consiliul agricol, împreuna cu u- cesl lucru e confirmat de rezultatele în ziua de 17 august nu începuse de a doua etapă de construcţie uzinei. La puţin timp hunedorean precum si nicia montorîlor. ingi­ Presaca, Păuca, Roz, Draşov... N-a
niunea raională a cooperativelor agri­ nesatisfăcăloare obţinute la treieriş treieratul. Principalul vinovat pen­ a noii F abrici de produse refracta­ după ce a intrat în altor centre siderurgi­ nerul şef coordonator fost comună care să nu-şi cheme oas­
cole au luat o serie de măsuri pen­ în unităţi ca cele din Mesteacăn. Ri- tru această întîrziere se face ingine­ re de la Alba Iulia, au înregis­ funcţiune linia a patra ce din patria noastră. al lucrărilor loan Ţ i- peţi spre a petrece orele duminicale
tru urgentarea treierlşului şi în ce­ biţa, Ţcbea şi altele. rul loan Ciama, care a susţinut i- trat un important succes pe care de prăji re. toate forţe­ frea de la I.C.S. Hune­ laolaltă, în mijlocul naturii. In tîln i-
lelalte unităţi Astfel. în cooperative­ La Mesteacăn, de pildă, treieratul deea aminării transportului snopilor l-au închinat relei de a X X Il-a a- le au fost îndreptate Şi aici lucrările sînt doara amintea că aceş­ rilc au fost adevărate parade ale cîn-
le rămase în urmă au fost repartiza­ griului a început din 28 iulie. E a- din tim p pe motiv că mai este timp. niversări a eliberării patriei. Ei au spre agregatele care în avans faţă de gra­ tia au ridicat şi mon­ Iccului şi jocului local, ale portului
te combine pentru a fi folosite Ia devărat că intre timp a mai şi plo­ Aceste cîteva exemple au menirea de term inal montajul şi au pus formează lînia a cîn- fic. Parte din construc­ tat la diferite înălţim i naţional în care iscusinţa femeii s-a
treierat staţionar. De asemenea, ba­ uat. dar lotuşi-s-a treierat puţin (nu­ a demonstra necesitatea luării unor în funcţiune o piesă hidraulică Cea. Aici s-a terminat ţia obiectivelor princi­ mai mult de 7000 tone întrecut în cea mai aleasă artă popu­
tozele S.M.T.-ului şi ale cooperative­ mai recolta de pe 37 hectare). Sin­ modernă cu o capacitate dc pre­ montarea părţii meta­ pale, printre cate silo­ de construcţie metalică. lară.
lor care au terminat treierişul au gura batoză caic exista aici funcţio­ măsuri urgente care să ducă la im ­ sare de 1200 tone, prima de acest lice a cuptorului rota­ zurile dc prim ire şi ex­ Ir» hain de turnare se
fost repartizate în unităţile râmase nează cu mari întreruperi datorită pulsionarea treîerişului. fel fabricată în ţară la Uzinele 23 tiv si au început lucră­ pediţie, atelierul meca­ montează acum jghea­ 9 Lucrătorii staţiei Aviasan Deva
în urmă cu această lucrare. Măsurile August din Capitală. Noul utilaj rile de câptusire cu că­ nic, s-au terminat, la burile pe care vor au obţinut amil acesta realizări im ­
luate au avut ca rezultat intensifi­ de mare productivitate va realiza rămidă refractară. Tn fel ca şi înzidirca cup­ curge fonta si zgura. pozante. Pînă ieri au fost efectuate
carea ritm ului la treieriş. Astfel, coo­ zilinc circa 45 tone de cărămizi ritm intens se lucrează torului rotativ numărul Toate acestea sînt pre­ 1013 orc de zbor, transportindu-sc
perativa agricolă din Ciugud, unde refractare. şi la montarea ventila­ 1. Pavilionul social aşi peste 600 bolnavi şi circa 32A kg de
se lucrează cu trei batoze, la fiecare O dată cu pi esa a fost ter minată toarelor de aer şi gaze fost predat beneficiaru­ gătiri care vin să su­ singe şi medicamente.
fiind organizate cîte două echipe, va şi dată în exploatare şi staţia de arse. ca şi a aparatu­ lui. Acum se lucrează blinieze hotărirea con­ Piloţii loan Lchoczky, Gheorghe
termina în scurt timp treierişul. Şi pompe hidraulice care va deservi rii de măsură şi control intens la montarea apa­ structorilor siderurgiştî Şuba. Vasîle Filipoiu, mecanicii Du­
Ja cooperativa agricolă din Oarda noile utilaje moderne de fabrica­ raturii termotebnice şi hunedoreni de a preda mitru Coslin, Rcmiis Berar şi Nico-
treierişul se apropie de sfîrşit. De re a cărămizilor. Tntr-un stadiu din cabina de reglare ■se execută lucrări din lae Işloc s-au străduit să-şi facă da­
altfel, el putea fi terminat dacă n-ar avansat dc execuţie se află şi lu­ automată. planul general al fabri­ înainte de termen, fu r­ toria în mod conştiincios.
fi existat întreruperi din cauza defec­ crările de construcţie şi finisările Intrarea în funcţiune cii. Lucrănle la şoseaua nalul numărul 0 de 1000 O In prima jumătate a lunii au­
care va lega noua ;i-
tării batozelor. de la cuptorul tunel nr. 2 de ar­ a celor trei linii de nitaie industrială de pe metri rubi. gust. iu satele raionului Haţeg a fost
In raionul Alba sînt şi unele coo­ dere a produselor refractare silî- prăji re a minereurilor Valea Zlaştiuluî cu ora­ organizat un concurs cinematografic,
perative unde treierişul este m ult în- co-aluminoase, care va fi pus în MIRCEA NEAGU cu buletine de participare, pe margi­
tîrziat. Pînă te'rîr. la Căpud, spre e- funcţiune în luna viitoare. In ace­ nea filmelor româneşti „Procesul
xemplu, din 360 hectare a fost treie­ laşi timp se aduc unele perfecţio­ alb". „Răscoala” şi .Haiducii". La
rată recolta doar de pe 155, la Be- nări sistemului de alimentare cu concurs au fost antrenate cinemato­
nîc de pe 201 hectare din 315, la materie primă a celui deal doilea EXPRESIE A HĂRNICIEI grafele săteşti din Unirea, Silva.şul
Berghin dc pe 390 hectare din 665, iar cuptor rotativ de la linia de şa- Inferior, Silvaşul Superior. Baru iVÎa-
la Totoi mai trebuie treierat griul motâ. pus de rurind în funcţiune. rc. Pui, Bâieşti si Sălaşul dc Sus.
de pe 140 hectare. In, faza finală această unitate In întrecerea ce se desfăşoară pen­ canizatorii au muncii cu hărnicie şi Simpozioanele, medalioanele cinema­
La cooperativa agricola din Benic industrială înzestrată cu utilaje tru strîngerea fără pierderi a recol­ entuziasm tografice, prezentările festive orga­
ritm ul nesatisfăcător de lucru sc de un înalt nivel tehnic, va pro­ tei, cooperatorii din Dala au obţinui In cinslea celei dc n XX I l-a ani­ nizate nu «tras spre aceste filme
datoreşte faptului că munca la arie duce şi livra anual centrelor si­ un frumos succes. Ei au terminat versări a eliberării patriei, cooperato­ peste 3 500 dc spectatori. Posesorilor
este slab organizată. Treierişul în­ derurgice din ţară circa 250.000 printre prim ii pe raion, în ziua de rii din Daia s-au angajat să termine de buletine completate cu cele mai
cepe tîrziu, iar seara se termină de­ tone de şamotă şi produse refrac­ 17 august a.c., treieratul griului de şi treieratul borceagului şi al ovăzu­ bune răspunsuri le-au fost atribuite
vreme. La aceasta se mai adaugă tare silico-aluminoase dc calitate pe cele 820 hectare. Demn de reţinut lui de pe 102 hectare. Rezultatele de numeroase premii constînd în obiec­
şi întreruperile dese din timpul zi- La cooperativa agricolă din Sîntandrei, zilnic se treieră peste 12 t. superioară, însemnate cantităţi dc pînă acum ne dau garanţia că şî a- te (ceasuri, servicii dc bucătărie,
:rîu. In fotografic, brigada a It-a condusă de Munteanu Sidonia. mortar refractai şi alte produse. eslc faptul că ţoale brigăzile şi me­ ccst angajament va fi respectat. cărţi, stilouri ctc.).